ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 56 (2008), Nr.

1-2 71
ENERGIE REGENERABILĂ
CENTRALĂ EOLIANĂ
GENERATOR ASINCRON ÎN COLIVIE
GENERATOR

Producerea de energie ieftină folosind centrale eoliene cu generatoare

asincrone cu rotor în colivie
VICTOR STOICA, CĂTĂNESCU ALEXANDRU−LAURENŢIU∗

The producing of cheap energy using wind powerplants with

squirrel cage asynchronous generators

In this paper there are presented the advantages of using a squirrel cage asynchronous generator as an electrical
generator in a high power wind turbine. Even if the synchronous machine is more often used as a generator, the
proposed variant (squirrel cage asynchronous generator) has a few advantages which deserve to be taken into
account in the case of wind turbines. In some very advanced countries (USA, Denmark), the asynchronous machine
is used as a generator for the wind turbines. The motives are the simplicity of the machine, low cost, high technical
performance (low cogging torque, high power ratio), stability while functioning, exploitation, simple manevrability and
maintainance.

1. Introducere
Energia eoliană s-a dovedit a fi o sursă viabilă pentru generarea electricităţii în foarte multe ţări din lume.
Generarea energiei eoliene este atractivă şi pentru cercetare, punându-se accent pe creşterea, reînnoirea şi pe
utilizarea ei ca o sursă de energie nepoluantă. Energia electrică obţinută din energie eoliană, prin intermediul
turbinelor de vânt, depinde, pe de o parte, de energia cinetică a vântului care loveşte turbina, iar pe de altă
parte de designul acesteia.
Există două configuraţii generale de bază ale turbinelor eoliene:
- turbine de vânt cu ax vertical, la care axa de rotaţie este perpendiculară pe direcţia vântului;
- turbine de vânt cu ax orizontal, la care axa de rotaţie este paralelă pe direcţia vântului. Eolienele cu ax
orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu
ax vertical, sunt mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi au un cost mai scăzut.
În România, există un potenţial eolian destul de bun. Harta de mai jos este o dovadă în acest sens.

Fig. 1. Potenţialul eolian al României.

∗
Ing. Victor Stoica, ing. Cătănescu Alexandru−Laurenţiu - INCDIE ICPE-CA (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie
Electrică), vstoica@icpe-ca.ro, catanescu@icpe-ca.ro
72 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 56 (2008), Nr. 1-2
După cum reiese din Fig. 2, elementele principale
ale unui sistem de conversie a energiei eoliene sunt:
maşina electrică (funcţionează ca generator), rotorul
turbinei cu paletele componente (două sau trei),
arborele rotorului şi generatorului, cutia de viteze, care
poate lipsi în cazul utilizării generatoarelor sincrone,
nacela, în care sunt plasate toate elementele
componente, şi turnul de susţinere, care poate avea o
înălţime de peste 20 m, în funcţie de locul în care este
plasată (o turbină de vânt de 4,5 MW, plasată în mare,
poate avea un turn de 80÷100 m înălţime).
Fig. 3. Configuraţia de bază a unei turbine eoliene.
Turbinele de vânt pot fi construite atât cu
generatoare sincrone, cu înfăşurare de excitaţie sau
magneţi permanenţi, cât şi cu generatoare asincrone
(de inducţie), atât cu rotor bobinat, cât şi cu rotorul în
colivie, care pot fi conectate la reţea direct sau
indirect.
2. Conţinutul lucrării
Conectarea directă presupune conectarea rigidă la
curentul alternativ (de obicei trifazat) al reţelei la puteri
de maximum 500 kW. Conectarea indirectă la reţea
presupune trecerea curentului provenit de la maşina
electrică printr-o serie de dispozitive electronice cu
rolul de-a ajusta curentul pentru a se „potrivi” cu cel al
reţelei. În cazul generatoarelor asincrone, acest lucru
se realizează automat. Paletele rotorului turbinelor
eoliene (cel mai frecvent în număr de trei) extrag
energia cinetică de la vânt, pe care o convertesc în
energie de rotaţie, apoi o furnizează, prin intermediul
unităţii mecanice (arbore, cutie de viteze), rotorului
generatorului electric şi, de asemenea, statorului
acestuia. Generatorul electric are rolul de-a converti
energia mecanică în energie electrică.
Fig. 3. Transformarea energiei.
Figura 4 arată avantajele şi dezavantajele celor 2
tipuri de generatoare. Se indică faptul că avantajul
major referitor la costurile generatoarelor asincrone
rezultă din producţia de masă a motoarelor asincrone
[4].
Fig. 4. Sumarul diferenţelor între generatoarele sincrone şi
asincrone
(+ bun, ++ foarte bun, - dezavantaj).
Randamentul generatoarelor electrice trifazate în
domeniul puterilor mici este între 90 şi 95%, de unde
rezultă că randamentul generatorului asincron este cu
1÷2% mai mic decât al unui generator sincron
comparabil.
Pentru optimizarea puterii debitate în reţea, în
funcţie de viteza vântului, este de dorit să se poată
regla viteza de rotaţie a eolienei. Ideea de bază este
de a realiza un generator cu frecvenţă fixă, dar cu
viteză variabilă. Generatorul cu viteză variabilă ar
permite funcţionarea pentru o gamă mult mai largă a
vitezei vântului, deci recuperarea unei cantităţi mai
mari din energia vântului, reducând în acelaşi timp
zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab. În cazul
eolienelor cu viteză variabilă, sistemul este reglat
astfel încât, pentru fiecare viteză a vântului, eoliana să
funcţioneze la puterea maximă. Este ceea ce se
numeşte Maximum Power Point Tracking (MPPT).
Pentru o anumită viteză de rotaţie a eolienei, puterea
maximă se obţine în concordanţă cu caracteristica
eolienei P(Ω), Fig.5.
Fig. 5. Puterea unei centrale eoliene în funcţie de rotaţia
maşinii asincrone
la diferite viteze ale vântului.
Viteza de rotaţie se poate modifica în limite largi,
prin modificarea frecvenţei de alimentare a maşinii.
Sistemele eoliene cu viteză variabilă ce funcţionează
conectate la reţea utilizează convertoare statice de
tensiune şi frecvenţă [7].
Cea mai extinsă utilizare în tehnologiile de
conversie a energiei o au până acum generatoarele
sincrone, dar nu şi în conversia energiei eoliene în
energie electrică. Neajunsul lor principal constă în
existenţa inelelor şi a sistemului de perii necesare
pentru alimentarea înfăşurării rotorului cu curent
continuu. Acest neajuns, în prezent, se poate exclude
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 56 (2008), Nr. 1-2
prin utilizarea magneţilor permanenţi în calitate de
sistem de excitare. Generatoarele cu magneţi
permanenţi au de asemenea tensiunea de ieşire şi
frecvenţa variabilă.
În practică, generatoarele sincrone cu magneţi
permanenţi nu sunt folosite foarte mult la turbine
eoliene. Sunt mai multe motive pentru acest lucru.
Unul dintre motive este că magneţii se
demagnetizează lucrând foarte mult în câmp magnetic
puternic al generatorului. Alt motiv este că magneţii
puternici (din pamânturi rare, ex. NdFeB) sunt foarte
scumpi, chiar dacă preţurile au mai scăzut.
O alternativă a acestei probleme poate fi utilizarea
generatoarelor asincrone cu excitaţie capacitivă.
Varierea tensiunii de ieşire a generatoarelor la
schimbarea vitezei vântului şi a sarcinii este un
neajuns al acestor generatoare. Folosirea soluţiilor
constructive de realizare a generatoarelor asincrone
cu multe înfăşurări pe stator, confecţionate din
conductoare cu diferite diametre, conduce la
înrăutăţirea indicilor tehnico-economici ale acestor
maşini.
Generatoarele asincrone cu puterea nominală de
până la 2 MW au avantaje în comparaţie cu
generatoarele sincrone cu magneţi permanenţi
utilizate în instalaţiile eoliene. Sistemele de conversie
cu viteze constante de funcţionare (excitare capacitivă
a generatorului asincron) sunt simple, se
caracterizează prin costuri reduse, dar au limitări
privind conversia energiei mecanice pe care o poate
produce turbina la varierea vitezei vântului.
Generatoarele asincrone cu rotorul bobinat la vitezele
variabile ale vântului, deci şi la turaţii variabile ale
aeromotorului, permit o majorare a coeficientului de
conversie a energiei din fluxurile de vânt ca urmare a
racordării caracteristicilor mecanice ale aeromotorului
şi generatorului cu rotorul bobinat, ceea ce nu este
posibil la generatorul asincron cu rotorul în scurtcircuit.
Totodată, generatoarele asincrone cu rotorul în
scurtcircuit sunt mai fiabile ca cele cu rotorul bobinat
şi, în caz de aplicare a unor procedee de stabilizare a
tensiunii şi frecvenţei la viteze variabile ale vântului,
aceste maşini vor avea mai multe priorităţi, inclusiv
privind cheltuielile de exploatare [6].
Generatoarele asincrone nu pot funcţiona în modul
de control al reţelei fără un condensator ce furnizează
puterea reactivă pentru sarcinile inductive. Totuşi, aşa
cum a fost deja menţionat, aceasta nu mai este o
problemă fundamentală, datorită creşterii
disponibilităţii electronicii de putere sofisticate, la
preţuri avantajoase.
Alunecarea generatorului asincron (ce rezultă din
diferenţa între frecvenţa de rotaţie a câmpului
magnetic din rotor şi, respectiv, din stator) este sigur
un avantaj ce asigură o uşoară conectare la reţea,
evitându-se dezavantajele cuplajului în cazul
73
generatorului sincron. Dacă este conectat la o reţea
deja existentă, generatorul asincron se adaptează
automat la frecvenţa reţelei, datorită caracteristicii
curbei cuplu-turaţie (alunecare), ce asigură
flexibilitatea conectării [3].
Fig. 6. Schema de conectare directă la reţea a unei eoliene
cu maşina asincronă cu rotor în scurtcircuit.
3. Concluzii
Separat de diferenţele dintre cele două tipuri de
generatoare cauzate de modul de funcţionare (precum
consumul de putere reactivă a generatorului asincron
şi electronica de putere aferentă, foarte complicată),
generatorul asincron este adesea preferat datorită
diferenţelor tehnologice de fabricare. Maşinile
asincrone utilizează frecvent baterii de condensatoare
sau electronică de putere foarte scumpă pentru
compatibilitatea fazorială. Oricum, aceste costuri sunt
mult compensate de costul iniţial de producţie, de
costul scăzut de exploatare şi de timpul de viaţă foarte
lung al maşinilor asincrone comparativ cu cele
sincrone. În plus, datorită energiei eoliene, care este
foarte fluctuantă, generatorul asincron este de
preferat, deoarece are un cuplu de pornire mai bun.
Deşi maşina sincronă este principalul convertizor
de energie mecanică în energie electrică din reţelele
electrice de curent alternativ [2], totuşi, la centralele
eoliene, maşina asincronă cu rotorul în colivie este
competitivă tehnico-economic şi poate chiar mai bună
ca generator electric decât maşina sincronă cu
magneţi permanenţi.
Bibliografie
[1] Sisteme neconvenţionale de conversie a energiei. Dezvoltare –
tendinţe actuale, Buletinul AGIR 3/2007, iulie-septembrie.
[2] Maşini electrice, Constantin Bâlă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
[3] http://www.windpower.org/en/tour/, septembrie 2003.
[4] SOLTRAIN - Generatoare adiţionale pentru sisteme hibride
(Maşini electrice rotative), Norbert Lewald, Stadtwerke
Karlsruhe GmbH, Daxlander Straße 72, D-76185 Karlsruhe,
ianuarie 2005.
[5] Inl, ICEMENERG, 2006.
[6] V.Berzan, M. Tîrşu, S.Postoronca, Stabilizator de tensiune al
generatorului asincron cu turaţii joase.
[7] http://em.ucv.ro, Diferitele tehnologii.