REGLAREA AUTOMAT A FRECVENEI

I PUTERII ACTIVE NTR-UN SEE

Necesitatea i avantajele reglrii automate frecven putere activ
(RAf -P) n SEE
Avantajele introducerii reglrii automate a frecvenei i puterii active sunt urmtoarele:
a) eliminarea variaiei de productivitate la consumatorii de energie electric;
b) reducerea fluctuaiei pierderilor n sistem;
c) creterea randamentului instalaiilor i a sistemului n ansamblu;
d) evitarea fenomenului de avalan frecven-tensiune n sistem;
e) reducerea erorilor aparatelor de automatizare, n special a celor pe baz de inducie,
cum sunt contoarele de energie;
f) asigurarea calitii energiei electrice produs i livrat consumatorilor din SEE.
Not privind:
Eliminarea variaiei de productivitate la consumatorii de energie
Fie Pc1, puterea activ consumata la frecvena f1 i Pc2 cea consumata la frecvena f2.
Exist relaia:
f
PC 2 PC1 2
f1

qZ

n funcie de aceasta consumatorii se mpart n urmtoarele patru categorii:

1. q = 0, putere consumat constant, independent de frecven (de exemplu: cuptoarele
electrice cu rezisten sau arc, utilizri casnice prin electrotermie, iluminat etc).
2. q = 1, consumatorii la care cuplul rezistent este constant: MR = const. Deci :

PC M R K ' f
Exemplu: maini de ridicat, unele maini unelte, .a.
2. q = 3 => consumatori la care cuplul rezistent MR are dou componente: un termen
constant MR0 i un altul proporional cu ptratul turaiei, conform relaiilor:

n
M R M R0 K
no
PC M R K '' f 3

n K1 f
Exemplu: instalaii de tip centrifugal n regimuri de turaie diferit.
3. q > 3 sunt instalaii de tip centrifugal care au de nvins presiuni statice, cum ar fi
pompele, compresoare, ventilatoare. De exemplu la pompele de alimentare a cazanelor q = 7.

Legtura dintre reglarea frecvenei i reglarea vitezei (turaiei)

turbinei de antrenare (f - n)
Se cunoate dependena :
Error! Objects cannot be created from editing field codes.
unde p este numarul de perechi de poli ai generatorului i n turaia [rot/min]

n, (f)
z crete
n0
PE1(n)

n0

PE2(n)
C

A
n1
n2

PM2(n)
4 z = z2 > z1

B
1

P1

P2

P3

Reglarea automat a vitezei turbinei de antrenare

PE - puterea electric generat i consumat;

PM - puterea mecanic dezvoltat la arborele turbinei;
n - turaia [rot/min].

PM1(n)
z1 = ct

PM, PE

Principiul metodelor RAf P n SEE

z creste

n r'01
n r'02

n r01
n r02

2'
a

n rx

A''

B''

A
n r'x

A'
B'

2
1'

1
P11

P12

P21

P22

Principiul metodelor de reglare automata frecven-putere activ

Schema funcional pentru reglarea automat a frecvenei i puterii active este o reglare
n cascad,de tip ierarhizat.
P
RAF

f0
f

TR s 1

KRs

EE

RAV

T-G

Km
s

1
1 TRAV s

1
1 TTG s

r
Centrala electrica
Dispecer central
Sistem electroenergetic

Schema funcional pentru reglarea automat frecven-putere activ (RAf-P)

T J

2
0

P0

timpul teoretic de lansare

cu P0 0 M 0 puterea de baza

pn0
ns
GD 2 ns2
GD 2
GD 4 2 ns2 1
J
2
T

2, 74
103 [ s]
si 0 2 f 0 2
2
4
60
60
4
60 P0
P0
Pentru intregul sistem reglant T

T P
P
K

TTG n T

7.1. Terminologie RAf-P (dupa manualul UCPTE / ENTSOE)

Operatorul de transport i de sistem (TSO) este o companie care este responsabila pentru
operarea, mentenanta si dezvoltarea sistemului de transport pentru o arie de reglaj si interconexiunile sale.
Aria de reglaj este o parte strans legata de Sistemul Interconectat UPCTE / ENTSOE (de obicei
coincide cu teritoriul unei companii, unei tari sau unei arii geografice, fizic demarcate de pozitia
punctelor de masura ale schimbului de energie si putere ale retelei interconectate ramase), operat de un
singur Operator de Transport i de Sistem, cu puteri fizice si unitai de productie reglabile conectate cu
aria de reglaj. O arie de reglaj poate fi o parte dintr-un bloc de reglaj care are propriul reglaj subordonat
in ierarhia reglajului secundar.
Blocul de reglaj cuprinde una sau mai multe arii de reglaj, care lucreaza impreuna in cadrul
functiei de reglaj secundar, tinand cont de celelalte blocuri de reglaj apartinand aceleasi arii sincrone.
Aria sincrona este alcatuita din multiple arii/blocuri de reglaj interconectate. Fiecare arie/bloc de
reglaj se poate diviza in subarii de reglaj care opereaza cu propriul lor reglaj subordonat atata timp cat
aceasta nu pune in pericol funcionarea interconectata.
Statismul unui generator sG este unul din parametrii fixai de regulatorul de viteza primar a
grupului generator (generator i turbina). El este un raport adimensional si este exprimat in general in
procente:

sG

f / f n
PG / PGn

Variatia in frecventa a sistemului f este definita in relatia urmatoare, in care fn este frecventa
nominala, iar f este frecventa sistemului:

f f f n

Variatia relativa a puterii generate este definita ca raportul dintre variatia puterii generate PG a
unui generator (in stare de functionare stabila) si puterea lui activa nominala generata PGn.

Statismul aparent al reelei s este relaia dintre abaterea cvasistaionara relativa de frecvena
rezultata ca urmare a unei perturbaii i variaia relativa de putere activa din reea.

f / f
100 [%]
P / P

Caracteristica putere-frecventa a retelei este raportul dintre abaterea de putere Pa care a

cauzat perturbatia si abaterea de frecventa f cauzata de perturbatie (deficitele de putere sunt considerate
ca valori negative):

Pa
[ MW / Hz ]
f

Caracteristica putere-frecvena a retelei i este masurata pentru o arie de reglaj data i. Aceasta
corespunde raportului dintre Pi (abaterea de putere masurata pe liniile de interconexiune ale ariei de
reglaj i) si abaterea de frecventa f cauzata de perturbatie (in aria de reglaj unde s-a produs perturbatia va
fi necesar sa se adauge excedentul de putere, sau sa se scada deficitul de putere, care a cauzat perturbatia
respectiva).

Pi
[ MW / Hz ]
f

Contributia fiecarei arii de reglaj la caracteristica putere-frecventa a retelei se bazeaza pe

valoarea de referinta Kri pentru caracteristica putere-frecventa a retelei in aria de reglaj respectiva.
Aceasta valoare de referinta se obtine prin multiplicarea valorii de referinta a caracteristicii puterefrecventa a retelei pentru intreaga arie sincrona si coeficientii de contributie Ci a diferitelor arii/blocuri
de reglaj:

K ri Ci *

Valoarea de referinta pentru caracteristica putere-frecventa a retelei in intregime este definita de

catre UCTE pe baza conditiilor descrise in strategie, tinand cont de masurari, consideratii teoretice si
bazate pe experienta. Pentru Romania, valoarea coeficientului de contributie este de Ci 1.1 , iar Kri =
447 MW/Hz pentru anul 2008.
Aceti coeficieni de contribuie Ci sunt calculai in mod regulat pentru fiecare arie de reglaj sau partener
de interconexiune folosind urmatoarea formula:

Ci

Ei
Eu

in care Ei este energia electrica generata in aria de reglaj i (incluzand producia de energie electrica pentru
export i energia electrica programata produsa de grupurile energetice exploatate in comun) i Eu este
totalul (suma) produciei de energie electrica in toate cele n arii de reglaj ale ariei sincrone.

Binomul de reglare depinde de eroarea ariei de reglaj (Area Control Error - ACE) si reprezinta o
expresie a reglajului secundar.

Gi ( ACE ) Pi Kri f

Banda de reglaj reprezinta ecartul de putere in care un grup ii poate varia incarcarea. De ex.
hidroagregatul Vidraru 1 are o banda de reglare de 20 MW, in intervalul [Pmin,Pmax] [35,55] MW.

Viteza de incarcare se refera la rapiditatea cu care un grup se poate incarca sau descarca pana la
valoarea de putere dorita. De ex. hidroagregatul Vidraru 1 are o viteza de incarcare de 30 MW/min.

7.2. Tipuri de reglaj

Obiectivul reglajului de frecventa il constituie mentinerea acesteia intr-o banda ingusta din jurul
valorii nominale f 0 , care in sistemul interconectat ENTSOE din care face parte i Romania este de 50
Hz.

reglajul primar demareaza in cateva secunde ca o actiune comuna a partenerilor

participanti la interconexiune.
reglajul secundar succede actiunii reglajului primar dupa cateva minute, fiind realizat
numai de operatorul de sistem de transport in zona caruia s-a produs perturbatia.
reglajul tertiar elibereaza rezerva de reglaj secundar prin reprogramarea productiei de
catre operatorul de sistem de transport responsabil de perturbatie.

Restabileste valoarea medie

Frecventa
Sistemului

Restabileste valorile nominale

Limiteaza
abaterile
Elibereaza rezervele
dupa o deconectare

Activare
Reglaj Primar
Elibereaza
rezervele

Corecteaza
Activare daca
este responsabila

Preia daca
Reglaj Secundar
este responsabil

Preia

Elibereaza
rezervele

Reglaj Tertiar

Activare
pe termen lung

Schema de functionare RAf-P conform UPCTE / ENTSOE

Corectia
Timpului

f0

Kr

C1

P +

Regulator Pd
central

Ci

+
P0

Cn

Reglaj central - Operator bloc de reglaj Operator .. de reglaj

P putere de schimb
P0 referinta putere de schimb
f frecventa
f0 referinta frecventa
P abatere putere
G binom de reglaj G P Ki f
Pd marime de executie
C coeficientul de repartitie
Kr coeficient de contributie a frecventei

Spre centrale /
grupuri reglante

f0i

Ci1

Kri
+
P0i

Regulator Pdi
central

Gi

Tara

Spre regulatoare
arii de reglaj

Cij

+
Pi

Cin

f0ij

Regiune
Cij1

Krij
+
P0ij

Gij

Regulator

Pdij

arii de reglaj

Spre
centrale / grupuri
reglante

Cijk

Pij

Cijn

Reglaj ierarhizat un operator de sistem (coordonator bloc de reglaj), regulatoare secundare ale ariilor
de reglaj

f0i

Pi

Ci1

Kri

+
P0i

Regulator Pdi
central

Gi

Cij

Spre regulatoare
arii de reglaj

Tara
Cin
Pij

f0ij

Regiune

+
P0ij

Cij1

Krij

Pi
-

+
+

Gij

Regulator Pdij
central

Cijk

Pij

Cijn

Spre
centrale / grupuri
reglante

Reglaj pluralist un operator de sistem (coordonator bloc de reglaj)

Pi puterea de schimb a tarii i cu exteriorul
Pij puterea de schimb a regiunii ij
Pij puterea de schimb a regiunii ij cu exteriorul

Tipuri de structure de RAf-P in UCPTE / ENTSOE

UCTPE

Tari

Descentral

Regiunea
---Centrale
Descentrale
Ierarhice
Centrale
Ierarhice
Centrale
Descentrale
Pluraliste

Central
Descentral

Ierarhic
Plurslist

Structuri de RAf-P in tarile din UCPTE / ENTSOE (1995)

Belgia
Franta
Grecia
Italia
Olanda
Austria
Portugalia
Elvetia
Spania
Germania - Luxemburg

Central

Ierarhic
Pluralist

Legi de reglare pentru RAf-P din tari apartinand UCPTE / ENTSOE

Tara
proportional
integral
proportional
- integral

B
X

D+L+DEKF

E
X

F
X

GR
X

YU
X

NL

CH

OTS
Regulator
central

Grup reglant
1

Grup reglant
2

Grup reglant
n

...

Bloc de reglaj
Schema de RAf-P centralizat

OTS 2

OTS 1

Regulator
central

Grup
reglant 1

Grup
reglant 2

...

OTS n

Regulator
central

Grup
reglant n

Grup
reglant 1

Regulator
central

... reglant n

Bloc de reglaj 2

Bloc de reglaj 1

Grup
reglant 1

Grup

Grup
reglant 2

...

Grup
reglant 2

Grup

... reglant n

Bloc de reglaj n

Schema de RAf-P pluralist

OTS

Regulator
central

Regulator arie
de reglaj 1

Grup
Grup
reglant 1 reglant 2

Regulator arie
de reglaj 2

Grup

... reglant n

Arie de reglaj 1

Grup
Grup
reglant 1 reglant 2

Regulator arie
de reglaj n

Grup

Grup
Grup
reglant 1 reglant 2

... reglant n

Arie de reglaj 2

...

BLOC DE REGLAJ

Schema de reglare RAf-P ierarhizat

Grup

... reglant n

Arie de reglaj n