Teste pentru verificarea cunoștințelor la specializarea

Ingineriei Sistemelor Electroenergetice

- 2018 –

1. Un transformator instalat într-un PT sau ST, funcționând în regim de mers în gol consumă energie
activă din rețeaua de alimentare. Cum explicați ?

Acest consum de energie este un consum propriu tehnologic (CPT) și corespunde încălzirii
miezului feromagnetic ca urmare a producerii fenomenului de histerezis magnetic și formării de
curenți turbionari.

2. Un transformator instalat într-un PT sau ST funcționând în regim de mers în gol consumă energie
reactivă din rețeaua de alimentare. Cum explicați ?

Un transformator funcționând în gol este echivalent cu o bobină cu miez de fier, fiind deci un
element reactiv de circuit, care consumă putere reactivă (CPT), deci energie reactivă.

3. O linie electrică aeriană de înaltă tensiune funcționând în regim de mers în gol consumă energie
activă din rețeaua de alimentare. Cum explicați ?

În regimul de mers în gol se pot determina pierderile (CPT) transversale de putere activă, ce au două
componente: una determinată de imperfecțiunea izolației cealaltă de fenomenul corona. De obicei
prima componentă poate fi neglijată. În același timp, în acest regim conductoarele liniei sunt
parcurse de curenții capacitivi, ceea ce va determina pierderi (CPT) longitudinale de putere activă.

4. O linie electrică aeriană de înaltă tensiune funcționând în regim de mers în gol debitează energie
reactivă în rețeaua de alimentare. Cum explicați ?

În regimul de mers în gol, curenții care circulă pe linie au un pronunțat caracter capacitiv, fiind
determinați de capacitățile parțiale care se formează pe linie, între conductoarele de fază și între
conductoarele de fază și pământ (conductorul de protecție). Conform convenției, sensului de
circulație a puterii reactive capacitive și deci energiei reactive consumate de un receptor capacitiv i
se asociază semnul minus, ceea ce permite afirmația că o LEA de înaltă tensiune funcționând în
regim de mers în gol, poate fi considerată sursă de energie reactivă.

5. Care este efectul creșterii tensiunii de alimentare a unei rețele, asupra componentei longitudinale a
consumului propriu tehnologic de energie activă al elementelor rețelei ?

Componenta longitudinală a consumului propriu tehnologic de energie activă pe un element de

rețea de rezistență echivalentă R, funcționând în regim permanent sinusoidal echilibrat, depinde în
principal de variația în timp a sarcinii, deci se determină prin integrarea în timp a componentei
longitudinale a consumului propriu tehnologic de putere activă:
𝑇 𝑇 𝑇
𝑃2 (𝑡) + 𝑄 2 (𝑡)
∆𝑊𝑎 = ∫ ∆𝑃(𝑡) 𝑑𝑡 = 3𝑅 ∫ 𝐼 2 (𝑡) 𝑑𝑡 = 𝑅 ∫ 𝑑𝑡
0 0 0 𝑈 2 (𝑡)
𝑃(𝑡) și 𝑄(𝑡) sunt valorile puterilor active și reactive ce tranzitează elementul de rețea respectiv, la
tensiunea de linie 𝑈(𝑡), în intervalul de durată T.
Conform relației, creșterea tensiunii de alimentare determină scăderea componentei longitudinale
a consumului propriu tehnologic de energie activă al elementelor rețelei.
6. Care este efectul creșterii tensiunii de alimentare a unei rețele asupra componentei transversale a
consumului propriu tehnologic de energie activă al elementelor rețelei ?

Componenta transversală a consumului propriu tehnologic de energie activă pe un element de

rețea de conductanță echivalentă G, funcționând în regim permanent sinusoidal echilibrat, nu
depinde de variația în timp a sarcinii ci de variația în timp a tensiunii aplicate, deci se determină
prin integrarea în timp a componentei transversale a consumului propriu tehnologic de putere
activă:
𝑇 𝑇
𝛿𝑊𝑎 = ∫ 𝛿𝑃(𝑡) 𝑑𝑡 = 𝐺 ∫ 𝑈 2 (𝑡) 𝑑𝑡
0 0

𝑈(𝑡) reprezintă variația în timp a tensiunii de linie aplicată elementului de rețea respectiv, în
intervalul de durată T.
Conform relației, creșterea tensiunii de alimentare determină creșterea componentei transversale a
consumului propriu tehnologic de energie activă al elementelor rețelei.

7. Care este influența punerii în paralel a două transformatoare într-un PT sau o ST asupra
componentei longitudinale a CPT de energie activă, față de situația utilizării unui singur
transformator de același tip, pentru alimentarea aceluiași consumator, pentru aceeași durată ?

Punerea în paralel a două transformatoare identice conduce la înjumătățirea rezistenței electrice

echivalente și deci la înjumătățirea componentei longitudinale a CPT de energie activă (la aceeași
variație a sarcinii, pe intervale de timp cu aceeași durată).

8. Care este influența punerii în paralel a două transformatoare într-un PT sau o ST asupra
componentei transversale a CPT de energie activă, față de situația utilizării unui singur
transformator de același tip, pentru alimentarea aceluiași consumator ?

Punerea în paralel a două transformatoare identice conduce la dublarea conductanței electrice

echivalente și deci la dublarea componentei transversale a CPT de energie activă (la aceeași
variație a tensiunii, pe intervale de timp cu aceeași durată).

9. Care este valoarea efectivă aproximativă a tensiunii la care sunt solicitate, în regim permanent
normal, izolatoarele unei LEA având Un = 400 kV ?

Izolatoarele unei LEA sunt solicitate la o tensiune aproximativ egală cu tensiunea de fază (aplicată
între conductorul de fază și consola stâlpului, legată la pământ). Pentru exemplul dat, valoarea
acesteia este:
𝑈𝑛 400 𝑘𝑉
𝑈𝑓 ≈ = = 231 𝑘𝑉
√3 √3
10. Cum explicați că o linie electrică subterană (LES) funcționând la o anumită tensiune nominală,
având cabluri cu conductoare (de ex. din Al) de o anumită secțiune nominală, are capacitatea de
transfer al puterii electrice mult mai mică decât a unei linii electrice aeriene (LEA) funcționând la
aceeași tensiune nominală și având conductoare din același material, de aceeași secțiune nominală?

Capacitatea de transfer a puterii electrice a unui conductor se stabilește în funcție de curentul

maxim admisibil în regim permanent de durată, stabilit din condiția ca temperatura conductorului
să nu depășească valoarea maximă admisibilă. Temperatura maximă admisibilă a unui conductor
aparținând unei LES, se atinge la o valoare mult mai mică a curentului în regim permanent decât la
o LEA, din cauza condițiilor mult mai dificile de evacuare a căldurii dezvoltate prin efectul Joule.
Prin urmare, la aceeași tensiune nominală, la același material și secțiune a conductoarelor, o LES
are o capacitate de transfer a puterii mult mai mică decât o LEA.
𝑆𝑚𝑎𝑥 = 3 ∙ 𝑈𝑓𝑛 ∙ 𝐼𝑚𝑎𝑥

11. Ce soluție tehnică veți utiliza dacă vi se va cere să transmiteți, utilizând tehnologia rețelelor de c.a.
trifazat, o putere de 40 MW la o distanță de 50 de km, o LEA sau o LES ? Motivați răspunsul.

O LEA. Pentru stabilirea soluțiilor optime din punct de vedere tehnico-economic privind
construcția liniilor electrice, se utilizează corelația mărimilor caracteristice: putere – lungime –
tensiune. Conform acestei corelații, pentru a transfera o putere de 40 MW la o distanță de 50 de
km, soluția optimă constă în folosirea unei LEA având Un = 110 kV. Soluția folosirii unei linii
electrice subterane nu numai că este mult mai costisitoare, dar este și neaplicabilă din punct de
vedere tehnic, din cauza curenților capacitivi foarte mari care s-ar forma, determinați de
capacitățile electrice naturale foarte mari (de aprox. 20 de ori mai mari decât la o LEA) și care ar
limita foarte mult sau chiar ar bloca transferul de putere activă la o astfel de distanță.

12. Cum se poate utiliza un transformator pentru reglajul tensiunii de alimentare a rețelei racordate în
secundarul acestuia ?

Prin modificarea raportului de transformare, ceea ce se poate realiza prin modificarea numărului
de spire al uneia dintre înfășurări (primară sau secundară).

13. Care este tipul de sursă de energie electrică având ponderea majoritară din punct de vedere al
puterii nominale totale instalate în SEN ?

Generatorul sincron

14. Desenați schema electrică monofilară a rețelei, rezultată ca soluție optimă din punct de vedere
tehnico-economic, pentru alimentarea cu energie electrică a unei zone urbane având Un = 20 kV și o
putere instalată totală de 40 MW (𝑐𝑜𝑠𝜑 = 0,9), de la o centrală electrică având un generator sincron
cu puterea nominală de 50 MW și tensiunea nominală de 15,75 kV, situată la o distanță de 50 km.
15. Ce soluții de tratare a neutrului se aplică în rețelele de joasă tensiune?

Rețelele de joasă tensiune au neutrul legat direct la pământ.

16. Ce soluții de tratare a neutrului se aplică în rețelele de medie tensiune?

Rețelele de medie tensiune au neutrul izolat față de pământ sau tratat (cu bobină de stingere sau
rezistor de limitare sau varianta hibrid).

17. Ce soluții de tratare a neutrului se aplică în rețelele de înaltă tensiune?

Rețelele de înaltă tensiune au neutrul legat direct la pământ.

18. Care este mărimea electrică ce caracterizează o LEA de înaltă tensiune, ce determină lungimea
lanțurilor de izolatoare utilizate la construcția acesteia?

Tensiunea nominală.

19. Care este mărimea electrică ce caracterizează un cablu al unei LES, ce determină mărimea
secțiunii conductoarelor acestuia?

Curentul maxim admisibil.

20. Cum influențează instalarea unei baterii de condensatoare pentru îmbunătățirea factorului de
putere la un consumator de energie electrică industrial, valoarea pierderilor de tensiune produse pe
linia de alimentare a acestuia?

Relația de calcul al pierderilor de tensiune se poate aproxima cu cea a componentei longitudinale a

căderilor de tensiune:
𝑃∙𝑅+𝑄∙𝑋
∆𝑈 =
𝑈
în care R respectiv X sunt rezistența respectiv reactanța inductivă a liniei de alimentare, P respectiv
Q puterea activă respectiv reactivă inductivă absorbite de consumator, deci transferate pe linie.
Prin instalarea unei baterii de condensatoare de putere reactivă capacitivă Qk la consumator (se
face o compensare capacitivă transversală) puterea reactivă inductivă transferată pe linie scade de
la Q, la Q – Qk , ceea ce are ca efect micșorarea pierderilor de tensiune pe linia de alimentare.

21. Toate GS din SEN au frecvența nominală fn = 50 Hz. Dar turația lor nominală diferă semnificativ
de la un tip la altul de GS. Cum se reflectă acest lucru în caracteristicile lor constructive?

Între turația n și frecvența f a unui GS se stabilește relația:

𝑓[𝐻𝑧] = 𝑛[𝑟𝑜𝑡./𝑠] ∙ 𝑝
în care p este numărul de perechi de poli ale GS. Prin urmare, la aceeași frecvență nominală,
pentru turații nominale diferite, la diferite tipuri de GS, rezultă un număr diferit de perechi de poli.
Astfel, GS cu turații nominale mici vor avea un număr mare de perechi de poli și invers.
22. Cum se determină experimental raportul k de transformare al unui transformator electric?

Raportul de transformare al unui transformator electric se determină din proba de funcționare în

gol:
𝑈𝑒1 𝑁1 𝑈10
𝑘= = ≈
𝑈𝑒2 𝑁2 𝑈20
în care: U10 este tensiunea de alimentare a înfășurării primare la funcționare în gol, iar U20 este
tensiunea înfășurării secundare; în acest regim U20 = Ue2.

23. Precizați condițiile de conectare în paralel a transformatoarelor trifazate.

Condițiile de conectare în paralel a transformatoarelor trifazate sunt:

1 – conectarea se face la borne omoloage;
2 – transformatoarele trebuie să aibă același raport de transformare;
3 – transformatoarele trebuie să facă parte din aceeași grupă de conexiuni;
4 – tensiunile nominale de scurtcircuit să fie egale;
5a – factorii de putere la scurtcircuit să fie egali;
5b – puterile transformatoarelor să nu difere cu mai mult de 1:3(4).

24. Precizați condițiile de conectare în paralel la aceeași rețea a generatoarelor sincrone

Condițiile de conectare în paralel a generatoarelor sincrone sunt:

1 - conectarea trebuie să se facă la borne omoloage, sau aceeași ordine de succesiune a fazelor;
2 - tensiunile generatorului și rețelei să varieze cu aceeași frecvență;
3 - tensiunile generatorului și rețelei să aibă aceeași valoare efectivă;
4 - tensiunile generatorului și rețelei să fie în fază în momentul conectării.

25. Definiți tensiunea nominală de scurtcircuit a unui transformator electric – valori uzuale

Tensiunea nominală de scurtcircuit a unui transformator electric este acea valoare a tensiunii de
alimentare a primarului transformatorului, cu secundarul scurtcircuitat, pentru care în înfășurări
curenții au valorile nominale.
Valori uzuale uscn  4%  10% din tensiunea nominală a primarului.

26. Scrieți relația de definiție a randamentului unui transformator electric și explicați componentele de
putere care se consideră în calculul.

Randamentul transformatorului se definește prin raportul:

𝑃2 𝑃2
𝜂= =
𝑃1 𝑃2 + 𝑝𝐶𝑢 + 𝑝𝐹𝑒
P2 – puterea activă debitată de secundar;
P1 – puterea activă absorbită de primar;
pCu = pCu1 + pCu2 pierderi de putere activă (CPT) prin efect Joule în înfășurarea primară (având
rezistența R1 pe fază și parcursă de curentul I1) și cea secundară (având rezistența R2 pe fază și
parcursă de curentul I2):
𝑝𝐶𝑢1 = 3𝑅1 𝐼12 𝑝𝐶𝑢2 = 3𝑅2 𝐼22 ;
pFe – pierderi de putere activă (CPT) în miezul de fier al transformatorului.
27. Care sunt relațiile pentru puterile activă P, reactivă Q și aparentă S debitate în regim sinusoidal de
secundarul unui transformator pe un circuit de utilizare?

Relațiile de calcul pentru puterea activă P, reactivă Q și aparentă S debitate în regim sinusoidal de
secundarul unui transformator pe un circuit de utilizare sunt:
- puterea activă: 𝑃 = 𝑚 ∙ 𝑈2 ∙ 𝐼2 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑2 ;
- puterea reactivă: 𝑄 = 𝑚 ∙ 𝑈2 ∙ 𝐼2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜑2 ;
- puterea aparentă: 𝑆 = √𝑃2 + 𝑄 2 = 𝑚 ∙ 𝑈2 ∙ 𝐼2 ;
în care: m reprezintă numărul de faze (m=1 pentru transformatoare monofazate și m=3 pentru cele
trifazate); U2, I2 tensiunea respectiv curentul din secundar, valori efective (pe fază pentru cele
trifazate).

28. Care sunt mărimile ce caracterizează câmpul electric ?

În vid câmpul electric se caracterizează prin mărimea primitivă, vectorială și locală denumită
intensitatea câmpului electric în vid - 𝐸0 și prin mărimea derivată, vectorială și locală denumită
inducție electrică în vid - 𝐷0 . Între cele două mărimi există următoarea relație de legătură:
𝐷0 = 𝜀0 ∙ 𝐸0
Constanta ε0 se numește permitivitatea vidului și în SI (Sistemul Internațional de Unități) se
măsoară în Farad/metru (F/m).
În mediile dielectrice câmpul electric este caracterizat prin două mărimi derivate și anume
intensitatea câmpului electric și inducția electrică. În SI intensitatea câmpului electric se măsoară
în V/m, iar inducția electrică în C/m2.

29. Care sunt mărimile ce caracterizează câmpul magnetic?

În vid câmpul magnetic se caracterizează prin mărimea primitivă, vectorială și locală denumită
inducție magnetică în vid - 𝐵0 și prin mărimea derivată, vectorială și locală denumită intensitatea
câmpului magnetic în vid - 𝐻0 . Între cele două mărimi există următoarea relație de legătură:
𝐵0 = 𝜇0 ∙ 𝐻0
Constanta µ0 se numește permeabilitatea vidului și în SI se măsoară în Henry/metru (H/m).
În celelalte medii magnetice (cu excepția vidului) câmpul magnetic este caracterizat prin două
mărimi derivate și anume intensitatea câmpului magnetic și inducția magnetică. În SI intensitatea
câmpului magnetic se măsoară în A/m, iar inducția magnetică în Tesla (T).

30. Care sunt mărimile ce caracterizează câmpul electromagnetic?

În vid câmpul electromagnetic este caracterizat prin mărimile primitive vectoriale denumite
intensitatea câmpului electric în vid, respectiv inducția magnetică în vid și prin mărimile derivate
vectoriale, locale denumite inducția electrică în vid, respectiv intensitatea câmpului magnetic în
vid. În celelalte medii câmpul electromagnetic se caracterizează prin mărimile locale, vectoriale,
derivate denumite: inducție electrică, inducție magnetică, intensitatea câmpului electric,
intensitatea câmpului magnetic.
31. Cum se definește parametrul de circuit electric denumit capacitate electrică?

Capacitatea electrică este un parametru global ce caracterizează condensatoarele electrice și se

definește prin relația:
𝑄1
𝐶12 =
𝑉1 − 𝑉2
unde Q1 reprezintă sarcina electrică a armăturii pozitive, iar V1-V2 reprezintă tensiunea la bornele
condensatorului (căderea de tensiune pe condensator). În SI capacitatea electrică se măsoară în
farazi (F).

32. Cum se definește parametrul de circuit electric denumit rezistență electrică?

Rezistența electrică este un parametru global ce caracterizează rezistoarele electrice și se definește

prin relația:
𝑉1 − 𝑉2
𝑅12 =
𝐼
unde I reprezintă intensitatea curentului electric prin rezistor, iar V1-V2 reprezintă tensiunea la
bornele rezistorului (căderea de tensiune pe rezistor). În SI rezistența electrică se măsoară în ohmi
(Ω).

33. Cum se definește parametrul de circuit electric denumit inductanța proprie a unei bobine?

Inductanța proprie a unei bobine este un parametru global ce caracterizează bobinele și se

definește prin relația:
𝑁∙Φ
𝐿=
𝐼
unde I reprezintă intensitatea curentului electric prin spirele bobinei, N reprezintă numărul de spire
ale bobinei, iar Φ reprezintă fluxul magnetic prin suprafața fiecărei spire a bobinei. În SI
inductanța proprie a unei bobine se măsoară în Henry (H).

34. Cum se definește parametrul de circuit electric denumit inductanța de cuplaj dintre două bobine?

Inductanța de cuplaj dintre două bobine este un parametru global ce caracterizează bobinele
cuplate magnetic și se definește prin relația:
𝑁1 ∙ 𝑁2 ∙ Φ12
𝐿12 =
𝐼1
unde I1 reprezintă intensitatea curentului electric prin spirele bobinei cu N1 spire, N1 reprezintă
numărul de spire ale bobinei 1, N2 reprezintă numărul de spire ale bobinei 2 iar Φ12 reprezintă
fluxul magnetic prin suprafața fiecărei spire a bobinei cu N2 spire, creat de curentul ce parcurge
spirele bobinei cu N1 spire. În SI inductanța de cuplaj a unei bobine se măsoară în Henry (H).
Inductanța de cuplaj este pozitivă dacă fluxul magnetic de cuplaj mărește fluxul magnetic propriu
și este negativă dacă fluxul magnetic de cuplaj micșorează câmpul magnetic propriu.
35. Cum se definește valoarea efectivă a unei mărimi cu variație periodică în timp?

Valoarea efectivă a unei mărimi cu variație periodică în timp reprezintă mărimea constantă în timp
care produce același efect termic într-o perioadă ca și mărimea variabilă în timp. Matematic
această definiție se exprimă prin relația:

1 𝑇2
𝐼= √ ∫ 𝑖 (𝑡)𝑑𝑡
𝑇 0

Dacă mărimea i(t) are variație sinusoidală în timp, 𝑖(𝑡) = 𝑖𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛(𝜔𝑡), valoarea efectivă devine:
𝑖𝑚
𝐼=
√2

36. Care sunt tensiunile specifice circuitelor electrice trifazate?

În circuitele trifazate (indiferent de conexiunea acestora) se definesc următoarele tensiuni: a)

tensiunea de linie; b) tensiunea de fază. Acestea se definesc astfel:
a) tensiunea de linie se definește ca fiind diferența de potențial între începuturile a două faze;
b) tensiunea de fază se definește ca fiind diferența de potențial între începutul și sfârșitul unei faze.
Pentru conexiunea stea, dacă setul trifazat al tensiunilor de linie și cel al tensiunilor de fază sunt
simetrice, între valoarea efectivă a tensiunii de linie și cea a tensiunii de fază există următoarea
relație de legătură:
𝑈𝑙 = √3 ∙ 𝑈𝑓
Pentru conexiunea triunghi, tensiunea de linie este egală cu cea de fază.

37. Care sunt curenții specifici circuitelor electrice trifazate?

În circuitele trifazate (indiferent de conexiunea acestora) se definesc următorii curenți: a) curentul

de linie; b) curentul de fază. Aceștia se definesc astfel:
a) curentul de linie este cel care parcurge conductoarele liniei ce conectează sursa trifazată de
consumatorul trifazat;
b) curentul de fază este cel care parcurge fazele sursei trifazate, respectiv ale consumatorului
trifazat.
Pentru conexiunea triunghi, dacă setul trifazat al curenților de linie și cel al curenților de fază sunt
simetrice, între valoarea efectivă a curentului de linie și cea a curentului de fază există următoarea
relație de legătură:
𝐼𝑙 = √3 ∙ 𝐼𝑓
Pentru conexiunea stea, curentul de linie este egal cu cel de fază.
38. Definiți puterea instantanee într-un circuit electric monofazat care funcționează în regim
sinusoidal.

Considerând tensiunea la bornele circuitului monofazat 𝑢(𝑡) = 𝑢𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛(𝜔𝑡) și curentul prin

circuit 𝑖(𝑡) = 𝑖𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛(𝜔𝑡 − 𝜑),
Puterea instantanee se definește prin relația
p(t )  u (t )  i (t )  um  im  sin t  sin(t   )  U  I  cos   U  I  cos(2t   ) 
 um  im  (sin t )2  cos   U  I  sin   sin(2t )  p p  p0

În relație cu pp s-a notat puterea pulsatorie (care nu are valori negative), iar cu p0 puterea oscilantă.
În SI puterea instantanee se măsoară în voltamperi [VA].

39. Definiți puterea activă într-un circuit electric monofazate care funcționează în regim sinusoidal

Puterea activă se definește ca fiind valoarea medie a puterii instantanee pe o perioadă. Matematic
această definiție se exprimă prin relația:
𝑇
1
𝑃 = ∫ 𝑝(𝑡)𝑑𝑡
𝑇
0
În cazul în care tensiunea și curentul au variație sinusoidală în timp, pentru puterea activă se
obține următoarea relație de calcul:
𝑃 = 𝑈 ∙ 𝐼 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑
relație în care U este valoarea efectivă a tensiunii, I este valoarea efectivă a curentului, iar  este
unghiul de defazaj dintre tensiune și curent. Unitatea de măsură a puterii active în SI este watt-ul
[W].

40. Definiți puterea reactivă într-un circuit electric monofazate care funcționează în regim sinusoidal

Puterea reactivă se definește ca fiind amplitudinea puterii oscilante și se exprimă prin relația,
𝑄 = 𝑈 ∙ 𝐼 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜑
relație în care U este valoarea efectivă a tensiunii, I este valoarea efectivă a curentului, iar  este
unghiul de defazaj dintre tensiune și curent. Unitatea de măsură a puterii active în SI voltamper-ul
reactiv [VAr].

41. Definiți puterea aparentă într-un circuit electric monofazate care funcționează în regim sinusoidal

Puterea aparentă se definește ca fiind produsul dintre valoarea efectivă a tensiunii și valoarea
efectivă a curentului și se exprimă prin relația,
𝑆 =𝑈∙𝐼
Unitatea de măsură a puterii aparente în SI este voltamper-ul [VA].
42. Definiți puterea aparentă în complex într-un circuit electric monofazate care funcționează în
regim sinusoidal

Puterea aparentă în complex se definește prin relația:

S  U  I *  U  I  e j  U  I (cos   j sin  )  P  jQ
relație în care U este complexul simplificat al tensiunii, iar I* este complexul simplificat conjugat
al curentului. Unitatea de măsură a puterii aparente în complex în SI este voltamper-ul [VA].

43. Ce reprezintă tensiunea nominală a unui echipament sau a unei instalații?

Tensiunea nominală a unui echipament este valoarea efectivă a tensiunii între fazele
echipamentului pe baza căreia este stabilit nivelul său de izolație.

44. Ce funcțiuni îndeplinește întrerupătorul unei celule?

Întrerupătorul este un aparat electric prevăzut cu cameră de stingere a arcului electric și care
îndeplinește următoarele funcțiuni: conectează/deconectează curenți de sarcină ai circuitului pe
care este montat și deconectează curenți de scurtcircuit care parcurg același circuit.

45. Care este rolul separatorului de linie?

Separatorul de linie are rolul de a separa vizibil linia de întreruptor, cu scopul de a permite accesul
în siguranță al personalului la întreruptor.

46. Ce metode se pot utiliza pentru limitarea curenților de scurtcircuit în rețelele de distribuție de
medie tensiune?

Limitarea curenților de scurtcircuit în rețelele de distribuție de medie tensiune se poate realiza

prin: secționarea schemelor electrice de conexiuni, echiparea stațiilor electrice de transformare cu
transformatoare cu reactanță mărită, montarea bobinelor de reactanță pentru reducerea valorii
curenților de scurtcircuit. Pentru limitarea curentului de scurtcircuit monofazat, într-o rețea de
distribuție de medie tensiune se instalează un rezistor de limitare, conectat între neutrul rețelei și
pământ.

47. De ce este obligatorie legarea la pământ a secundarului transformatorului de curent sau de

tensiune?

Legarea la pământ a secundarului transformatorului de măsură este obligatorie pentru protecția

personalului de exploatare și a aparatelor circuitelor secundare conectate în secundarul
transformatorului, împotriva unor supratensiuni ce pot apărea în secundar, ca urmare a
străpungerii izolației între primar și secundarul respectiv.

48. Care este regimul de funcționare a transformatorului de curent?

Regimul de funcționare a transformatorului de curent este regimul de scurtcircuit sau apropiat

regimului de scurtcircuit ideal.
49. Ce se întâmplă dacă se lasă în gol o înfășurare secundară a unui transformator de curent, când
înfășurarea primară este parcursă de curentul de sarcină?

Dacă o înfășurare secundară a unui transformator de curent rămâne în gol, când înfășurarea
primară este parcursă de curentul de sarcină, crește fluxul prin miezul feromagnetic pe care este
amplasată înfășurarea secundară rămasă în gol și miezul se încălzește peste limitele admisibile.
Totodată crește accentuat și tensiunea la bornele secundarului rămas în gol, care poate fi
periculoasă pentru izolația aparatelor conectate în secundarul transformatorului sau pentru
personalul de exploatare.

50. Care este regimul de funcționare a transformatorului de tensiune?

Regimul de funcționare a transformatorului de tensiune este regimul de mers în gol sau apropiat
regimului de mers în gol.

51. Ce se întâmplă dacă se scurtcircuitează secundarul unui transformator de tensiune?

Dacă se scurtcircuitează, din greșeală, secundarul transformatorului de tensiune cresc curenții prin
înfășurarea primară și cea secundară care pot produce topirea spirelor celor două înfășurări.

52. Ce rol are regulatorul automat de tensiune (RAT) sau regulatorul automat de excitație (RAE) al
unui generator sincron?

Regulatorul automat de tensiune (RAT) sau regulatorul automat de excitație (RAE) sesizează
scăderea tensiunii la bornele generatorului și comandă creșterea curentului de excitație pentru a
aduce tensiunea la bornele generatorului la valoarea nominală.

53. Care sunt condițiile de manevrare pentru a închide un separator?

Separatorul se poate închide dacă:

- separatorul nu este parcurs de curent (întreruptorul circuitului deconectat) după închidere,
indiferent dacă înainte de închidere tensiunea între contacte era egală cu zero sau diferită de zero
- separatorul este parcurs de curent (întreruptorul circuitului conectat) după închidere, dar înainte
de închidere tensiunea între contacte era egală cu zero. (Situație întâlnită la trecerea circuitelor de
pe o bară pe alta: cupla transversală este închisă și un separator de bare al unei celule este închis și
se poate închide celălalt separator de bare al celulei).

54. Care sunt condițiile de manevrare pentru a deschide un separator?

Separatorul se poate deschide dacă:

- separatorul nu este parcurs de curent (întreruptorul circuitului deconectat), indiferent dacă după
deschidere tensiunea între contacte este egală cu zero sau diferită de zero
- separatorul este parcurs de curent (întreruptorul circuitului conectat), dar după deschidere
tensiunea între contacte este egală cu zero. (Cazul în care cupla transversală este închisă și ambele
separatoare de bare sunt închise și se poate deschide unul dintre separatoarele de bare).
55. Care este rolul sistemului de transfer dintr-o instalație de conexiuni cu un sistem de bare
colectoare și sistem de transfer?

Sistemul de transfer permite revizia oricărui întreruptor, a oricărui circuit care poate fi racordat la
bara de transfer, fără a scoate de sub tensiune circuitul.

56. Să se enunțe unitățile de măsură corespunzătoare pentru energia electrică activă, reactivă și
aparentă folosite în electroenergetică și să se precizeze unitatea de măsură pentru energie în SI.

Pentru energia electrică activă, reactivă și aparentă se folosesc următoarele unități de măsură: Wh
(watt-oră), VArh (volt-amper reactiv oră) și VAh (volt-amper oră) cu multiplii și submultiplii
corespunzători. În SI unitatea de măsură pentru energie este J (Joule).

57. Ce este celula fotovoltaică și care este efectul pe care se bazează funcționarea acesteia?

Celula fotovoltaică (CF) este un convertor energetic care convertește radiația electromagnetică
solară direct în energie electrică. La baza funcționării CF se află efectul fotovoltaic care constă în
apariția unei tensiuni electrice într-o joncțiune p-n a unui material semiconductor, atunci când
acesta este excitat cu ajutorul radiației electromagnetice solare.

58. Care sunt elementele componente ale unui SEE care pot fi considerate principalele surse de putere
reactivă?

Elementele componente ale unui SEE care pot fi considerate principalele surse de putere reactivă,
sunt: generatoarele sincrone din centrale, compensatoarele sincrone, bateriile de condensatoare,
liniile electrice aeriene și subterane.

59. Circulația puterii reactive provoacă pierderi de putere activă longitudinale. Cum explicați?

Pierderile de putere activă longitudinale (componenta longitudinală a consumului propriu

tehnologic (CPT) de putere activă) se calculează cu relația:
𝑃2 + 𝑄 2
Δ𝑃 = 𝑅
𝑈2
Deci pierderile de putere activă longitudinale depind de puterea reactivă vehiculată, în aceeași
măsură ca și de puterea activă.

60. Circulația puterii active provoacă pierderi de putere reactivă longitudinale. Cum explicați?

Pierderile de putere reactivă longitudinale (componenta longitudinală a consumului propriu

tehnologic de putere reactivă) se calculează cu relația:
𝑃2 + 𝑄 2
Δ𝑄 = 𝑋
𝑈2
Deci pierderile de putere reactivă longitudinale depind de puterea activă vehiculată, în aceeași
măsură ca și de puterea reactivă.
61. La ce nivel de tensiune se produce generarea puterii electrice de către un hidrogenerator sau
turbogenerator cu o valoare a puterii active nominale de ordinul zecilor de MW?

La nivelul de medie tensiune.

62. Generatorul sincron este o mașină electrică de curent continuu sau de curent alternativ?

Generatorul sincron este o mașină electrică de curent alternativ.

63. Definiți curentul nominal In al unui aparat electric.

In reprezintă valoarea efectivă maximă a curentului care poate circula un timp nelimitat prin căile de
curent, fără să determine depăşirea valorilor admisibile ale încălzirii.

64. Definiți curentul de stabilitate termică Ist, al unui aparat electric.

Ist reprezintă valoarea efectivă maximă a curentului care poate circula un timp limitat prin căile de
curent fără să producă deteriorări sensibile ale acestora.

65. Definiți curentul de stabilitate dinamică sau curentul limită dinamic Ild, al unui aparat electric.

Ild reprezintă amplitudinea de șoc a celui mai mare curent de scurtcircuit pe care echipamentul
electric este în măsură să îl suporte fără deteriorări mecanice sensibile, putând să funcționeze în
continuare în bune condiții.

66. Definiți forța electrodinamică.

Forța electrodinamică este forța ce se exercită asupra conductoarelor parcurse de curenți electrici
ca rezultat al unei interacțiuni dintre curenți și câmpurile electromagnetice în care se găsesc
respectivele conductoare.

67. Definiți forța electromagnetică.

Forța electromagnetică este forța ce se exercită asupra elementelor de circuit feromagnetic atunci
când acestea sunt parcurse de un flux magnetic.

68. Definiți rezistența electrică de contact cu evidențierea componentelor sale.

Rezistența electrică de contact este rezistența electrică suplimentară introdusă în circuit din cauza:
a) Stricționării căii de curent;
b) Peliculelor de oxizi care se formează la suprafața pieselor de contact.
69. Care sunt asemănările și diferențele funcționale între un contactor și un întreruptor?

Asemănări: atât contactorul cât și întreruptorul sunt aparate electrice de comutație acționate altfel
decât manual, capabile să închidă, să suporte și să întrerupă curenți electrici nominali, de
suprasarcină sau de scurtcircuit.
Deosebiri: Contactorul conectează un circuit sub acțiunea unei comenzi și îl menține închis cât
timp durează comanda, pe când întreruptorul conectează un circuit sub acțiunea unei comenzi,
fiind menținut în poziția anclanșat de un mecanism de zăvorâre. Declanșarea (deconectarea)
circuitului se realizează prin acțiunea asupra zăvorului a unor declanșatoare maximale de curent,
respectiv minimale de tensiune.

70. Ce este capacitatea de rupere a unui întreruptor?

Capacitatea de rupere a unui întreruptor este valoarea cea mai mare a curentului de scurtcircuit pe
care întreruptorul îl poate întrerupe în condiții specificate de norme.

71. Care este principiul de funcționare al echipamentelor de protecție împotriva supratensiunilor?

Care este diferența funcțională între un eclator și un descărcător?

Echipamentele de protecție împotriva supratensiunilor se montează între fază și pământ,

prezentând cel mai scăzut nivel de izolație din instalație, datorită prezenței unui spațiu disruptiv,
calculat să se străpungă la apariția supratensiunii, înaintea distrugerii izolației instalației protejate.
La eclatoare, stingerea arcului electric rezultat în urma străpungerii se realizează natural, prin
alungirea acestuia datorită interacțiunii curentului prin arc cu propriul câmp magnetic.
Descărcătoarele sunt prevăzute cu dispozitive speciale de stingere a arcului electric, stingere
efectuată imediat ce tensiunea a revenit la valori nepericuloase pentru instalația protejată.

72. Care sunt protecțiile de bază ale unui transformator de putere dintr-o stație de transformare?

Protecțiile de bază ale unui transformator de putere dintr-o stație de transformare sunt: protecția de
gaze și protecția diferențială longitudinală.

73. Care este protecția de bază pentru o linie electrică aeriană de 220 kV?

Protecția de bază pentru o linie electrică aeriană de 220 kV este protecția de distanță cu canal de
transmisie.

74. Ce protecție acționează în cazul unui scurtcircuit pe o bară colectoare în funcțiune?

La scurtcircuit pe o bară colectoare în funcțiune acționează protecția diferențială de bare.

75. Ce este RAR și unde se utilizează?

RAR este o automatizare care asigură reanclanșarea automata rapidă a întreruptoarelor liniilor
aeriene sau mixte, după declanșarea acestora prin sistemele de protecție.
76. Ce este AAR?

AAR este automatizarea prin care se anclanșează automat întreruptorul de pe alimentarea de

rezervă, în vederea asigurării continuității în alimentare a consumatorilor.

77. Ce protecții se utilizează pentru protejarea împotriva scurtcircuitelor mono și polifazate pe liniile
electrice din rețelele de medie tensiune cu neutrul legat la pământ prin rezistor?

Pentru protecția liniilor din rețelele de medie tensiune cu neutrul legat la pământ prin rezistor
împotriva scurtcircuitelor bi și trifazate se utilizează protecția maximală de curent în două trepte (o
treaptă rapidă și una temporizată), iar împotriva scurtcircuitelor monofazate protecția maximală de
curent homopolar în două trepte.