REGLAREA PUTERII ACTIVE SI A FRECVENTEI

Q0: Calitatea energiei electrice este influentata de caracteristicile tensiunii ?

Da, pentru că frecvenţa şi şi valoarea şi puritatea undei tensiunii sunt parametri indicatori ai
calităţii energiei electrice.

Q1: Care este valoarea abaterilor de frecventa admise?

Abaterile de la valoarea nominală a frecvenţei sunt de , până la , Hz.

Q2: Care categorie de consumatori este insensibila la abaterile de frecventa?

Consumatorii rezistivi, pentru că rezistenţa nu depinde de frecvenţă.

Q3: Care consumatori au puterea absorbita dependenta liniar de frecventa?

Motoarele asincrone.

Q4: Care consumatori au puterea absorbita dependenta de cubul frecventei?

Motoarele sincrone.

Q5: De ce valoarea frecventei este unica in sistem / sisteme interconectate ?

Pentru că pentru o funcţionare stabilă toate generatoarele trebuie să funcţioneze în sincronism.

Q6: Care este echipamentul care permite mentinerea frecventei in domeniul admis?
Regulatorul automat de viteză al generatorului sincron.

Q7: Ce reprezinta statismul regulatorului de viteza?

Raportul dintre variaţia turaţiei generatorului şi variaţia corespunzătoare a puterii active
produse.

Q8: Participa si consumatorul la reglarea frecventei si controlul balantei putere activa

produsa - consum?
Da, prin componentele de consum care sunt dependente de frecvenţa tensiunii de alimentare.

Q9: Care este valoarea statismului la depasirea puterii maxime a generatorului?

Statismul este infinit în această situaţie, pentru că sistemul de reglare şi turbina nu mai pot
creşte cuplul activ la arborele generatorului.

Q10: Care este domeniul uzual de valori pentru statismul generatoarelor?

până la 5 %, pentru generatoarele sincrone actuale.

Q11: Care este valoarea statismului pentru o centrala electrica cu panouri fotovoltaice?
Infinit, pentru că puterea activă produsă de panourile fotovoltaice nu se reglează.

Q12: Care din urmatoarele sunt cele trei reguli de baza de reglare secundara a frecventei?
- fiecare zonă absoarbe integral propriile modificări ale sarcinii;
- puterile de schimb între zone trebuie menţinute constante;
- frecvenţa trebuie menţinută la valoarea nominală sau într-un domeniu foarte strict
determinat;

Q13: In ce tipuri de sisteme se aplica reglarea secundara centralizata?

în sistemele bazate pe monopol;
Q14: Ce reprezinta Eroarea Puterii de Schimb (ACE = EPS)?

Q15: Ce este costul marginal al producerii? Costul de producere al unui MW suplimentar.

Q16: Care din urmatoarele reprezinta costul marginal nodal al puterii active?
Costul marginal din nodul respectiv al unui MW consumat suplimentar.

Q17: Care este ordinea in care sunt incarcate grupurile unui sistem energetic la repartitie
optima a puterii active?
Ordinea de merit, definită în principal de costul marginal de producere al puterii active.

Q18: Care este elementul de reglaj care asigura balanta intre sarcina si puterea produsa
pentru etapa primara de reglaj?
Regulatorul Automat de Viteză.

Q19: Care sunt mijloacele prin care se realizeaza reglarea primara a puterii active intr-un
sistem electroenergetic?
Regulatorul Automat de Viteză prin acţiunea asupra valvelor de alimentare ale turbinelor de
antrenare ale generatoarelor sincrone.

Q20: Care sunt treptele de reglare a frecventei pentru un sistem electroenergetic

- primară, prin acţiunea RAV ale unora din centrale.
- secundară, de exemplu prin controlul Erorii Puterii de Schimb.
- terţiară, prin repartizarea încărcării pe centralele din sistem după criteriul costului
minim de producere.

Q21: Ce tipuri de reglare secundara a frecventei exista?

- reglarea descentralizată;
- reglarea descentralizată ierarhizată;
- cu utilizarea unui regulator central;

Q22: Care sunt dispozitivele de reglare care intervin pentru mentinerea echilibrului
putere produsa - sarcina la variatiile uzuale ale cererii?
- Regulatorul Automat de Viteză;
- Regulatorul Automat al Excitaţiei;
- Regulatorul Automat de Tensiune;

Q23: Care din urmatoarele reprezinta exemple de rezerva de putere?

- rezerva minut;
- rezerva turnantă;
- rezerva de reglaj primar;
- rezerva de reglaj terţiar, lentă;

Q24: Care sunt elementele de sistem care produc variatiile de putere activa din sistem?
- consumatorul;
- generatoarele, prin modificarea încărcării lor cu putere activă

Q25: Ce reprezinta reglarea tertiara? repartiţia optimă a încărcării pe centralele din sistem;
Q26: Care este valoarea factorului de penalitate (la repartitia optima a puterii active) in
cazul nodului de echilibrare? Întotdeauna 1.

Q27: Care din urmatoarele sunt servicii de sistem?

- reglarea frecvenţei;
- managementul sistemului;
- reglarea tensiunii şi a puterii reactive;

Q28: Cum se face reglarea secundara a frecventei? în general prin controlul Erorii Puterii de
Schimb;

Q29: Care sunt elementele care influenteaza costul marginal nodal al puterii active?
- costul marginal al producerii;
- distanţa electrică dintre surse şi nodul respectiv;
- nivelul de încărcare a laturilor sistemului;

Q30: Ce caracter (referitor la aria de extindere in sistem) are reglarea frecventei si

controlul puterii active? general, de ansamblu pentru sistem;

Q31: Ce caracter (referitor la aria de extindere in sistem) are reglarea tensiunii si

controlul puterii reactive? localizat la zona imediat vecină elementelor de reglaj;

Q32: Care din urmatoarele sunt cele trei reguli de baza de reglare secundara a frecventei
in cazul reglarii prin controlul puterii de schimb?
- fiecare zonă absoarbe integral propriile modificări ale sarcinii;
- puterile de schimb între zone trebuie menţinute constante;
- frecvenţa trebuie menţinută la valoarea nominală sau într-un domeniu foarte strict
determinat;

Q33: Ce reprezinta criteriul N - 1? faptul că alimentarea consumatorilor se face cu un grad

mare de probabilitate fără întreruperi şi asigurarea parametrilor normali de alimentare la
ieşirea din funcţiune a oricărui element unic din sistem.

Q34: Care din urmatoarele sunt cele trei sisteme de reglare secundara a frecventei?
- reglarea descentralizată;
- reglarea descentralizată ierarhizată;
- cu utilizarea unui regulator central;

Q35: Reglarea tertiara asigura: repartizarea optima din punct de vedere economic a puterii

Q36: Reglarea secundara asigura: aducerea frecventei la valoarea necesara

Q37: Reglarea primara asigura: balanta intre puterea produsa si cea consumata

Q38: Regulatorul automat de viteza este de tip: Niciun raspuns

Q39: Intr-un sistem electric de putere: frecventa este unica

Q40: Puterea absorbita de motoarele de inductie este: direct proportionala cu frecventa

Q41: Care este valoarea nominala a frecventei in sistemul electroenergetic romanesc

50 Hz
 STABILITATE TRANZITORIE

Q0: Stabilitatea tranzitorie a sistemelor electroenergetice se refera la capacitatea

acestora de a reveni la o functionare sincrona a generatoarelor dupa o perturbatie
finita.

Q1: Stabilitatea tranzitorie poate fi apreciata prin urmarirea evolutiei in timp a

unghiului interior al fiecarui grup fata de celelalte.

Q2: Limita pana la care un GS poate fi incarcat cu putere activa este data de
unghiul intern limita.

Q3: Imbunatatirea stabilitatii tranzitorii poate fi realizata prin:

- utilizarea rezistoarelor de sarcina;
- utilizarea unor regulatoare automate de excitatie perfectionate;
- amplificare momentelor de inertie ale grupurilor hidro;

Q4: Imbunatatirea stabilitatii tranzitorii poate fi realizata prin

- micsorarea duratei scurtcircuitelor;
- utilizarea automatizarilor RAR;
- reducerea impedantelor de transfer intre nodurile sursa;
- utilizarea legaturilor in c.c. intre nodurile importante;

Q5: Micsorarea duratei scurtcircuitelor duce la reducerea suprafetei de accelerare a

rotoarelor grupurilor energetice.

Q6: Reconectarea automata rapida duce la cresterea suprafetei de franare a

rotoarelor grupurilor.

Q7: Reducerea impedantelor de transfer dintre nodurile sursa duce la

- scaderea suprafetelor de accelerare a rotoarelor grupurilor;
- cresterea suprafetelor de franare a rotoarelor grupurilor;

Q8: Prezenta rezistoarelor de sarcina la bornele generatoarelor duce la cresterea

artificiala a puterii debitate in regim de scurtcircuit si in regimul postavarie de catre
generator.

Q9: Cum se reprezinta un GS intr-o schema echivalenta in cazul unui regim

tranzitoriu? Prin reactanţă tranzitorie X' şi tensiune în întrefier Udelta .

Q10: Cum se poate verifica daca un sistem este stabil la o anumita perturbatie
finita?
- Prin cunoaşterea evoluţiei în timp a unghiului delta.
- Prin criteriul suprafeţelor egale.
- Prin cunoaşterea evoluţiei vitezei unghiulare.
Q11: Metode generale destinate imbunatatirii STT la nivel de retea:
- Reducerea impedanţelor de transfer între nodurile sursă.
- Micşorarea duratei scurcircuitelor.
- Utilizarea reconectării automate rapide la liniile electrice aeriene.

Q12: Care este domeniul de timp, exprimat in secunde, in care protectiile de baza
intervin? 0,07-0,1 sec

Q13: Care sunt avantajele compensarii capacitive longitudinale?

- Micşorează căderile de tensiune la regimul normal
- Se măreşte capacitatea de transport a linie de înaltă tensiune.
- Limitează creşterea tensiuni pe linie la mersul în gol.
- Creşte limita stbilităţii statice şi dinamice a linie.

Q14: Care este locul de amplasare al unui rezistor de sarcina ? Niciun raspuns

Q15: Care este obiectivul restabilirii? De a aduce sistemul în punctul în care cererea
este la nivelul puterii generate şi transmise rămase la frecvenţa normală, tensiune si
nivel de securitate.

Q16: Care din factorii urmatori pot definii severitatea unei perturbatii ?
- Pierderea de putere generată.
- Pierderea puterii transmise.
- Pierderea compensării puterii reactive.
- Restabilirea puterii generate.

Q17: In cazul unui sistem izolat sau a unei insule care din urmatoarele etape nu
fac parte din strategia de restabilire? Restabilirea interconexiiunilor cu sistemele
externe

Q18: In timpul restabilirii sistemului care tip de turbina are cea mai mica durata
de incarcare la putere nominala? Turbina hidro şi hidro cu pompaj.

Q19: Care sunt precautiile necesare pe parcursul restabilirii?

- Nivelul avariilor sa fie redus prin operaţiuni asupra protecţiilor.
- Generatoarele să fie în operare în zona de sensibilitate a frecvenţei.
- La finalul restabilirii sarcinii frecvenţa să fie sub valoarea prevăzută.

Q20: Care sunt cele trei activitati importante pentru refacerea sistemului de
transport?
- Pentru generatoare în funcţiune şi care alimentează o sarcină locală, este de
preferat acesteia puteri pe unitate.
- Pentru motoare sincrone în funcţiune şi conectate la alte elmente, se
deconectează şi se pregătesc pentru reconectare.
- Pentru generatoare conectate de puţin timp, se stabilizează starea prin sarcina
de siguranţă, continuându-se amplificarea.
 STABILITATE LA PERTURBATII MICI
Q0: Ce provoaca micile perturbatii?
Modificarea puterii cerute la consumator.

Q1: In cazul micilor perturbatii care apar in sistem, care din urmatoarele afirmatii
este adevarata?
Viteza unghiulară a rotorului generatorului se modifică foarte puţin şi ca atare regulatoarele
de viteză automate nu intervin.

Q2: Prin ce elemente se poate reprezenta un GS supus la mici perturbatii, intr-o

schema echivalenta a sistemului?
Printr-o tensiune interioară egală cu tensiunea electromotoare indusă şi reactanţă sincronă.

Q3: Pe caracteristica P-delta, care portiune prezinta stabilitate la mici perturbatii ?

Porţiunea sscendentă a curbei.

Q4: Rezerva stabilitatii statice trebuie sa fie de minimum...

0,1 - 0,2

Q5: Ce reprezinta Caracteristica Exterioara?

Locul geometric al punctelor de funcţionare al GS, inclusiv pentru unghi intern mai mare de
90 grd.

Q6: Ce reprezinta factorul de putere nominal al unui GS?

Mărimea optimă care stabileşte încărcarea acestuia în regim inductiv.

Q7: Care este valoarea aproximativa a puterii reactive pe care o absorbe o linie de
400kV pe o lungime de 100 km?
50 MVAr

Q8: Pentru un sistem electroenergetic real care afirmatie din cele de mai jos este
adevarata?
Puterea injectată a unei surse depinde de unghiurile interioare ale celorlalte surse, cu
excepţia nodului de echilibrare.

Q9: Criteriul de stabilitate la mici perturbatii P-delta se poate aplica:

Nodurilor de tip generator.

Q10: Criteriul de stabilitate la mici perturbatii Q - U se poate aplica:

- noduri pasive din sistem
- noduri de tip consumator

Q11: Pe caracteristica Q - U care portiune prezinta stabilitate la mici perturbatii ?

Porţiunea descendentă a curbei.

Q12: Care este punctul critic de functionare a unui GS pe curba P-delta in cazul retelei
fara piederi?
delta=90 grade

Q13: Ce masuri pot fi luate la nivel de retea pentru a indeparta SEE de punctele critice
de functionare?
 - Menţinerea unui nivel ridicat de tensiune fără a se depăşi tensiune maximă de
serviciu.
- Micşorarea diferenţelor între unghiurile de sarcină ale surselor prin controlul
circulaţiei puterii reactve.
- Evitarea încărcării masive a arterelor lungi.

Q14: Puterea reactiva minima cu care se poate incarca un GS, din considerente de
stabilitate la mici perturbatii se situeaza:
In domeniul capacitiv de încărcare a GS

Q15: Domeniul de stabilitate la mici perturbatii al unui GS, poate fi extins daca:
GS este dotat cu un RAE performant

Q16: Modificarea curentului de excitatie al GS:

- modifică rezerva acestuia de stabilitate
- modifică factorul de putere la care funcţionează GS
- modifică încărcarea cu putere reactivă a GS

Q17: Criteriul de stabilitate la mici perturbatii este:

- identic pentru toate nodurile generatoare din sistemul electroenergetic
- identic pentru toate nodurile consumatoare din sistemul electroenergetic

Q18: Limita II de stabilitate statica a generatoarelor:

Se poate atinge doar dacă tensiunea electromotoare corespunzătoare poate fi atinsă.

Q19: Familia de curbe P-delta (caracteristicile interioare ale generatorului) au ca

parametru:
Tensiunea electromotoare a generatorului.

Q20: Modificarea puterii maxime a caracteristicii P-delta se poate face:

Reglând curentul de excitație al generatorului.

Q21: Atunci cand puterea mecanica de antrenare a unui generator sincron depaseste
valoarea maxima a curbei P-delta:
Generatorul se accelerează şi îşi pierde stabilitatea statică.

Q22: Rezerva de stabilitate statica pentru un nod consumator se calculeaza:

Faţă de tensiunea critică Ucr a curbei Q – U.

Q23: Pentru ca un GS sa poata functiona in zona de stabilitate artificala:

Este necesar să fie dotat cu un regulator RAE performant

Q24: Pentru un nod consumator in care tensiunea are valoarea 116.3 kV, tensiunea
minima de calcul este 0.2 u.r., tensiunea minima pe curba Q - U este de 0.82 u.r. sa se
calculeze rezerva de stabilitate statica. Rezultatul se introduce in procente, cu 2
zecimale, prin rotunjire (xx.xx) 22.4

Q25: Care este scaderea de tensiune care se poate accepta pentru a nu se pierde
stabilitatea tensiunii intr-un nod consumator in care tensiunea este 112.7 kV, iar
rezerva de stabilitate este de 12%. Rezultatul se va introduce in kV, cu 1 zecimala, prin
rotunjire (xx.x) 13.5

Q26: Care este rezerva de stabilitate statica intr-un nod generator la care generatorul
conectat functioneaza in gol? Rezultatul se introduce in procente, fara zecimale. 100
 ANALIZA PERTURBATIILOE MARI ALE SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE

Q0: Cauzele scurtcircuitelor sunt:

- ruperea conductoarelor
- atingerea exterioara a conductoarelor
- supratensiunile externe, interne sau transmise
- manevre gresite
- uzura si contaminarea izolatiei

Q1: Efectele scurtcircuitelor sunt:

- diminuarea brusca a puterii active transmise
- modificarea schemei sistemului
- instabilitate tranzitorie a sistemului
- supratensiuni interne de comutatie
- solicitari mecanice si termice mari

Q2: Cauzele intreruperii accidentale a circuitelor primare sunt:

- solicitari mecanice si termice excessive
- contacte electrice imperfecte

Q3: Efectele intreruperii accidentale a circuitelor primare sunt:

- instabilitate tranzitorie a sistemului
- diminuarea brusca a puterii active transmise
- supratensiuni de rezonanta

Q4: Care este cel mai frecvent tip de scurtcircuit? FN

Q5: Care sunt cele mai rare tipuri de scurtcircuite? (doua): 3F, 3FN

Q6: Valoarea curentului de scurtcircuit depinde de:

- valoarea tensiunii dinaintea scurtcircuitului
- impedanta arcului electric
- configuratia sistemului in momentul scurtcircuitului

Q7: Valoarea curentului de scurtcircuit, in cazul unui scurtcircuit metalic, depinde de:
- configuratia sistemului in momentul scurtcircuitului
- valoarea tensiunii dinaintea scurtcircuitului
Q8: In cazul scurtcircuitelor 3F care este valoarea curentului de secventa directa?
- direct proportionala cu valoarea tensiunii de faza
- invers proportionala cu impedanta rezultata din schema de secventa directa

Q9: Ecuatiile Ih=0; Ud=0; Ui=0 caracterizeaza scurtcircuitele: 3F

Q10: Ecuatiile Uh=0; Ud=0; Ui=0 caracterizeaza scurtcircuitele: 2F

Q11: Ecuatiile Ud+Ui+Uh=I*Ra; Id=Ii=Ih caracterizeaza scurtcircuitele: FN

Q12: In cazul scurtcircuitelor monofazate schemele de secventa se conecteaza: in serie

Q13: In cazul unui scurtcircuit monofazat pe faza T intr-un sistem in care Xh=Xd care
este modulul tensiunii pe faza R: egal cu tensiunea de linie

Q14: Rezistorul de limitare are ca obiectiv: transformarea punerii la pamant in

scurtcircuit monofazat in retele de medie tensiune

Q15: Ce tip de conexiune se realizeaza intre schemele de secventa in cazul

scurtcircuitului 2FN ? mixta

Q16: Care dintre schemele de secventa este in gol in cazul scurtcircuitelor 2F?
homopolara

Q17: Datorita unei intreruperi monofazate puterea transmisa: scade

Q18: In cazul intreruperii trifazate puterea transmisa este: 0

Q19: Dispozitivele FACTS: cresc capacitatea de transfer a puterii

 APLICATII SIMPLE - SEE2

Q0: Pentru un generator sincron care are Xd(u.r.n.)=1,8 , X'' (u.r.n.)= 0,18 , Un= 10,5 kV si Sn = 200 MVA,
sa se calculeze reactanta (in unitati absolute) necesara calcului curentului de scurtcircuit
supratranzitoriu. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.

Q1: Pentru un generator sincron care are Xd(u.r.n.)= 1,9 , X'' (u.r.n.)= 0,19 , Un= 15,75 kV si Sn = 200
MVA, sa se calculeze reactanta (in unitati absolute) necesara calcului curentului de scurtcircuit stabilizat.
Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.

Q2: Pentru un generator sincron care are Xd(ohmi.)= 0,51 , X'' (ohmi)= 0,04 , Ub= 7,5 kV si Sn = 200 MVA,
sa se calculeze tensiunea el.mot. de faza (in unitati absolute) in regimul de scurtcircuit supratranzitoriu in
care curentul debitat este de 25 kA. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin
rotunjire.

Q3: Pentru un GS care are Xd(ohmi)= 2,29 , X'' (ohmi)= 0,22 , Uep= 63 kV si Sn = 200 MVA, sa se calculeze
tensiunea la borne de linie (in unitati absolute) in regimul de scurtcircuit stabilizat in care curentul
debitat este de 15,80 kA si Ub < Un. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin
rotunjire.

Q4: In cazul unui scurtcircuit monofazat sa se calculeze valoarea curentului de scurtcircuit din sectiunea
de defect, stiind ca dupa reducerea schemei pe cele trei secvente se obtine: Uf ech = 6,0 kV, X_1= 1,5 ohmi,
X_2= 0,16 ohmi si X_0= 0,4 ohmi. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin
rotunjire.

Q5: In cazul unui scurtcircuit 2F sa se calculeze valoarea curentului de scurtcircuit din sectiunea de
defect, stiind ca dupa reducerea schemei pe cele trei secvente se obtine: Uf ech = 5,9 kV, X_1= 1,6 ohmi,
X_2= 0,22 ohmi si X_0= 0,3 ohmi. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin
rotunjire.

Q6: In cazul unui scurtcircuit trifazat simetric sa se calculeze valoarea curentului de scurtcircuit din
sectiunea de defect, stiind ca dupa reducerea schemei pe cele trei secvente se obtine: Uf ech = 6,0 kV,
X_1= 1,2 ohmi, X_2= 0,21 ohmi si X_0= 0,3 ohmi. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct
zecimal) si prin rotunjire.

Q7: In cazul unui scurtcircuit 3FN simetric sa se calculeze valoarea curentului de secventa homopolara
din sectiunea de defect, stiind ca dupa reducerea schemei pe cele trei secvente se obtine: Uf ech = 6,0 kV,
X_1= 1,5 ohmi, X_2= 0,21 ohmi si X_0= 0,4 ohmi. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct
zecimal) si prin rotunjire.

Q8: Pentru un numar de 3 grupuri generatoare ce functioneaza in paralel sa se calculeze constanta

mecanica de inertie echivalenta a acestora stiind ca GD^2 = 13,00 tm^2 pentru un GS si ca turbina se
poate considera ca avand aceleasi caracteristici de inertie. Rezultatul se va introduce in tm^2 rad/s si
rotunjit la intregi.

Q9: Sa se calculeze puterea activa maxima pe care o poate debita un GS la un scurtcircuit daca Un = 10,5
kV, Us = 10 kV, U_delta= 17,7 kV, reactanta GS este 1,4 ohmi si reactanta de transfer este X = 1,6 ohmi.
Toate marimile sunt reduse la nivelul de tensiune al GS. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu
punct zecimal) si prin rotunjire.
Q10: Sa se calculeze unghiul intern de functionare delta al unui GS, cunoscandu-se: Un = 10,5 kV, Us = 10
kV, U_delta= 17,8 kV, reactanta GS este 1,2 ohmi si reactanta de transfer este X = 0,4 ohmi, iar puterea
debitata este P = 81 MW. Toate marimile sunt reduse la nivelul de tensiune al GS. Rezultatul se va
introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.

Q11: Sa se calculeze puterea activa debitata de un GS la un scurtcircuit trifazat Un = 10,5 kV, Us = 10 kV,
U_delta= 18,7 kV, reactanta GS este 1,25 ohmi si reactanta de transfer este X = 0,86 ohmi. Toate marimile
sunt reduse la nivelul de tensiune al GS. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si
prin rotunjire.

Q12: Sa se calculeze puterea activa debitata de un GS avand la borne un rezistor de sarcina de 3 ohmi
la un scurtcircuit trifazat extern, avand Un = 10,5 kV, Us = 10 kV, U_delta= 18,7 kV, reactanta GS este 1,25
ohmi si reactanta de transfer este X = 0,86 ohmi. Toate marimile sunt reduse la nivelul de tensiune al GS.
Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.

Q13: In timpul unei operatii de restabilire a SEN, sa se calculeze valoarea aproximativa a pierderii de
tensiune in u.r. pe o linie de 220 kV, stiind circulatia aproximativa asteptata, P = 130 MW, Q = 18 MVAr, si
impedanta liniei X_L = 32,0 , ohmi si R_L = 6,1 ohmi. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct
zecimal) si prin rotunjire.

Q14: Pentru un generator sincron cu Pn= 200 MW la care scaderea frecventei cu 0,45 Hz corespunde unei
cresteri aincarcacarii cu 54 MW sa se determine valoarea statismului. Rezultatul se va introduce sub
forma procentuala (exemplu: -3.5), cu rotunjire la o singura zecimala (cu punct zecimal).

Q15: Pentru un generator sincron cu Pn= 330 MW, avand valoarea statismului de -2,4%, sa se determine
variatia incarcarii active stiind el este incarcat la o putere activa de 349 MW si stiind ca frecventa
sistemului scade cu 0,5 Hz. Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.

Q16: Pentru un sistem cu 2 zone interconectate sa se determine modificarea frecventei corespunzatoare

reglajului secundar pentru zona 1 la o crestere a cererii cu 25 MW, stiind ca alfa1= 42 , alfa2= -16 , beta1=
10 si beta2= 13 ? Rezultatul se va introduce cu doua zecimale, prin rotunjire (cu punct zecimal).

Q17: Cu ce valoare se modifica puterea activa consumata de un cuptor cu rezistente cu Pn = 260 kW la

scaderea frecventei tensiunii de alimentare cu 1,8 Hz? Rezultatul se va introduce cu doua zecimale, prin
rotunjire (cu punct zecimal).

Q18: Cu ce valoare se modifica puterea activa consumata de un motor sincron care antreneaza un
compresor, cu Pn = 640 kW la scaderea frecventei tensiunii de alimentare cu 2,4 Hz? Raspunsul se va
introduce in kW cu doua zecimale (si punct zecimal), prin rotunjire.

Q19: Cu ce valoare se modifica puterea activa consumata de un motor asincron care antreneaza o banda
rulanta, cu Pn = 67 kW la scaderea frecventei tensiunii de alimentare cu 2,5 Hz? Raspunsul se va
introduce cu o singura zecimala (si punct zecimal), prin rotunjire.

Q20: Pentru un sistem cu 2 zone interconectate, avand linia de interconexiune deconectata, sa se

determine modificarea frecventei pentru zona 2 la o crestere a cererii totale cu 20 MW, stiind ca a1= 20,
a2= 0, beta1= 6,6 si beta2= 5,1 ? Rezultatul se va introduce cu doua zecimale (si punct zecimal), dupa
rotunjire.

Q21: Functia de cost de producere a unui generator sincron este tip patratic cu A = 190 , B = 6 si C = 0,6 .
Sa se determine valoarea costului marginal de producere, daca puterea produsa este P = 80 MW.
Rezultatul se va introduce cu 2 zecimale (cu punct zecimal) si prin rotunjire.