Interpolare

Interpolare
Radu Tiberiu Trmbit as

3 octombrie 2004
Typeset by FoilT
E
X
Radu Tiberiu Trmbit as Interpolare
3.4 Spat iul H
n
[a, b]
3.5 Interpolare polinomiala
3.5.1 Interpolare Lagrange
3.5.2 Interpolare Hermite
3.5.3 Expresia erorii de interpolare
3.6 Calculul ecient al polinoamelor
de interpolare
3.6.1 Metode de tip Aitken
3.6.2 Metoda diferent elor divizate
3.6.3 Diferent e divizate cu noduri multiple
3.7 Convergent a interpolarii polinomiale
3.8 Interpolare spline
3.8.1 Interpolarea cu spline cubice
3.8.2 Interpolare Hermite cubica pe port iuni
3.8.3 Spline cubice de clasa C
2
3.8.4 Proprietatea de minimalitate
a funct iilor spline cubice
Typeset by FoilT
E
X 1
3.4 Spat iul H
n
[a, b]
3.5 Interpolare polinomiala
3.5.1 Interpolare Lagrange
3.5.2 Interpolare Hermite
3.5.3 Expresia erorii de interpolare
3.6 Calculul ecient al polinoamelor
de interpolare
3.6.1 Metode de tip Aitken
3.6.2 Metoda diferent elor divizate
3.6.3 Diferent e divizate cu noduri multiple
3.7 Convergent a interpolarii polinomiale
3.8 Interpolare spline
3.8.1 Interpolarea cu spline cubice
3.8.2 Interpolare Hermite cubica pe port iuni
3.8.3 Spline cubice de clasa C
2
3.8.4 Proprietatea de minimalitate
a funct iilor spline cubice
Typeset by FoilT
E
X 1
Spat iul H
n
[a, b]
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
H
n
[a, b] = f : [a, b] R : f C
n1
[a, b], f
(n1)
absolut continua pe [a, b]].
(1)
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
H
n
[a, b] = f : [a, b] R : f C
n1
[a, b], f
(n1)
(1)
Orice funct ie f H
n
[a, b] admite o reprezentare de tip Taylor cu restul sub forma
integrala
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
H
n
[a, b] = f : [a, b] R : f C
n1
[a, b], f
(n1)
(1)
Orice funct ie f H
n
integrala
f(x) =
n1
k=0
(x a)
k
k!
f
(k)
(a) +
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt. (2)
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
H
n
[a, b] = f : [a, b] R : f C
n1
[a, b], f
(n1)
(1)
Orice funct ie f H
n
integrala
f(x) =
n1
k=0
(x a)
k
k!
f
(k)
(a) +
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt. (2)
H
n
[a, b] este un spat iu liniar.
Typeset by FoilT
E
X 2
Spat iul H
n
[a, b]
Pentru n N
, denim
H
n
[a, b] = f : [a, b] R : f C
n1
[a, b], f
(n1)
(1)
Orice funct ie f H
n
integrala
f(x) =
n1
k=0
(x a)
k
k!
f
(k)
(a) +
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt. (2)
H
n
[a, b] este un spat iu liniar.
Typeset by FoilT
E
X 2
Observat ia 1.
Typeset by FoilT
E
X 3
Observat ia 1. Funct ia f : I R, I interval, se numeste absolut continua pe I daca
> 0 > 0 astfel ncat oricare ar un sistem nit de subintervale disjuncte ale lui
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
Teorema urmatoare, de o important a deosebita n analiza numerica, este o teorema de
reprezentare a funct ionalelor liniare reale, denite pe H
n
[a, b].
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
n
[a, b].
Teorema 2. [Peano]
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
n
[a, b].
Teorema 2. [Peano] Fie L o funct ionala reala, continua, denita pe H
n
[a, b]. Daca
KerL = P
n1
atunci
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
n
[a, b].
n
[a, b]. Daca
KerL = P
n1
atunci
Lf =
_
b
a
K(t)f
(n)
(t)dt, (3)
unde
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
n
[a, b].
n
[a, b]. Daca
KerL = P
n1
atunci
Lf =
_
b
a
K(t)f
(n)
(t)dt, (3)
unde
K(t) =
1
(n 1)!
L[( t)
n1
+
] (nucleul lui Peano). (4)
Typeset by FoilT
E
X 3
I (a
k
, b
k
)]
k=1,n
cu proprietatea
n
k=1
(b
k
a
k
) < sa avem
n
k=1
]f(b
k
) f(a
k
)] < .
n
[a, b].
n
[a, b]. Daca
KerL = P
n1
atunci
Lf =
_
b
a
K(t)f
(n)
(t)dt, (3)
unde
K(t) =
1
(n 1)!
L[( t)
n1
+
] (nucleul lui Peano). (4)
Typeset by FoilT
E
X 3
Observat ia 3. Funct ia
z
+
=
_
z, z 0
0, z < 0
se numeste parte pozitiva, iar z
n
+
se numeste putere trunchiata.
Typeset by FoilT
E
X 4
Observat ia 3. Funct ia
z
+
=
_
z, z 0
0, z < 0
se numeste parte pozitiva, iar z
n
+
se numeste putere trunchiata.
Typeset by FoilT
E
X 4
Demonstrat ie. f admite o reprezentare de tip Taylor, cu restul n forma integrala
f(x) = T
n1
(x) + R
n1
(x)
Typeset by FoilT
E
X 5
f(x) = T
n1
(x) + R
n1
(x)
unde
R
n1
(x) =
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt =
1
(n 1)!
_
b
a
(x t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
Typeset by FoilT
E
X 5
f(x) = T
n1
(x) + R
n1
(x)
unde
R
n1
(x) =
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt =
1
(n 1)!
_
b
a
(x t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
Aplicand L obt inem
Lf = LT
n1
. .
0
+LR
n1
Lf =
1
(n 1)!
L
_
_
b
a
( t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
_
=
Typeset by FoilT
E
X 5
f(x) = T
n1
(x) + R
n1
(x)
unde
R
n1
(x) =
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt =
1
(n 1)!
_
b
a
(x t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
Aplicand L obt inem
Lf = LT
n1
. .
0
+LR
n1
Lf =
1
(n 1)!
L
_
_
b
a
( t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
_
=
cont
=
1
(n 1)!
_
b
a
L( t)
n1
+
f
(n)
(t)dt.
Typeset by FoilT
E
X 5
f(x) = T
n1
(x) + R
n1
(x)
unde
R
n1
(x) =
_
x
a
(x t)
n1
(n 1)!
f
(n)
(t)dt =
1
(n 1)!
_
b
a
(x t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
Aplicand L obt inem
Lf = LT
n1
. .
0
+LR
n1
Lf =
1
(n 1)!
L
_
_
b
a
( t)
n1
+
f
(n)
(t)dt
_
=
cont
=
1
(n 1)!
_
b
a
L( t)
n1
+
f
(n)
(t)dt.
Typeset by FoilT
E
X 5
Observat ia 4. Concluzia teoremei ramane valabila si daca f nu este continua, ci are
forma
Lf =
n1
i=0
_
b
a
f
(i)
(x)d
i
(x),
i
BV [a, b].
Typeset by FoilT
E
X 6
forma
Lf =
n1
i=0
_
b
a
f
(i)
(x)d
i
(x),
i
BV [a, b].
Typeset by FoilT
E
X 6
forma
Lf =
n1
i=0
_
b
a
f
(i)
(x)d
i
(x),
i
BV [a, b].
Corolarul 5. Daca K pastreaza semn constant pe [a, b] si f
(n)
este continua pe [a, b],
atunci exista [a, b] astfel ncat
Lf =
1
n!
f
(n)
()Le
n
, (5)
unde e
k
(x) = x
k
, k N.
Typeset by FoilT
E
X 6
forma
Lf =
n1
i=0
_
b
a
f
(i)
(x)d
i
(x),
i
BV [a, b].
Corolarul 5. Daca K pastreaza semn constant pe [a, b] si f
(n)
este continua pe [a, b],
atunci exista [a, b] astfel ncat
Lf =
1
n!
f
(n)
()Le
n
, (5)
unde e
k
(x) = x
k
, k N.
Demonstrat ie. Deoarece K pastreaza ua] semn constant putem aplica n (3) teorema
de medie
Lf = f
(n)
()
_
b
a
K
n
(t)dt, [a, b].
Concluzia se obt ine luand f = e
n
.
Typeset by FoilT
E
X 6
Figura 1: Giuseppe Peano (1858-1932)
Typeset by FoilT
E
X 6
Figura 1: Giuseppe Peano (1858-1932)
Typeset by FoilT
E
X 6
Interpolare polinomiala
Typeset by FoilT
E
X 7
Interpolare Lagrange
Typeset by FoilT
E
X 8
Fie intervalul nchis [a, b] R, f : [a, b] R si o mult ime de m + 1 puncte
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
] [a, b] si o funt ie f : [a, b] R. Dorim sa determinam
un polinom de grad minim care sa reproduca valorile funct iei f n x
k
, k = 0, m.
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
Teorema 6.
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
Teorema 6. Exista un polinom si numai unul L
m
f P
m
astfel ncat
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
m
f P
m
astfel ncat
i = 0, 1, . . . , m, (L
m
f)(x
i
) = f(x
i
); (6)
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
m
f P
m
astfel ncat
i = 0, 1, . . . , m, (L
m
f)(x
i
) = f(x
i
); (6)
acest polinom se scrie sub forma
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
m
f P
m
astfel ncat
i = 0, 1, . . . , m, (L
m
f)(x
i
) = f(x
i
); (6)
(L
m
f)(x) =
m
i=0
f(x
i
)
i
(x), (7)
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
m
f P
m
astfel ncat
i = 0, 1, . . . , m, (L
m
f)(x
i
) = f(x
i
); (6)
(L
m
f)(x) =
m
i=0
f(x
i
)
i
(x), (7)
unde
i
(x) =
m
j=0
j,=i
x x
j
x
i
x
j
. (8)
Typeset by FoilT
E
X 8
distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
k
, k = 0, m.
m
f P
m
astfel ncat
i = 0, 1, . . . , m, (L
m
f)(x
i
) = f(x
i
); (6)
(L
m
f)(x) =
m
i=0
f(x
i
)
i
(x), (7)
unde
i
(x) =
m
j=0
j,=i
x x
j
x
i
x
j
. (8)
Typeset by FoilT
E
X 8
Denit ia 7. Polinomul L
m
f denit astfel se numeste polinom de interpolare Lagrange
a lui f relativ la punctele x
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
(x), i = 0, m, se numesc
polinoame de baza (fundamentale) Lagrange asociate acelor puncte.
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
Demonstrat ie. Se verica imediat ca
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
Kronecker); rezulta ca polinomul L
m
f denit de (6) este de grad cel mult n si verica
(7).
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
f denit de (6) este de grad cel mult n si verica (7).
Presupunem ca exista un alt polinom p
m
P
m
care verica (7) si punem q
m
= L
m
p
m
;
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0;
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
avand (m + 1) radacini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui L
m
.
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
Observat ia 8.
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
Observat ia 8. Polinomul fundamental
i
este deci unicul polinom care verica
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
i
i
P
m
si j = 0, 1, . . . , m,
i
(x
j
) =
ij
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
i
i
P
m
si j = 0, 1, . . . , m,
i
(x
j
) =
ij
Punand
u(x) =
m
j=0
(x x
j
)
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
i
i
P
m
si j = 0, 1, . . . , m,
i
(x
j
) =
ij
Punand
u(x) =
m
j=0
(x x
j
)
din (8) se deduce ca x ,= x
i
,
i
(x) =
u(x)
(xx
i
)u
t
(x
i
)
.
Typeset by FoilT
E
X 9
m
0
, x
1
, . . . , x
m
, iar funct iile
i
i
P
i
si ca
i
(x
j
) =
ij
(simbolul lui
m
m
P
m
m
= L
m
p
m
;
avem q
m
P
m
si i = 0, 1, . . . , m, q
m
(x
i
) = 0; deci q
m
m
.
i
i
P
m
si j = 0, 1, . . . , m,
i
(x
j
) =
ij
Punand
u(x) =
m
j=0
(x x
j
)
din (8) se deduce ca x ,= x
i
,
i
(x) =
u(x)
(xx
i
)u
t
(x
i
)
.
Typeset by FoilT
E
X 9
Demonstrand teorema 6 am demonstrat de fapt existent a si unicitatea solut iei problemei
generale de interpolare Lagrange:
Typeset by FoilT
E
X 10
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
Problema (9) conduce la un sistem liniar de (m+1) ecuat ii cu (m+1) necunoscute
(coecient ii lui p
m
).
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
(coecient ii lui p
m
).
Din teoria sistemelor liniare se stie ca
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
(coecient ii lui p
m
).
existent a unei solut ii b
0
, b
1
, . . . , b
m
] unicitatea solut iei]
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
(coecient ii lui p
m
).
0
, b
1
, . . . , b
m
(b
0
= b
1
= = b
m
= 0) p
m
0]
Typeset by FoilT
E
X 10
(PGIL) Fiind date b
0
, b
1
, . . . , b
m
R, sa se determine
p
m
P
m
astfel ncat i = 0, 1, . . . , n, p
m
(x
i
) = b
i
. (9)
(coecient ii lui p
m
).
0
, b
1
, . . . , b
m
(b
0
= b
1
= = b
m
= 0) p
m
0]
Typeset by FoilT
E
X 10
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
) matricea patratica de ordin m + 1 cu elementele v
ij
= x
j
i
.
Ecuat ia (9) se scrie sub forma
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
ij
= x
j
i
.
V a = b
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
ij
= x
j
i
.
V a = b
Matricea V este inversabila (determinantul ei este Vandermonde);
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
ij
= x
j
i
.
V a = b
Matricea V este inversabila (determinantul ei este Vandermonde); se arata usor ca
V
1
= U
T
unde U = (u
ij
) cu
i
(x) =
m
k=0
u
ik
x
k
;
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
ij
= x
j
i
.
V a = b
Matricea V este inversabila (determinantul ei este Vandermonde); se arata usor
ca V
1
= U
T
unde U = (u
ij
) cu
i
(x) =
m
k=0
u
ik
x
k
; se obt ine n acest mod un
procedeu put in costisitor de inversare a matricei Vandermonde si prin urmare si de rezolvare
a sistemului (9).
Typeset by FoilT
E
X 11
Punem p
m
= a
0
+ a
1
x + + a
m
x
m
a = (a
0
, a
1
, . . . , a
m
)
T
, b = (b
0
, b
1
, . . . , b
m
)
T
si notam cu V = (v
ij
ij
= x
j
i
.
V a = b
Matricea V este inversabila (determinantul ei este Vandermonde); se arata usor
ca V
1
= U
T
unde U = (u
ij
) cu
i
(x) =
m
k=0
u
ik
x
k
; se obt ine n acest mod un
procedeu put in costisitor de inversare a matricei Vandermonde si prin urmare si de rezolvare
a sistemului (9).
Typeset by FoilT
E
X 11
Exemplul 9.
Typeset by FoilT
E
X 12
Exemplul 9. Polinomul de interpolare Lagrange corespunzator unei funct ii f si nodurilor
x
0
si x
1
este
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
adica dreapta care trece prin punctele (x
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
)).
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
)). Analog, polinomul de
interpolare Lagrange corespunzator unei funct ii f si nodurilor x
0
, x
1
si x
2
este
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
0
, x
1
si x
2
este
(L
2
f) (x) =
(x x
1
)(x x
2
)
(x
0
x
1
)(x
0
x
2
)
f(x
0
) +
(x x
0
)(x x
2
)
(x
1
x
0
)(x
1
x
2
)
f(x
1
)
+
(x x
0
)(x x
1
)
(x
2
x
0
)(x
2
x
1
)
f(x
2
),
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
0
, x
1
si x
2
este
(L
2
f) (x) =
(x x
1
)(x x
2
)
(x
0
x
1
)(x
0
x
2
)
f(x
0
) +
(x x
0
)(x x
2
)
(x
1
x
0
)(x
1
x
2
)
f(x
1
)
+
(x x
0
)(x x
1
)
(x
2
x
0
)(x
2
x
1
)
f(x
2
),
adica parabola care trece prin punctele (x
0
, f(x
0
)), (x
1
, f(x
1
)) si (x
2
, f(x
2
)).
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
0
, x
1
si x
2
este
(L
2
f) (x) =
(x x
1
)(x x
2
)
(x
0
x
1
)(x
0
x
2
)
f(x
0
) +
(x x
0
)(x x
2
)
(x
1
x
0
)(x
1
x
2
)
f(x
1
)
+
(x x
0
)(x x
1
)
(x
2
x
0
)(x
2
x
1
)
f(x
2
),
0
, f(x
0
)), (x
1
, f(x
1
)) si (x
2
, f(x
2
)).
Interpretarea lor geometrica apare n gura ??.
Typeset by FoilT
E
X 12
x
0
si x
1
este
(L
1
f) (x) =
x x
1
x
0
x
1
f(x
0
) +
x x
0
x
1
x
0
f(x
1
),
0
, f(x
0
)) si (x
1
, f(x
1
0
, x
1
si x
2
este
(L
2
f) (x) =
(x x
1
)(x x
2
)
(x
0
x
1
)(x
0
x
2
)
f(x
0
) +
(x x
0
)(x x
2
)
(x
1
x
0
)(x
1
x
2
)
f(x
1
)
+
(x x
0
)(x x
1
)
(x
2
x
0
)(x
2
x
1
)
f(x
2
),
0
, f(x
0
)), (x
1
, f(x
1
)) si (x
2
, f(x
2
)).
Interpretarea lor geometrica apare n gura ??.
Typeset by FoilT
E
X 12
(a) (L
1
f) (b) (L
2
f)
Figura 2: Interpretarea geometrica a lui L
1
f (stanga) si L
2
f
Typeset by FoilT
E
X 13
Figura 3: Joseph Louis Lagrange (1736-1813)
Typeset by FoilT
E
X 13
Figura 3: Joseph Louis Lagrange (1736-1813)
Typeset by FoilT
E
X 13
Interpolare Hermite
Typeset by FoilT
E
X 14
Interpolare Hermite
In loc sa facem sa coincida f si polinomul de interpolare n punctele x

i
din [a, b], am
putea face ca f si polinomul de interpolare sa coincida mpreuna cu derivatele lor pana la
ordinul r
i
n punctele x
i
. Se obt ine:
Typeset by FoilT
E
X 14
Interpolare Hermite

i
din [a, b], am
ordinul r
i
n punctele x
i
. Se obt ine:
Teorema 10. Fiind date (m+1) puncte distincte x
0
, x
1
, . . . , x
m
din [a, b] si (m+1)
numere naturale r
0
, r
1
, . . . , r
m
, punem n = m + r
0
+ r
1
+ + r
m
. Atunci, ind
data o funct ie f, denita pe [a, b] si admit and derivate de ordin r
i
n punctele x
i
exista
un singur polinom si numai unul H
n
f de grad n astfel ncat
(i, l), 0 i m, 0 l r
i
(H
n
f)
(l)
(x
i
) = f
(l)
(x
i
), (10)
unde f
(l)
(x
i
) este derivata de ordinul l a lui f n x
i
.
Typeset by FoilT
E
X 14
Interpolare Hermite

i
din [a, b], am
ordinul r
i
n punctele x
i
. Se obt ine:
0
, x
1
, . . . , x
m
din [a, b] si (m+1)
numere naturale r
0
, r
1
, . . . , r
m
, punem n = m + r
0
+ r
1
+ + r
m
. Atunci, ind
i
n punctele x
i
exista
n
(i, l), 0 i m, 0 l r
i
(H
n
f)
(l)
(x
i
) = f
(l)
(x
i
), (10)
unde f
(l)
(x
i
i
.
Denit ia 11. Polinomul denit n acest mod se numeste polinom de interpolare al lui
Hermite al funct iei f relativ la punctele x
0
, x
1
, . . . , x
m
si la ntregii r
0
, r
1
, . . . , r
m
.
Typeset by FoilT
E
X 14
Interpolare Hermite

i
din [a, b], am
ordinul r
i
n punctele x
i
. Se obt ine:
0
, x
1
, . . . , x
m
din [a, b] si (m+1)
numere naturale r
0
, r
1
, . . . , r
m
, punem n = m + r
0
+ r
1
+ + r
m
. Atunci, ind
i
n punctele x
i
exista
n
(i, l), 0 i m, 0 l r
i
(H
n
f)
(l)
(x
i
) = f
(l)
(x
i
), (10)
unde f
(l)
(x
i
i
.
Denit ia 11. Polinomul denit n acest mod se numeste polinom de interpolare al lui
Hermite al funct iei f relativ la punctele x
0
, x
1
, . . . , x
m
si la ntregii r
0
, r
1
, . . . , r
m
.
Typeset by FoilT
E
X 14
Demonstrat ie. Ecuat ia (10) conduce la un sistem liniar de (n + 1) ecuat ii cu
(n + 1) necunoscute (coecient ii lui H
n
f), deci este sucient sa aratam ca sistemul
omogen corespunzator admite doar solut ia nula, adica relat iile
Typeset by FoilT
E
X 15
n
H
n
f P
n
si (i, l), 0 i k, 0 l r
i
, (H
n
f)
(l)
(x
i
) = 0
Typeset by FoilT
E
X 15
n
H
n
f P
n
si (i, l), 0 i k, 0 l r
i
, (H
n
f)
(l)
(x
i
) = 0
ne asigura ca pentru orice i = 0, 1, . . . , m x
i
este radacina de ordinul r
i
+1 a lui H
n
f;
prin urmare H
n
f are forma
(H
n
f)(x) = q(x)
m
i=0
(x x
i
)
r
i
+1
,
Typeset by FoilT
E
X 15
n
H
n
f P
n
si (i, l), 0 i k, 0 l r
i
, (H
n
f)
(l)
(x
i
) = 0
i
i
+1 a lui H
n
f;
prin urmare H
n
f are forma
(H
n
f)(x) = q(x)
m
i=0
(x x
i
)
r
i
+1
,
unde q este un polinom. Cum
m
i=0
(
i
+1) = n +1, acest lucru nu este compatibil cu
apartenent a lui H
n
la P
n
, decat daca q 0 si deci H
n
0.
Typeset by FoilT
E
X 15
n
H
n
f P
n
si (i, l), 0 i k, 0 l r
i
, (H
n
f)
(l)
(x
i
) = 0
i
i
+1 a lui H
n
f;
prin urmare H
n
f are forma
(H
n
f)(x) = q(x)
m
i=0
(x x
i
)
r
i
+1
,
unde q este un polinom. Cum
m
i=0
(
i
+1) = n +1, acest lucru nu este compatibil cu
apartenent a lui H
n
la P
n
, decat daca q 0 si deci H
n
0.
Typeset by FoilT
E
X 15
Observat ia 12. 1) Dandu-se numerele reale b
il
pentru orice pereche (i, l) astfel ncat
0 i k si 0 l r
i
, am aratat ca problema generala de interpolare Hermite
Typeset by FoilT
E
X 16
il
0 i k si 0 l r
i
sa se determine p
n
P
n
a.. (i, l) cu 0 i m si
0 l r
i
, p
(l)
n
(x
i
) = b
il
(11)
Typeset by FoilT
E
X 16
il
0 i k si 0 l r
i
sa se determine p
n
P
n
0 l r
i
, p
(l)
n
(x
i
) = b
il
(11)
admite o solut ie si numai una.

In particular, daca alegem pentru o pereche (i, l) data
b
il
= 1 si b
jn
= 0, (j, m) ,= (i, l) se obt ine un polinom de baza (fundamental)
de interpolare Hermite relativ la punctele x
0
, x
1
, . . . , x
m
si la ntregii r
0
, r
1
, . . . , r
m
.
Polinomul de interpolare Hermite denit prin (10) se obt ine cu ajutorul polinoamelor de
baza(fundamentale) cu formula
Typeset by FoilT
E
X 16
il
0 i k si 0 l r
i
sa se determine p
n
P
n
0 l r
i
, p
(l)
n
(x
i
) = b
il
(11)

b
il
= 1 si b
jn
0
, x
1
, . . . , x
m
si la ntregii r
0
, r
1
, . . . , r
m
.
(H
n
f)(x) =
m
i=0
r
i
l=0
f
(l)
(x)h
il
(x). (12)
Typeset by FoilT
E
X 16
il
0 i k si 0 l r
i
sa se determine p
n
P
n
0 l r
i
, p
(l)
n
(x
i
) = b
il
(11)

b
il
= 1 si b
jn
0
, x
1
, . . . , x
m
si la ntregii r
0
, r
1
, . . . , r
m
.
(H
n
f)(x) =
m
i=0
r
i
l=0
f
(l)
(x)h
il
(x). (12)
Typeset by FoilT
E
X 16
Punand
q
i
(x) =
k
j=0
j,=i
_
x x
j
x
i
x
j
_
r
j+1
Typeset by FoilT
E
X 17
Punand
q
i
(x) =
k
j=0
j,=i
_
x x
j
x
i
x
j
_
r
j+1
se verica ca polinoamele de baza h
il
sunt denite prin relat iile de recurent a
Typeset by FoilT
E
X 17
Punand
q
i
(x) =
k
j=0
j,=i
_
x x
j
x
i
x
j
_
r
j+1
il
h
ir
i
(x) =
(x x
i
)
r
i
r
i
!
q
i
(x)
Typeset by FoilT
E
X 17
Punand
q
i
(x) =
k
j=0
j,=i
_
x x
j
x
i
x
j
_
r
j+1
il
h
ir
i
(x) =
(x x
i
)
r
i
r
i
!
q
i
(x)
si pentru l = r
i1
, r
i2
, . . . , 1, 0
h
il
(x) =
(x x
i
)
l
l!
q
i
(x)
r
i
j=l+1
_
j
l
_
q
(jl)
i
(x
i
)h
ij
(x).
Typeset by FoilT
E
X 17
Punand
q
i
(x) =
k
j=0
j,=i
_
x x
j
x
i
x
j
_
r
j+1
il
h
ir
i
(x) =
(x x
i
)
r
i
r
i
!
q
i
(x)
si pentru l = r
i1
, r
i2
, . . . , 1, 0
h
il
(x) =
(x x
i
)
l
l!
q
i
(x)
r
i
j=l+1
_
j
l
_
q
(jl)
i
(x
i
)h
ij
(x).
Typeset by FoilT
E
X 17
2) Matricea V asociata sistemului liniar (11) se numeste matrice Vandermonde gene-
ralizata; ea este inversabila, iar elementele matricei ei inverse sunt coecient ii polinoamelor
h
il
.
Typeset by FoilT
E
X 18
h
il
.
3) Interpolarea Lagrange este un caz particular al interpolarii Hermite (pentru r
i
= 0,
i = 0, 1, . . . , m); polinomul Taylor este un caz particular pentru m = 0 si r
0
= n.
Typeset by FoilT
E
X 18
h
il
.
3) Interpolarea Lagrange este un caz particular al interpolarii Hermite (pentru r
i
= 0,
i = 0, 1, . . . , m); polinomul Taylor este un caz particular pentru m = 0 si r
0
= n.
Typeset by FoilT
E
X 18
Vom prezenta o expresie mai convenabila a polinoamelor fundamentale Hermite,
obt inuta de Dimitrie D. Stancu n 1957. Ele verica relat iile
Typeset by FoilT
E
X 19
h
(p)
kj
(x
) = 0, ,= k, p = 0, r
(13)
h
(p)
kj
(x
k
) =
jp
, p = 0, r
k
pentru j = 0, r
k
si , k = 0, m.
Typeset by FoilT
E
X 19
h
(p)
kj
(x
) = 0, ,= k, p = 0, r
(13)
h
(p)
kj
(x
k
) =
jp
, p = 0, r
k
pentru j = 0, r
k
si , k = 0, m.
Introducand notat iile
Typeset by FoilT
E
X 19
h
(p)
kj
(x
) = 0, ,= k, p = 0, r
(13)
h
(p)
kj
(x
k
) =
jp
, p = 0, r
k
pentru j = 0, r
k
si , k = 0, m.
u(x) =
m
k=0
(x x
k
)
r
k
+1
, u
k
(x) =
u(x)
(x x
k
)
r
k
+1
,
Typeset by FoilT
E
X 19
h
(p)
kj
(x
) = 0, ,= k, p = 0, r
(13)
h
(p)
kj
(x
k
) =
jp
, p = 0, r
k
pentru j = 0, r
k
si , k = 0, m.
u(x) =
m
k=0
(x x
k
)
r
k
+1
, u
k
(x) =
u(x)
(x x
k
)
r
k
+1
,
din (13) rezulta ca h
kj
are forma
h
kj
(x) = u
k
(x)(x x
k
)
j
g
kj
(x), g
kj
P
r
k
j
. (14)
Typeset by FoilT
E
X 19
h
(p)
kj
(x
) = 0, ,= k, p = 0, r
(13)
h
(p)
kj
(x
k
) =
jp
, p = 0, r
k
pentru j = 0, r
k
si , k = 0, m.
u(x) =
m
k=0
(x x
k
)
r
k
+1
, u
k
(x) =
u(x)
(x x
k
)
r
k
+1
,
din (13) rezulta ca h
kj
are forma
h
kj
(x) = u
k
(x)(x x
k
)
j
g
kj
(x), g
kj
P
r
k
j
. (14)
Typeset by FoilT
E
X 19
Dezvoltand g
kj
cu formula lui Taylor, avem
g
kj
(x) =
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
g
kj
(x
k
); (15)
Typeset by FoilT
E
X 20
Dezvoltand g
kj
g
kj
(x) =
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
g
kj
(x
k
); (15)
mai raman de determinat valorile lui g
kj
(x
k
), = 0, r
k
j.
Typeset by FoilT
E
X 20
Dezvoltand g
kj
g
kj
(x) =
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
g
kj
(x
k
); (15)
kj
(x
k
), = 0, r
k
j.
Scriind (14) sub forma
(x x
k
)
j
g
kj
(x) = h
kj
(x)
1
u
k
(x)
,
Typeset by FoilT
E
X 20
Dezvoltand g
kj
g
kj
(x) =
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
g
kj
(x
k
); (15)
kj
(x
k
), = 0, r
k
j.
(x x
k
)
j
g
kj
(x) = h
kj
(x)
1
u
k
(x)
,
si aplicand formula lui Lebniz pentru derivata de ordinul j + a produsului se obt ine
j+
s=0
_
j +
s
_ _
(x x
k
)
j
_
(j+s)
g
(s)
kj
(x) =
j+
s=0
_
j +
s
_
h
(j+s)
kj
(x)
_
1
u
k
(x)
_
(s)
.
Typeset by FoilT
E
X 20
Dezvoltand g
kj
g
kj
(x) =
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
g
kj
(x
k
); (15)
kj
(x
k
), = 0, r
k
j.
(x x
k
)
j
g
kj
(x) = h
kj
(x)
1
u
k
(x)
,
si aplicand formula lui Lebniz pentru derivata de ordinul j + a produsului se obt ine
j+
s=0
_
j +
s
_ _
(x x
k
)
j
_
(j+s)
g
(s)
kj
(x) =
j+
s=0
_
j +
s
_
h
(j+s)
kj
(x)
_
1
u
k
(x)
_
(s)
.
Typeset by FoilT
E
X 20
Luand x = x
k
, tot i termenii din ambii membri se vor anula, cu except ia celor
corespunzatori lui s = . Avem deci
Typeset by FoilT
E
X 21
Luand x = x
k
_
j +
_
j!g
()
kj
(x
k
) =
_
j +
_
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
, = 0, r
k
j.
Typeset by FoilT
E
X 21
Luand x = x
k
_
j +
_
j!g
()
kj
(x
k
) =
_
j +
_
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
, = 0, r
k
j.
Am obt inut
g
()
kj
(x
k
) =
1
j!
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
,
Typeset by FoilT
E
X 21
Luand x = x
k
_
j +
_
j!g
()
kj
(x
k
) =
_
j +
_
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
, = 0, r
k
j.
Am obt inut
g
()
kj
(x
k
) =
1
j!
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
,
iar din (15) si (14) avem n nal
h
kj
(x) =
(x x
k
)
j
j!
u
k
(x)
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
.
Typeset by FoilT
E
X 21
Luand x = x
k
_
j +
_
j!g
()
kj
(x
k
) =
_
j +
_
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
, = 0, r
k
j.
Am obt inut
g
()
kj
(x
k
) =
1
j!
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
,
iar din (15) si (14) avem n nal
h
kj
(x) =
(x x
k
)
j
j!
u
k
(x)
r
k
j
=0
(x x
k
)
!
_
1
u
k
(x)
_
()
x=x
k
.
Typeset by FoilT
E
X 21
Propozit ia 13. Operatorul H
n
este proiector, adica
Typeset by FoilT
E
X 22
n
Typeset by FoilT
E
X 22
n
este liniar (H
n
(f + g) = H
n
f + H
n
g);
Typeset by FoilT
E
X 22
n
este liniar (H
n
(f + g) = H
n
f + H
n
g);
este idempotent (H
n
H
n
= H
n
).
Typeset by FoilT
E
X 22
n
este liniar (H
n
(f + g) = H
n
f + H
n
g);
este idempotent (H
n
H
n
= H
n
).
Demonstrat ie. Liniaritatea rezulta imediat din formula (12). Datorita unicitat ii
polinomului de interpolare Hermite H
n
(H
n
f) H
n
f este identic nul, deci H
n
(H
n
f) =
H
n
f si am aratat idempotent a.
Typeset by FoilT
E
X 22
n
este liniar (H
n
(f + g) = H
n
f + H
n
g);
este idempotent (H
n
H
n
= H
n
).
Demonstrat ie. Liniaritatea rezulta imediat din formula (12). Datorita unicitat ii
polinomului de interpolare Hermite H
n
(H
n
f) H
n
f este identic nul, deci H
n
(H
n
f) =
H
n
f si am aratat idempotent a.
Typeset by FoilT
E
X 22
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzator unei funct ii f si nodurilor
duble 0 si 1 are expresia
Typeset by FoilT
E
X 23
(H
3
f) (x) = h
00
(x)f(0) + h
10
(x)f(1) + h
01
(x)f
t
(0) + h
11
(x)f
t
(1),
Typeset by FoilT
E
X 23
(H
3
f) (x) = h
00
(x)f(0) + h
10
(x)f(1) + h
01
(x)f
t
(0) + h
11
(x)f
t
(1),
unde
h
00
(x) = (x 1)
2
(2x + 1),
h
01
(x) = x(x 1)
2
,
h
10
(x) = x
2
(3 2x),
h
11
(x) = x
2
(x 1).
Typeset by FoilT
E
X 23
(H
3
f) (x) = h
00
(x)f(0) + h
10
(x)f(1) + h
01
(x)f
t
(0) + h
11
(x)f
t
(1),
unde
h
00
(x) = (x 1)
2
(2x + 1),
h
01
(x) = x(x 1)
2
,
h
10
(x) = x
2
(3 2x),
h
11
(x) = x
2
(x 1).
Daca se adauga nodul x =
1
2
, calitatea aproximarii creste (vezi gura 4).
Typeset by FoilT
E
X 23
(H
3
f) (x) = h
00
(x)f(0) + h
10
(x)f(1) + h
01
(x)f
t
(0) + h
11
(x)f
t
(1),
unde
h
00
(x) = (x 1)
2
(2x + 1),
h
01
(x) = x(x 1)
2
,
h
10
(x) = x
2
(3 2x),
h
11
(x) = x
2
(x 1).
Daca se adauga nodul x =
1
2
, calitatea aproximarii creste (vezi gura 4).
Typeset by FoilT
E
X 23
(a) (H
3
f) (b) (H
3
f)
Figura 4: Polinoamele de interpolare Hermite (H
3
f) () corespunzator funct iei
f : [0, 1] R , f(x) = sin x si nodurilor duble x
0
= 0 si x
1
= 1 ( )(stanga) si
(H
5
f) () corespunzator funct iei f : [0, 1] R , f(x) = sin x ( ) si nodurilor
duble x
0
= 0, x
1
=
1
2
si x
2
= 1
Typeset by FoilT
E
X 24
Figura 5: Charles Hermite (1822-1901)
Typeset by FoilT
E
X 25
Expresia erorii de interpolare
Typeset by FoilT
E
X 26
Typeset by FoilT
E
X 26
Daca dorim sa utilizam polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funct ia f ntr-un punct x [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x
0
, . . . , x
m
),
trebuie sa estimam eroarea comisa (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
f)(x).
Typeset by FoilT
E
X 26
0
, . . . , x
m
),
n
f)(x) = f(x) (H
n
f)(x). Daca nu posedam
nici o informat ie referitoare la f n afara punctelor x
i
, este clar ca nu putem spune nimic
despre (R
n
f)(x); ntr-adevar este posibil sa schimbam f n afara punctelor x
i
fara a
modica (H
n
f) (x).
Typeset by FoilT
E
X 26
0
, . . . , x
m
),
n
f)(x) = f(x) (H
n
i
despre (R
n
i
fara a
modica (H
n
f) (x). Trebuie deci sa facem ipoteze suplimentare, care vor ipoteze de
regularitate asupra lui f.
Typeset by FoilT
E
X 26
0
, . . . , x
m
),
n
f)(x) = f(x) (H
n
i
despre (R
n
i
fara a
modica (H
n
f) (x). Trebuie deci sa facem ipoteze suplimentare, care vor ipoteze de
regularitate asupra lui f. Sa notam cu C
m
[a, b] spat iul funct iilor reale de m ori continuu
diferent iabile pe [a, b].
Typeset by FoilT
E
X 26
0
, . . . , x
m
),
n
f)(x) = f(x) (H
n
i
despre (R
n
i
fara a
modica (H
n
f) (x). Trebuie deci sa facem ipoteze suplimentare, care vor ipoteze
de regularitate asupra lui f. Sa notam cu C
m
[a, b] spat iul funct iilor reale de m ori
continuu diferent iabile pe [a, b]. Avem urmatoarea teorema referitoare la estimarea erorii
n interpolarea Hermite.
Typeset by FoilT
E
X 26
0
, . . . , x
m
),
n
f)(x) = f(x) (H
n
i
despre (R
n
i
fara a
modica (H
n
f) (x). Trebuie deci sa facem ipoteze suplimentare, care vor ipoteze
de regularitate asupra lui f. Sa notam cu C
m
[a, b] spat iul funct iilor reale de m ori
continuu diferent iabile pe [a, b]. Avem urmatoarea teorema referitoare la estimarea erorii
n interpolarea Hermite.
Typeset by FoilT
E
X 26
Teorema 15.
Typeset by FoilT
E
X 27
Teorema 15. Presupunem ca f C
n
[, ] si exista f
(n+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
];
Typeset by FoilT
E
X 27
n
[, ] si exista f
(n+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
]; atunci, pentru orice x [, ],
exista un
x
(, ) astfel ncat
Typeset by FoilT
E
X 27
n
[, ] si exista f
(n+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
n
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
n
(x)f
(n+1)
(
x
), (16)
Typeset by FoilT
E
X 27
n
[, ] si exista f
(n+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
n
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
n
(x)f
(n+1)
(
x
), (16)
unde
u
n
(x) =
m
i=0
(x x
i
)
r
i+1
.
Typeset by FoilT
E
X 27
n
[, ] si exista f
(n+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
n
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
n
(x)f
(n+1)
(
x
), (16)
unde
u
n
(x) =
m
i=0
(x x
i
)
r
i+1
.
Typeset by FoilT
E
X 27
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 28
Demonstrat ie. Daca x = x
i
, (R
n
f)(x) = 0 si (16) se verica trivial.
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
f)(x) = 0 si (16) se verica trivial. Presupunem
ca x este distinct de x
i
si consideram, pentru x xat, funct ia auxiliara
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
.
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
.Deci, F are (n + 2) zerouri, luand n considerare si ordinele de
multiplicitate.
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
multiplicitate. Aplicand succesiv teorema lui Rolle generalizata, rezulta ca exista cel put in
un (, ) astfel ncat F
(n+1)
() = 0, adica
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
(n+1)
() = 0, adica
F
(m+1)
() =
(n + 1)! f
(n+1)
()
u
n
(x) (R
n
f)(x)
= 0, (17)
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
(n+1)
() = 0, adica
F
(m+1)
() =
(n + 1)! f
(n+1)
()
u
n
(x) (R
n
f)(x)
= 0, (17)
unde s-a t inut cont ca (R
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
(H
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
.
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
(n+1)
() = 0, adica
F
(m+1)
() =
(n + 1)! f
(n+1)
()
u
n
(x) (R
n
f)(x)
= 0, (17)
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
(H
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
. Exprimand
(R
n
f)(x) din (17) se obt ine (16).
Typeset by FoilT
E
X 28
i
, (R
n
i
F(z) =
u
n
(z) (R
n
f)(z)
u
n
(x) (R
n
f)(x)
.
Se observa ca F C
n
[, ], F
(n+1)
pe (, ), F(x) = 0 si F
(j)
(x
k
) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, r
k
(n+1)
() = 0, adica
F
(m+1)
() =
(n + 1)! f
(n+1)
()
u
n
(x) (R
n
f)(x)
= 0, (17)
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
(H
n
f)
(n+1)
= f
(n+1)
. Exprimand
(R
n
f)(x) din (17) se obt ine (16).
Typeset by FoilT
E
X 28
Corolarul 16. Punem M
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
(x)]; o margine superioara a erorii de
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
f)(x) este data prin
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
este proiector, rezulta ca R
n
este de asemenea proiector; n plus
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
. Deci, putem aplica
lui R
n
teorema lui Peano.
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
n
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
lui R
n
teorema lui Peano.
Teorema 17.
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
n
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
lui R
n
teorema lui Peano.
Teorema 17. Daca f C
n+1
[a, b], atunci
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
n
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
lui R
n
teorema lui Peano.
n+1
[a, b], atunci
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt, (18)
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
n
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
lui R
n
teorema lui Peano.
n+1
[a, b], atunci
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt, (18)
unde
K
n
(x; t) =
1
n!
_
_
_
(x t)
n
+
k=0
r
k
j=0
h
kj
(x)
_
(x
k
t)
n
+
(j)
_
_
_
. (19)
Typeset by FoilT
E
X 29
n+1
= max
x[a,b]
]f
(n+1)
interpolare (R
n
f)(x) = f(x) (H
n
](R
n
f)(x)]
M
n+1
(n + 1)!
]u
n
(x)].
Deoarece H
n
n
KerR
n
= P
n
, deoarece R
n
f = f H
n
f = f f = 0, f P
n
lui R
n
teorema lui Peano.
n+1
[a, b], atunci
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt, (18)
unde
K
n
(x; t) =
1
n!
_
_
_
(x t)
n
+
k=0
r
k
j=0
h
kj
(x)
_
(x
k
t)
n
+
(j)
_
_
_
. (19)
Typeset by FoilT
E
X 29
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 30
Demonstrat ie. Aplicand teorema lui Peano, avem
Typeset by FoilT
E
X 30
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt
Typeset by FoilT
E
X 30
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt
si t inand cont ca
K
n
(x; t) = R
n
_
(x t)
n
+
n!
_
=
(x t)
n
+
n!
H
n
_
(x t)
n
+
n!
_
,
Typeset by FoilT
E
X 30
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt
si t inand cont ca
K
n
(x; t) = R
n
_
(x t)
n
+
n!
_
=
(x t)
n
+
n!
H
n
_
(x t)
n
+
n!
_
,
teorema rezulta imediat.
Typeset by FoilT
E
X 30
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt
si t inand cont ca
K
n
(x; t) = R
n
_
(x t)
n
+
n!
_
=
(x t)
n
+
n!
H
n
_
(x t)
n
+
n!
_
,
Deoarece interpolarea Lagrange este un caz particular al interpolarii Hermite pentru
r
i
= 0, i = 0, 1, . . . , m din teorema 15 se obt ine:
Typeset by FoilT
E
X 30
(R
n
f) (x) =
_
b
a
K
n
(x; t)f
(n+1)
(t)dt
si t inand cont ca
K
n
(x; t) = R
n
_
(x t)
n
+
n!
_
=
(x t)
n
+
n!
H
n
_
(x t)
n
+
n!
_
,
Deoarece interpolarea Lagrange este un caz particular al interpolarii Hermite pentru
r
i
= 0, i = 0, 1, . . . , m din teorema 15 se obt ine:
Typeset by FoilT
E
X 30
Corolarul 18.
Typeset by FoilT
E
X 31
Corolarul 18. Presupunem ca f C
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
];
Typeset by FoilT
E
X 31
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
Typeset by FoilT
E
X 31
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
m
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
m
(x)f
(m+1)
(
x
), (20)
Typeset by FoilT
E
X 31
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
m
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
m
(x)f
(m+1)
(
x
), (20)
unde
u
m
(x) =
m
i=0
(x x
i
).
Typeset by FoilT
E
X 31
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
m
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
m
(x)f
(m+1)
(
x
), (20)
unde
u
m
(x) =
m
i=0
(x x
i
).
De asemenea, din teorema 17 avem:
Typeset by FoilT
E
X 31
m
[, ] si exista f
(m+1)
pe (, ), unde =
minx, x
0
, . . . , x
m
] si = maxx, x
0
, . . . , x
m
exista un
x
(, ) astfel ncat
(R
m
f)(x) =
1
(n + 1)!
u
m
(x)f
(m+1)
(
x
), (20)
unde
u
m
(x) =
m
i=0
(x x
i
).
De asemenea, din teorema 17 avem:
Typeset by FoilT
E
X 31
Corolarul 19.
Typeset by FoilT
E
X 32
Corolarul 19. Daca f C
m+1
[a, b], atunci
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
Exemplul 20.
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
Exemplul 20. Pentru polinoamele de interpolare din exemplul 9 resturile corespunzatoare
sunt
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
sunt
(R
1
f)(x) =
(x x
0
)(x x
1
)
2
f
tt
()
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
sunt
(R
1
f)(x) =
(x x
0
)(x x
1
)
2
f
tt
()
si respectiv
(R
2
f)(x) =
(x x
0
)(x x
1
)(x x
2
)
6
f
ttt
().
Typeset by FoilT
E
X 32
m+1
[a, b], atunci
(R
m
f) (x) =
_
b
a
K
m
(x; t)f
(m+1)
(t)dt (21)
unde
K
m
(x; t) =
1
m!
_
(x t)
m
+

m
k=0
k
(x)(x
k
t)
m
+
_
. (22)
sunt
(R
1
f)(x) =
(x x
0
)(x x
1
)
2
f
tt
()
si respectiv
(R
2
f)(x) =
(x x
0
)(x x
1
)(x x
2
)
6
f
ttt
().
Typeset by FoilT
E
X 32
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 si 1 pentru
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
Exemplul 22.
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
Exemplul 22. Luam f(x) = e
x
. Avem pentru x [a, b], M
n+1
= e
b
si oricum am
alege punctele x
i
, ]u
n
(x)] (b a)
n+1
, de unde
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
x
n+1
= e
b
si oricum am
alege punctele x
i
, ]u
n
(x)] (b a)
n+1
, de unde
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
(b a)
n+1
(n + 1)!
e
b
.
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
x
n+1
= e
b
si oricum am
alege punctele x
i
, ]u
n
(x)] (b a)
n+1
, de unde
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
(b a)
n+1
(n + 1)!
e
b
.
Se deduce ca
lim
n
_
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
_
= lim
n
j(R
n
f)(x)j = 0,
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
x
n+1
= e
b
si oricum am
alege punctele x
i
, ]u
n
(x)] (b a)
n+1
, de unde
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
(b a)
n+1
(n + 1)!
e
b
.
Se deduce ca
lim
n
_
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
_
= lim
n
j(R
n
f)(x)j = 0,
adica H
n
f converge uniform catre f pe [a, b] cand n tinde la . De fapt se poate
demonstra un rezultat analog pentru orice funct ie dezvoltabila n serie ntreaga n jurul
punctului x =
a+b
2
cu raza de convergent a r >
3
2
(b a).
Typeset by FoilT
E
X 33
f C
4
[, ] este
(R
3
f)(x) =
x
2
(x 1)
2
6!
f
(4)
().
x
n+1
= e
b
si oricum am
alege punctele x
i
, ]u
n
(x)] (b a)
n+1
, de unde
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
(b a)
n+1
(n + 1)!
e
b
.
Se deduce ca
lim
n
_
max
x[a,b]
](R
n
f)(x)]
_
= lim
n
j(R
n
f)(x)j = 0,
adica H
n
f converge uniform catre f pe [a, b] cand n tinde la . De fapt se poate
demonstra un rezultat analog pentru orice funct ie dezvoltabila n serie ntreaga n jurul
punctului x =
a+b
2
cu raza de convergent a r >
3
2
(b a).
Typeset by FoilT
E
X 33
Calculul ecient al polinoamelor de interpolare
Typeset by FoilT
E
X 34
Metode de tip Aitken
Typeset by FoilT
E
X 34
In multe situat ii gradul necesar pentru a atinge precizia dorita n interpolarea polino-
miala este necunoscut. El se poate determina din expresia restului, dar pentru aceasta este
necesar sa cunoastem jf
(m+1)
j
. Vom nota cu P
m
1
,m
2
,...,m
k
polinomul de interpolare
Lagrange avand nodurile x
m
1
, . . . , x
m
k
.
Typeset by FoilT
E
X 34
(m+1)
j
. Vom nota cu P
m
1
,m
2
,...,m
k
m
1
, . . . , x
m
k
.
Propozit ia 23. Daca f este denita n x
0
, . . . , x
k
, x
j
,= x
i
, 0 i, j k, atunci
P
0,1,...,k
=
(x x
j
)P
0,1,...,j1,j+1,...,k
(x) (x x
i
)P
0,1,...,i1,i+1,...,k
(x)
x
i
x
j
=
=
1
x
i
x
j
x x
j
P
0,1,...,i1,i+1,...,k
(x)
x x
i
P
0,1,...,j1,j+1,...,k
(x)
(23)
Typeset by FoilT
E
X 34
(m+1)
j
. Vom nota cu P
m
1
,m
2
,...,m
k
m
1
, . . . , x
m
k
.
Propozit ia 23. Daca f este denita n x
0
, . . . , x
k
, x
j
,= x
i
, 0 i, j k, atunci
P
0,1,...,k
=
(x x
j
)P
0,1,...,j1,j+1,...,k
(x) (x x
i
)P
0,1,...,i1,i+1,...,k
(x)
x
i
x
j
=
=
1
x
i
x
j
x x
j
P
0,1,...,i1,i+1,...,k
(x)
x x
i
P
0,1,...,j1,j+1,...,k
(x)
(23)
Typeset by FoilT
E
X 34
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 35
Demonstrat ie. Q = P
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
pentru r ,= i r ,= j, caci Q(x
r
) =

Q(x
r
) = f(x
r
). Dar
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
r
) =

Q(x
r
) = f(x
r
). Dar
P(x
i
) =
(x
i
x
j
)
Q(x
i
) (x
i
x
j
)Q(x
i
)
x
i
x
j
= f(x
i
)
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
r
) =

Q(x
r
) = f(x
r
). Dar
P(x
i
) =
(x
i
x
j
)
Q(x
i
) (x
i
x
j
)Q(x
i
)
x
i
x
j
= f(x
i
)
si
P(x
j
) =
(x
j
x
i
)
Q(x
j
) (x
j
x
i
)Q(x
j
)
x
i
x
j
= f(x
j
),
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
r
) =

Q(x
r
) = f(x
r
). Dar
P(x
i
) =
(x
i
x
j
)
Q(x
i
) (x
i
x
j
)Q(x
i
)
x
i
x
j
= f(x
i
)
si
P(x
j
) =
(x
j
x
i
)
Q(x
j
) (x
j
x
i
)Q(x
j
)
x
i
x
j
= f(x
j
),
deci P = P
0,1,...,k
.
Typeset by FoilT
E
X 35
0,1,...,i1,i+1,...,k
,

Q = P
0,1,...,j1,j+1,k
P(x) =
(x x
j
)
Q(x) (x x
i
)Q(x)
x
i
x
j
P(x
r
) =
(x
r
x
j
)
Q(x
r
) (x
r
x
i
)Q(x
r
)
x
i
x
j
=
x
i
x
j
x
i
x
j
f(x
r
) = f(x
r
)
r
) =

Q(x
r
) = f(x
r
). Dar
P(x
i
) =
(x
i
x
j
)
Q(x
i
) (x
i
x
j
)Q(x
i
)
x
i
x
j
= f(x
i
)
si
P(x
j
) =
(x
j
x
i
)
Q(x
j
) (x
j
x
i
)Q(x
j
)
x
i
x
j
= f(x
j
),
deci P = P
0,1,...,k
.
Typeset by FoilT
E
X 35
In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

de gradul k si doua polinoame de interpolare Lagrange de gradul k 1.
Typeset by FoilT
E
X 36

de gradul k si doua polinoame de interpolare Lagrange de gradul k 1. Calculele pot
asezate n forma tabelara
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
Sa presupunem ca n acest moment P
0,1,2,3,4
nu ne asigura precizia dorita. Se poate
selecta un nou nod si adauga o noua linie tabelei
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
0,1,2,3,4
x
5
P
5
P
4,5
P
3,4,5
P
2,3,4,5
P
1,2,3,4,5
P
0,1,2,3,4,5
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
0,1,2,3,4
x
5
P
5
P
4,5
P
3,4,5
P
2,3,4,5
P
1,2,3,4,5
P
0,1,2,3,4,5
iar elementele vecine de pe linie, coloana sau diagonala se pot compara pentru a vedea
daca s-a obt inut precizia dorita.
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
0,1,2,3,4
x
5
P
5
P
4,5
P
3,4,5
P
2,3,4,5
P
1,2,3,4,5
P
0,1,2,3,4,5
Metoda de mai sus se numeste metoda lui Neville .
Typeset by FoilT
E
X 36

x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
1,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
2,3
P
1,2,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
3,4
P
2,3,4
P
1,2,3,4
P
0,1,2,3,4
0,1,2,3,4
x
5
P
5
P
4,5
P
3,4,5
P
2,3,4,5
P
1,2,3,4,5
P
0,1,2,3,4,5
Metoda de mai sus se numeste metoda lui Neville .
Typeset by FoilT
E
X 36
Notat iile pot simplicate
Typeset by FoilT
E
X 37
Q
i,j
:= P
ij,ij+1,...,i1,i
,
Q
i,j1
:= P
ij+1,...,i1,i
,
Q
i1,j1
:= P
ij,ij+1,...,i1
.
Typeset by FoilT
E
X 37
Q
i,j
:= P
ij,ij+1,...,i1,i
,
Q
i,j1
:= P
ij+1,...,i1,i
,
Q
i1,j1
:= P
ij,ij+1,...,i1
.
Din (23) rezulta, pentru j = 1, 2, 3, . . . , i = j + 1, j + 2, . . . ,
Q
i,j
=
(x x
ij
)Q
i,j1
(x x
i
)Q
i1,j1
x
i
x
ij
.
Typeset by FoilT
E
X 37
Q
i,j
:= P
ij,ij+1,...,i1,i
,
Q
i,j1
:= P
ij+1,...,i1,i
,
Q
i1,j1
:= P
ij,ij+1,...,i1
.
Q
i,j
=
(x x
ij
)Q
i,j1
(x x
i
)Q
i1,j1
x
i
x
ij
.
In plus, Q
i,0
= f(x
i
). Obt inem tabelul
x
0
Q
0,0
x
1
Q
1,0
Q
1,1
x
2
Q
2,0
Q
2,1
Q
2,2
x
3
Q
3,0
Q
3,1
Q
3,2
Q
3,3
Typeset by FoilT
E
X 37
Q
i,j
:= P
ij,ij+1,...,i1,i
,
Q
i,j1
:= P
ij+1,...,i1,i
,
Q
i1,j1
:= P
ij,ij+1,...,i1
.
Q
i,j
=
(x x
ij
)Q
i,j1
(x x
i
)Q
i1,j1
x
i
x
ij
.
In plus, Q
i,0
= f(x
i
). Obt inem tabelul
x
0
Q
0,0
x
1
Q
1,0
Q
1,1
x
2
Q
2,0
Q
2,1
Q
2,2
x
3
Q
3,0
Q
3,1
Q
3,2
Q
3,3
Typeset by FoilT
E
X 37
Daca procedeul de interpolare converge, atunci sirul Q
i,i
converge si el si s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescator dupa valorile ]x
i
x].
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
i
x].
Metoda lui Aitken este similara cu metoda lui Neville. Ea construieste tabelul
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
i
x].
x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
0,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
0,3
P
0,1,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
0,4
P
0,1,4
P
0,1,2,4
P
0,1,2,3,4
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
i
x].
x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
0,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
0,3
P
0,1,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
0,4
P
0,1,4
P
0,1,2,4
P
0,1,2,3,4
Pentru a calcula o noua valoare se utilizeaza valoarea din varful coloanei precedente si
valoarea din aceeasi linie, coloana precedenta.
Typeset by FoilT
E
X 38
i,i
]Q
i,i
Q
i1,i1
] < .
i
x].
x
0
P
0
x
1
P
1
P
0,1
x
2
P
2
P
0,2
P
0,1,2
x
3
P
3
P
0,3
P
0,1,3
P
0,1,2,3
x
4
P
4
P
0,4
P
0,1,4
P
0,1,2,4
P
0,1,2,3,4
Pentru a calcula o noua valoare se utilizeaza valoarea din varful coloanei precedente si
valoarea din aceeasi linie, coloana precedenta.
Typeset by FoilT
E
X 38
Metoda diferent elor divizate
Typeset by FoilT
E
X 39
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
prin recurent a. Avem
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
pentru k 1, polinomul L
k
L
k1
este de grad k, se anuleaza n punctele
x
0
, x
1
, . . . , x
k
si deci este de forma:
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
k
L
k1
x
0
, x
1
, . . . , x
k
(L
k
f)(x) = (L
k1
f)(x)+f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (24)
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
k
L
k1
x
0
, x
1
, . . . , x
k
(L
k
f)(x) = (L
k1
f)(x)+f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (24)
unde f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] desemneaza coecientul lui x
k
din (L
k
f)(x). Se deduce expresia
polinomului de interpolare L
m
f cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
n
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
k
L
k1
x
0
, x
1
, . . . , x
k
(L
k
f)(x) = (L
k1
f)(x)+f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (24)
unde f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
k
din (L
k
m
f cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
n
(L
m
f)(x) = f(x
0
) +
m
k=1
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (25)
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
k
L
k1
x
0
, x
1
, . . . , x
k
(L
k
f)(x) = (L
k1
f)(x)+f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (24)
unde f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
k
din (L
k
m
f cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
n
(L
m
f)(x) = f(x
0
) +
m
k=1
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (25)
numita forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange.
Typeset by FoilT
E
X 39
Vom nota cu L
k
f PIL cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
k
pentru k = 0, 1, . . . , n. Vom
construi L
m
(L
0
f)(x) = f(x
0
)
k
L
k1
x
0
, x
1
, . . . , x
k
(L
k
f)(x) = (L
k1
f)(x)+f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (24)
unde f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
k
din (L
k
m
f cu nodurile x
0
, x
1
, . . . , x
n
(L
m
f)(x) = f(x
0
) +
m
k=1
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
](xx
0
)(xx
1
) . . . (xx
k1
), (25)
numita forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange.
Typeset by FoilT
E
X 39
Formula (25) reduce calculul prin recurent a al lui L
m
f la cel al coecient ilor
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
Demonstrat ie. Notam, pentru k 1 cu L
k1
f polinomul de interpolare pentru f
de grad k1 si cu nodurile x
1
, x
2
, . . . , x
k
; coecientul lui x
k1
este f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
].
Polinomul q
k
de grad k denit prin
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
k1
1
, x
2
, . . . , x
k
; coecientul lui x
k1
este f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
].
Polinomul q
k
q
k
(x) =
(x x
0
)(L
k1
f)(x) (x x
k
)(L
k1
f)(x)
x
k
x
0
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
k1
1
, x
2
, . . . , x
k
; coecientul lui x
k1
este f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
].
Polinomul q
k
q
k
(x) =
(x x
0
)(L
k1
f)(x) (x x
k
)(L
k1
f)(x)
x
k
x
0
coincide cu f n punctele x
0
, x
1
, . . . , x
k
si deci q
k
(x) (L
k
f)(x). Formula (26) se
obt ine identicand coecientul lui x
k
din cei doi membri.
Typeset by FoilT
E
X 40
m
f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
], k = 0, m.
Lema 24.
k 1 f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] =
f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
] f[x
0
, x
1
, . . . , x
k1
]
x
k
x
0
(26)
si
f[x
i
] = f(x
i
), i = 0, 1, . . . , k.
k1
1
, x
2
, . . . , x
k
; coecientul lui x
k1
este f[x
1
, x
2
, . . . , x
k
].
Polinomul q
k
q
k
(x) =
(x x
0
)(L
k1
f)(x) (x x
k
)(L
k1
f)(x)
x
k
x
0
coincide cu f n punctele x
0
, x
1
, . . . , x
k
si deci q
k
(x) (L
k
f)(x). Formula (26) se
obt ine identicand coecientul lui x
k
din cei doi membri.
Typeset by FoilT
E
X 40
Denit ia 25. Cantitatea f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] se numeste diferent a divizata de ordinul k
a lui f n punctele x
0
, x
1
, . . . , x
k
.
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
Alta notat ie utilizata este [x
0
, . . . , x
k
; f].
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
Din denit ie rezulta ca f[x
0
, x
1
, . . . , x
k
] este independenta de ordinea punctelor x
i
si ea poate calculata n funct ie de f(x
0
), . . . , f(x
m
).
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
0
, x
1
, . . . , x
k
i
0
), . . . , f(x
m
).

Intr-adevar PIL de grad m
relativ la punctele x
0
, . . . , x
m
se scrie
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
0
, x
1
, . . . , x
k
i
0
), . . . , f(x
m
).

0
, . . . , x
m
se scrie
(L
m
f)(x) =
m
i=0
i
f(x
i
)
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
0
, x
1
, . . . , x
k
i
0
), . . . , f(x
m
).

0
, . . . , x
m
se scrie
(L
m
f)(x) =
m
i=0
i
f(x
i
)
si coecientul lui x
m
este
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
0
, x
1
, . . . , x
k
i
0
), . . . , f(x
m
).

0
, . . . , x
m
se scrie
(L
m
f)(x) =
m
i=0
i
f(x
i
)
si coecientul lui x
m
este
f[x
0
, . . . , x
m
] =
m
i=0
f(x
i
)
m
j=0
j,=i
(x
i
x
j
)
. (27)
Typeset by FoilT
E
X 41
0
, x
1
, . . . , x
k
0
, x
1
, . . . , x
k
.
0
, . . . , x
k
; f].
0
, x
1
, . . . , x
k
i
0
), . . . , f(x
m
).

0
, . . . , x
m
se scrie
(L
m
f)(x) =
m
i=0
i
f(x
i
)
si coecientul lui x
m
este
f[x
0
, . . . , x
m
] =
m
i=0
f(x
i
)
m
j=0
j,=i
(x
i
x
j
)
. (27)
Typeset by FoilT
E
X 41
Diferent ele divizate se pot obt ine prin algoritmul tabelar urmator, bazat pe formula
(26), care este mai exibil si mai put in costisitor decat aplicarea formulei (27)
Typeset by FoilT
E
X 42
x
0
f[x
0
] f[x
0
, x
1
] f[x
0
, x
1
, x
2
] f[x
0
, x
1
, x
2
, x
3
]
, , ,
x
1
f[x
1
] f[x
1
, x
2
] f[x
1
, x
2
, x
3
]
, ,
x
2
f[x
2
] f[x
2
, x
3
]
,
x
3
f[x
3
]
.
.
.
Typeset by FoilT
E
X 42
x
0
f[x
0
] f[x
0
, x
1
] f[x
0
, x
1
, x
2
] f[x
0
, x
1
, x
2
, x
3
]
, , ,
x
1
f[x
1
] f[x
1
, x
2
] f[x
1
, x
2
, x
3
]
, ,
x
2
f[x
2
] f[x
2
, x
3
]
,
x
3
f[x
3
]
.
.
.
Prima coloana este formata din valorile funct iei f, a doua din diferent ele divizate de
ordinul I, etc.; se trece la coloana urmatoare folosind formula (26).
Typeset by FoilT
E
X 42
x
0
f[x
0
] f[x
0
, x
1
] f[x
0
, x
1
, x
2
] f[x
0
, x
1
, x
2
, x
3
]
, , ,
x
1
f[x
1
] f[x
1
, x
2
] f[x
1
, x
2
, x
3
]
, ,
x
2
f[x
2
] f[x
2
, x
3
]
,
x
3
f[x
3
]
.
.
.
Prima coloana este formata din valorile funct iei f, a doua din diferent ele divizate de
ordinul I, etc.; se trece la coloana urmatoare folosind formula (26).
Typeset by FoilT
E
X 42
Observat ia 26. Eroarea de interpolare este data de
f(x) (L
m
f)(x) = u
m
(x)f[x
0
, x
1
, . . . , x
m
, x]. (28)
Typeset by FoilT
E
X 43
Observat ia 26. Eroarea de interpolare este data de
f(x) (L
m
f)(x) = u
m
(x)f[x
0
, x
1
, . . . , x
m
, x]. (28)
Intr-adevar, este sucient sa observam ca

(L
m
f)(t) + u
m
(t)f[x
0
, . . . , x
m
; x]
este conform lui (25) polinomul de interpolare (n t) al lui f n punctele x
0
, x
1
, . . . , x
m
, x.
Se deduce din teorema referitoare la restul formulei de interpolare Lagrange (16) ca exista
(a, b) astfel ncat
f[x
0
, x
1
, . . . , x
m
] =
1
m!
f
(m)
() (29)
(formula de medie pentru diferent e divizate).
Typeset by FoilT
E
X 43
Figura 6: Sir Isaac Newton (1643 - 1727)
Typeset by FoilT
E
X 43
Diferent a divizata se poate scrie sub forma unui cat a doi determinant i.
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27.
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27. Are loc
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27. Are loc
f[x
0
, . . . , x
m
] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
m
)
(30)
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27. Are loc
f[x
0
, . . . , x
m
] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
m
)
(30)
unde
(Wf)(x
0
, . . . , x
n
) =
1 x
0
x
2
0
. . . x
m1
0
f(x
0
)
1 x
1
x
2
1
. . . x
m1
1
f(x
1
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 x
m
x
2
m
. . . x
m1
m
f(x
m
)
, (31)
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27. Are loc
f[x
0
, . . . , x
m
] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
m
)
(30)
unde
(Wf)(x
0
, . . . , x
n
) =
1 x
0
x
2
0
. . . x
m1
0
f(x
0
)
1 x
1
x
2
1
. . . x
m1
1
f(x
1
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 x
m
x
2
m
. . . x
m1
m
f(x
m
)
, (31)
iar V (x
0
, . . . , x
m
) este determinantul Vandermonde.
Typeset by FoilT
E
X 43
Teorema 27. Are loc
f[x
0
, . . . , x
m
] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
m
)
(30)
unde
(Wf)(x
0
, . . . , x
n
) =
1 x
0
x
2
0
. . . x
m1
0
f(x
0
)
1 x
1
x
2
1
. . . x
m1
1
f(x
1
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 x
m
x
2
m
. . . x
m1
m
f(x
m
)
, (31)
iar V (x
0
, . . . , x
m
) este determinantul Vandermonde.
Typeset by FoilT
E
X 43
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 44
Demonstrat ie. Se dezvolta (Wf)(x
0
, . . . , x
m
) dupa elementele ultimei coloane si
t inand cont ca ecare complement algebric este un determinant Vandermonde, se obt ine
Typeset by FoilT
E
X 44
0
, . . . , x
m
f[x
0
, . . . , x
m
] =
1
V (x
0
, . . . , x
m
)
m
i=0
V (x
0
, . . . , x
i1
, x
i+1
, . . . , x
m
)f(x
i
) =
Typeset by FoilT
E
X 44
0
, . . . , x
m
f[x
0
, . . . , x
m
] =
1
V (x
0
, . . . , x
m
)
m
i=0
V (x
0
, . . . , x
i1
, x
i+1
, . . . , x
m
)f(x
i
) =
=
m
i=0
(1)
mi
f(x
i
)
(x
i
x
0
) . . . (x
i
x
i1
)(x
i
x
i+1
) . . . (x
n
x
i
)
,
Typeset by FoilT
E
X 44
0
, . . . , x
m
f[x
0
, . . . , x
m
] =
1
V (x
0
, . . . , x
m
)
m
i=0
V (x
0
, . . . , x
i1
, x
i+1
, . . . , x
m
)f(x
i
) =
=
m
i=0
(1)
mi
f(x
i
)
(x
i
x
0
) . . . (x
i
x
i1
)(x
i
x
i+1
) . . . (x
n
x
i
)
,
din care dupa schimbarea semnelor ultimilor mi termeni rezulta (27).
Typeset by FoilT
E
X 44
0
, . . . , x
m
f[x
0
, . . . , x
m
] =
1
V (x
0
, . . . , x
m
)
m
i=0
V (x
0
, . . . , x
i1
, x
i+1
, . . . , x
m
)f(x
i
) =
=
m
i=0
(1)
mi
f(x
i
)
(x
i
x
0
) . . . (x
i
x
i1
)(x
i
x
i+1
) . . . (x
n
x
i
)
,
din care dupa schimbarea semnelor ultimilor mi termeni rezulta (27).
Typeset by FoilT
E
X 44
Diferent e divizate cu noduri multiple
Typeset by FoilT
E
X 45
Formula (30) serveste ca baza pentru introducerea diferent ei divizate cu noduri
multiple: daca f C
m
[a, b] si [a, b], atunci
Typeset by FoilT
E
X 45
multiple: daca f C
m
lim
x
0
,...,x
m
[x
0
, . . . , x
m
; f] = lim
f
(m)
()
m!
=
f
(m)
()
m!
Typeset by FoilT
E
X 45
multiple: daca f C
m
lim
x
0
,...,x
m
[x
0
, . . . , x
m
; f] = lim
f
(m)
()
m!
=
f
(m)
()
m!
Aceasta justica relat ia
[, . . . ,
. .
m+1
; f] =
1
m!
f
(m)
().
Typeset by FoilT
E
X 45
multiple: daca f C
m
lim
x
0
,...,x
m
[x
0
, . . . , x
m
; f] = lim
f
(m)
()
m!
=
f
(m)
()
m!
[, . . . ,
. .
m+1
; f] =
1
m!
f
(m)
().
Reprezentand aceasta ca pe un cat de doi determinant i se obt ine
Typeset by FoilT
E
X 45
multiple: daca f C
m
lim
x
0
,...,x
m
[x
0
, . . . , x
m
; f] = lim
f
(m)
()
m!
=
f
(m)
()
m!
[, . . . ,
. .
m+1
; f] =
1
m!
f
(m)
().
Reprezentand aceasta ca pe un cat de doi determinant i se obt ine
Typeset by FoilT
E
X 45
(Wf)
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m1
f()
0 1 2 . . . (m1)
m2
f
t
()
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . (m1)! f
(m1)
()
Typeset by FoilT
E
X 46
(Wf)
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m1
f()
0 1 2 . . . (m1)
m2
f
t
()
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . (m1)! f
(m1)
()
si
V
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m
0 1 2 . . . m
m1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . m!
,
Typeset by FoilT
E
X 46
(Wf)
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m1
f()
0 1 2 . . . (m1)
m2
f
t
()
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . (m1)! f
(m1)
()
si
V
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m
0 1 2 . . . m
m1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . m!
,
adica cei doi determinant i sunt constituit i din linia relativa la nodul si derivatele succesive
ale acesteia pana la ordinul mn raport cu .
Typeset by FoilT
E
X 46
(Wf)
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m1
f()
0 1 2 . . . (m1)
m2
f
t
()
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . (m1)! f
(m1)
()
si
V
_
_
, . . . ,
. .
m+1
_
_
=
1
2
. . .
m
0 1 2 . . . m
m1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . m!
,
adica cei doi determinant i sunt constituit i din linia relativa la nodul si derivatele succesive
ale acesteia pana la ordinul mn raport cu .
Typeset by FoilT
E
X 46
Generalizarea pentru mai multe noduri este urmatoarea:
Denit ia 28. Fie r
k
N, k = 0, m, n = r
0
+ + r
m
. Presupunem ca exista
f
(j)
(x
k
), k = 0, m, j = 0, r
k
1. Marimea
Typeset by FoilT
E
X 47
Denit ia 28. Fie r
k
N, k = 0, m, n = r
0
+ + r
m
f
(j)
(x
k
), k = 0, m, j = 0, r
k
1. Marimea
[x
0
, . . . , x
0
. .
r
0
, x
1
, . . . , x
1
. .
r
1
, . . . , x
m
, . . . , x
m
. .
r
m
;f] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
)
Typeset by FoilT
E
X 47
Denit ia 28. Fie r
k
N, k = 0, m, n = r
0
+ + r
m
f
(j)
(x
k
), k = 0, m, j = 0, r
k
1. Marimea
[x
0
, . . . , x
0
. .
r
0
, x
1
, . . . , x
1
. .
r
1
, . . . , x
m
, . . . , x
m
. .
r
m
;f] =
(Wf)(x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
)
V (x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
)
unde
(Wf)(x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
) =
Typeset by FoilT
E
X 47
=
1 x
0
. . . x
r
0
1
0
. . . x
n1
0
f(x
0
)
0 1 . . . (r
0
1)x
r
0
2
0
. . . (n 1)x
n2
0
f
t
(x
0
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
0
1)! . . .
r
01
p=1
(n p)x
nr
0
0
f
(r
0
1)
(x
0
)
1 x
m
. . . x
r
m
1
m
. . . x
n1
m
f(x
m
)
0 1 . . . (r
m
1)x
r
m
2
m
. . . (n 1)x
n2
m
f
t
(x
m
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
m
1)! . . .
r
m1
p=1
(n p)x
nr
m
m
f
(r
n
1)
(x
n
)
Typeset by FoilT
E
X 48
=
1 x
0
. . . x
r
0
1
0
. . . x
n1
0
f(x
0
)
0 1 . . . (r
0
1)x
r
0
2
0
. . . (n 1)x
n2
0
f
t
(x
0
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
0
1)! . . .
r
01
p=1
(n p)x
nr
0
0
f
(r
0
1)
(x
0
)
1 x
m
. . . x
r
m
1
m
. . . x
n1
m
f(x
m
)
0 1 . . . (r
m
1)x
r
m
2
m
. . . (n 1)x
n2
m
f
t
(x
m
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
m
1)! . . .
r
m1
p=1
(n p)x
nr
m
m
f
(r
n
1)
(x
n
)
iar V (x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
) este ca mai sus, exceptand ultima coloana care este
(x
n
0
, nx
n1
0
, . . . ,
r
0
2
p=0
(n p)x
nr
0
+1
0
, . . . , x
n
m
, nx
n1
m
, . . . ,
r
m
2
p=0
x
nr
m
+1
m
)
T
se numeste diferent a divizata cu nodurile multiple x
k
, k = 0, m si ordinele de multiplici-
tate r
k
, k = 0, m.
Typeset by FoilT
E
X 48
=
1 x
0
. . . x
r
0
1
0
. . . x
n1
0
f(x
0
)
0 1 . . . (r
0
1)x
r
0
2
0
. . . (n 1)x
n2
0
f
t
(x
0
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
0
1)! . . .
r
01
p=1
(n p)x
nr
0
0
f
(r
0
1)
(x
0
)
1 x
m
. . . x
r
m
1
m
. . . x
n1
m
f(x
m
)
0 1 . . . (r
m
1)x
r
m
2
m
. . . (n 1)x
n2
m
f
t
(x
m
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . . (r
m
1)! . . .
r
m1
p=1
(n p)x
nr
m
m
f
(r
n
1)
(x
n
)
iar V (x
0
, . . . , x
0
, . . . , x
m
, . . . , x
m
) este ca mai sus, exceptand ultima coloana care este
(x
n
0
, nx
n1
0
, . . . ,
r
0
2
p=0
(n p)x
nr
0
+1
0
, . . . , x
n
m
, nx
n1
m
, . . . ,
r
m
2
p=0
x
nr
m
+1
m
)
T
se numeste diferent a divizata cu nodurile multiple x
k
, k = 0, m si ordinele de multiplici-
tate r
k
, k = 0, m.
Typeset by FoilT
E
X 48
Generalizand forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange se obt ine o metoda
bazata pe diferent ele divizate cu noduri multiple pentru PIH.
Typeset by FoilT
E
X 49
Presupunem ca se dau nodurile x
i
, i = 0, m si valorile f(x
i
), f
t
(x
i
). Denim
secvent a de noduri z
0
, z
1
, . . . , z
2m+1
prin z
2i
= z
2i+1
= x
i
, i = 0, m. Construim
acum tabela diferent elor divizate utilizand nodurile z
i
, i = 0, 2m + 1. Deoarece
z
2i
= z
2i+1
= x
i
pentru orice i, f[x
2i
, x
2i+1
] este o diferent a divizata cu nod dublu si
este egala cu f
t
(x
i
), deci vom utiliza f
t
(x
0
), f
t
(x
1
), . . . , f
t
(x
m
) n locul diferent elor
divizate de ordinul I
f[z
0
, z
1
], f[z
2
, z
3
], . . . , f[z
2m
, z
2m+1
].
Restul diferent elor se obt in n maniera obisnuita, asa cum se arata n tabelul 1. Ideea
poate extinsa si pentru alte interpolari Hermite. Se pare ca metoda este datorata lui
Powell.
Typeset by FoilT
E
X 49
Presupunem ca se dau nodurile x
i
, i = 0, m si valorile f(x
i
), f
t
(x
i
). Denim
secvent a de noduri z
0
, z
1
, . . . , z
2m+1
prin z
2i
= z
2i+1
= x
i
, i = 0, m. Construim
acum tabela diferent elor divizate utilizand nodurile z
i
, i = 0, 2m + 1. Deoarece
z
2i
= z
2i+1
= x
i
pentru orice i, f[x
2i
, x
2i+1
] este o diferent a divizata cu nod dublu si
este egala cu f
t
(x
i
), deci vom utiliza f
t
(x
0
), f
t
(x
1
), . . . , f
t
(x
m
) n locul diferent elor
divizate de ordinul I
f[z
0
, z
1
], f[z
2
, z
3
], . . . , f[z
2m
, z
2m+1
].
Restul diferent elor se obt in n maniera obisnuita, asa cum se arata n tabelul 1. Ideea
poate extinsa si pentru alte interpolari Hermite. Se pare ca metoda este datorata lui
Powell.
Typeset by FoilT
E
X 49
z
0
= x
0
f[z
0
] f[z
0
, z
1
] = f
t
(x
0
) f[z
0
, z
1
, z
2
] =
f[z
1
,z
2
]f[z
0
,z
1
]
z
2
z
0
z
1
= x
0
f[z
1
] f[z
1
, z
2
] =
f(z
2
)f(z
1
)
z
2
z
1
f[z
1
, z
2
, z
3
] =
f[z
3
,z
2
]f[z
2
,z
1
]
z
3
z
1
z
2
= x
1
f[z
2
] f[z
2
, z
3
] = f
t
(x
1
) f[z
2
, z
3
, z
4
] =
f[z
4
,z
3
]f[z
3
,z
2
]
z
4
z
2
z
3
= x
1
f[z
3
] f[z
3
, z
4
] =
f(z
4
)f(z
3
)
z
4
z
3
z
4
= x
2
f[z
4
] f[z
4
, z
5
] = f
t
(x
2
)
z
5
= x
2
f[z
5
]
Tabela 1: Tabela de diferent e divizate pentru noduri duble
Typeset by FoilT
E
X 50
z
0
= x
0
f[z
0
] f[z
0
, z
1
] = f
t
(x
0
) f[z
0
, z
1
, z
2
] =
f[z
1
,z
2
]f[z
0
,z
1
]
z
2
z
0
z
1
= x
0
f[z
1
] f[z
1
, z
2
] =
f(z
2
)f(z
1
)
z
2
z
1
f[z
1
, z
2
, z
3
] =
f[z
3
,z
2
]f[z
2
,z
1
]
z
3
z
1
z
2
= x
1
f[z
2
] f[z
2
, z
3
] = f
t
(x
1
) f[z
2
, z
3
, z
4
] =
f[z
4
,z
3
]f[z
3
,z
2
]
z
4
z
2
z
3
= x
1
f[z
3
] f[z
3
, z
4
] =
f(z
4
)f(z
3
)
z
4
z
3
z
4
= x
2
f[z
4
] f[z
4
, z
5
] = f
t
(x
2
)
z
5
= x
2
f[z
5
]
Tabela 1: Tabela de diferent e divizate pentru noduri duble
Typeset by FoilT
E
X 50
Convergent a interpolarii polinomiale
Typeset by FoilT
E
X 51
Typeset by FoilT
E
X 51
Sa denim ce nt elegem prin convergent a.
Typeset by FoilT
E
X 51
Sa denim ce nt elegem prin convergent a. Presupunem ca se da un tablou triunghiular
de noduri de interpolare x
i
= x
(m)
i
, avand exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
Typeset by FoilT
E
X 51
i
= x
(m)
i
m = 0, 1, 2, . . . .
x
(0)
0
x
(1)
0
x
(1)
1
x
(2)
0
x
(2)
1
x
(2)
2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
x
(m)
0
x
(m)
1
x
(m)
2
. . . x
(m)
m
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
(32)
Typeset by FoilT
E
X 51
i
= x
(m)
i
m = 0, 1, 2, . . . .
x
(0)
0
x
(1)
0
x
(1)
1
x
(2)
0
x
(2)
1
x
(2)
2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
x
(m)
0
x
(m)
1
x
(m)
2
. . . x
(m)
m
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
(32)
Presupunem ca toate nodurile sunt cont inute ntr-un interval nit [a, b].
Typeset by FoilT
E
X 51
i
= x
(m)
i
m = 0, 1, 2, . . . .
x
(0)
0
x
(1)
0
x
(1)
1
x
(2)
0
x
(2)
1
x
(2)
2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
x
(m)
0
x
(m)
1
x
(m)
2
. . . x
(m)
m
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
(32)
Presupunem ca toate nodurile sunt cont inute ntr-un interval nit [a, b]. Atunci pentru
orice m denim
Typeset by FoilT
E
X 51
i
= x
(m)
i
m = 0, 1, 2, . . . .
x
(0)
0
x
(1)
0
x
(1)
1
x
(2)
0
x
(2)
1
x
(2)
2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
x
(m)
0
x
(m)
1
x
(m)
2
. . . x
(m)
m
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
(32)
orice m denim
p
m
(x) = L
m
(f; x; x
(m)
0
, x
(m)
1
, . . . , x
(m)
m
), x [a, b]. (33)
Typeset by FoilT
E
X 51
i
= x
(m)
i
m = 0, 1, 2, . . . .
x
(0)
0
x
(1)
0
x
(1)
1
x
(2)
0
x
(2)
1
x
(2)
2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
x
(m)
0
x
(m)
1
x
(m)
2
. . . x
(m)
m
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
(32)
orice m denim
p
m
(x) = L
m
(f; x; x
(m)
0
, x
(m)
1
, . . . , x
(m)
m
), x [a, b]. (33)
Typeset by FoilT
E
X 51
Spunem ca interpolarea Lagrange bazata pe tabelul de noduri (32) converge daca
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)
In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

Exemplul 29. [Exemplul lui Runge]
Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

f(x) =
1
1 + x
2
, x [5, 5],
x
(m)
k
= 5 + 10
k
m
, k = 0, m. (35)
Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

f(x) =
1
1 + x
2
, x [5, 5],
x
(m)
k
= 5 + 10
k
m
, k = 0, m. (35)
Nodurile sunt echidistante pe [5, 5], deci asimptotic uniform distribuite. Observam ca
f are doi poli n z = i.
Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

f(x) =
1
1 + x
2
, x [5, 5],
x
(m)
k
= 5 + 10
k
m
, k = 0, m. (35)
f are doi poli n z = i. Se poate demonstra ca
Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

f(x) =
1
1 + x
2
, x [5, 5],
x
(m)
k
= 5 + 10
k
m
, k = 0, m. (35)
lim
m
]f(x) p
m
(f; x)] =
_
0 daca ]x] < 3.633 . . .
daca ]x] > 3.633 . . .
(36)
Typeset by FoilT
E
X 52
p
m
(x) f(x), cand n pe [a, b]. (34)

f(x) =
1
1 + x
2
, x [5, 5],
x
(m)
k
= 5 + 10
k
m
, k = 0, m. (35)
lim
m
]f(x) p
m
(f; x)] =
_
0 daca ]x] < 3.633 . . .
daca ]x] > 3.633 . . .
(36)
Gracul pentru m = 10, 13, 16 apare n gura 7.
Typeset by FoilT
E
X 52
Figura 7: O ilustrare graca a contraexemplului lui Runge
Typeset by FoilT
E
X 52
Figura 7: O ilustrare graca a contraexemplului lui Runge
Typeset by FoilT
E
X 52
Exemplul 30. [Exemplul lui Bernstein]
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
Problema analiticitat ii nu se pune, deoarece f nu este derivabila n x = 0.
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
Problema analiticitat ii nu se pune, deoarece f nu este derivabila n x = 0. Se obt ine ca
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
exceptand punctele x = 1, x = 0 si x = 1. Vezi gura 8(a), pentru m = 20.
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
Convergent a n x = 1 este triviala deoarece acestea sunt noduri de interpolare si deci
eroarea n aceste puncte este 0.
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
eroarea n aceste puncte este 0. Acelasi lucru este adevarat pentru x = 0, cand n este
impar, dar nu si cand n este par. Esecul convergent ei pentru aceste noduri se explica doar
part ial prin insucient a regularitat ii a lui f.
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
impar, dar nu si cand n este par. Esecul convergent ei pentru aceste noduri se explica
doar part ial prin insucient a regularitat ii a lui f. Un alt motiv este distribut ia uniforma a
nodurilor. Exista exemple mai bune de distribut ii ale nodurilor (noduri Cebsev).
Typeset by FoilT
E
X 53
f(x) = ]x], x [1, 1]
x
(m)
k
= 1 +
2k
m
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
lim
m
]f(x) L
m
(f; x)] = x [1, 1]
impar, dar nu si cand n este par. Esecul convergent ei pentru aceste noduri se explica
doar part ial prin insucient a regularitat ii a lui f. Un alt motiv este distribut ia uniforma a
nodurilor. Exista exemple mai bune de distribut ii ale nodurilor (noduri Cebsev).

In gura
8(b) se da gracul pentru m = 17.
Typeset by FoilT
E
X 53
(a) Noduri echidistante, m = 20 (b) Noduri Cebsev, m = 17
Figura 8: Comportarea interpolarii Lagrange pentru f : [1, 1] R, f(x) = ]x].
Typeset by FoilT
E
X 53
Faber, Bernstein
Typeset by FoilT
E
X 53
Faber, Bernstein
Typeset by FoilT
E
X 53
Remedii
Typeset by FoilT
E
X 54
Remedii
Typeset by FoilT
E
X 54
Remedii
abordarea locala intervalul [a, b] se ia foarte mic folosita la metode numerice pentru
ecuat ii diferent iale;
Typeset by FoilT
E
X 54
Remedii
interpolare spline interpolantul este polinomial pe port iuni.
Typeset by FoilT
E
X 54
Remedii
interpolare spline interpolantul este polinomial pe port iuni.
Typeset by FoilT
E
X 54
Interpolare spline
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
Fie o diviziune a lui [a, b]
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
: a = x
1
< x
2
< < x
n1
< x
n
= b (38)
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
: a = x
1
< x
2
< < x
n1
< x
n
= b (38)
Vom utiliza un polinom de grad mic pe subintervalul [x
i
, x
i+1
], i = 1, n 1. Motivul
este acela ca pe intervale sucient de mici funct iile pot aproximate arbitrar de bine prin
polinoame de grad mic, chiar 0 sau 1.
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
: a = x
1
< x
2
< < x
n1
< x
n
= b (38)
i
, x
i+1
Am introdus deja spat iul
S
k
m
() = s : s C
k
[a, b], s]
[x
i
,x
i+1
]
P
m
, i = 1, 2, . . . , n 1] (39)
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
: a = x
1
< x
2
< < x
n1
< x
n
= b (38)
i
, x
i+1
S
k
m
() = s : s C
k
[a, b], s]
[x
i
,x
i+1
]
P
m
, i = 1, 2, . . . , n 1] (39)
m 0, k N 1], numit spat iul funct iilor spline polinomiale de grad m si clasa
de netezime k. Daca k = m, atunci funct iile s S
m
m
() sunt polinoame.
Typeset by FoilT
E
X 55
Interpolare spline
: a = x
1
< x
2
< < x
n1
< x
n
= b (38)
i
, x
i+1
S
k
m
() = s : s C
k
[a, b], s]
[x
i
,x
i+1
]
P
m
, i = 1, 2, . . . , n 1] (39)
m 0, k N 1], numit spat iul funct iilor spline polinomiale de grad m si clasa
de netezime k. Daca k = m, atunci funct iile s S
m
m
() sunt polinoame.
Typeset by FoilT
E
X 55
Pentru m = 1 si k = 0 se obt in spline liniare.
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
s(x
i
) = f
i
, unde f
i
= f(x
i
), i = 1, 2, . . . , n.
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
s(x
i
) = f
i
, unde f
i
= f(x
i
), i = 1, 2, . . . , n.
Solut ia este triviala, vezi gura 9.
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
s(x
i
) = f
i
, unde f
i
= f(x
i
), i = 1, 2, . . . , n.
Solut ia este triviala, vezi gura 9. Pe intervalul [x
i
, x
i+1
]
s(f; x) = f
i
+ (x x
i
)f[x
i
, x
i+1
], (40)
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
s(x
i
) = f
i
, unde f
i
= f(x
i
), i = 1, 2, . . . , n.
i
, x
i+1
]
s(f; x) = f
i
+ (x x
i
)f[x
i
, x
i+1
], (40)
iar
]f(x) s(f(x))]
(x
i
)
2
8
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
tt
(x)]. (41)
Typeset by FoilT
E
X 56
Dorim sa gasim s S
0
1
() astfel ncat
s(x
i
) = f
i
, unde f
i
= f(x
i
), i = 1, 2, . . . , n.
i
, x
i+1
]
s(f; x) = f
i
+ (x x
i
)f[x
i
, x
i+1
], (40)
iar
]f(x) s(f(x))]
(x
i
)
2
8
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
tt
(x)]. (41)
Rezulta ca
jf() s(f, )j

1
8
]]
2
jf
tt
j
. (42)
Typeset by FoilT
E
X 56
Figura 9: Spline liniare
Typeset by FoilT
E
X 56
Figura 9: Spline liniare
Typeset by FoilT
E
X 56
Dimensiunea lui S
0
1
() se calculeaza astfel: deoarece avem n1 port iuni si pe ecare
2 coecient i (2 grade de libertate) si ecare condit ie reduce numarul de grade de libertate
cu 1, avem n nal
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
O baza a spat iului este data de asa-numitele funct ii B-spline:
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
Punem x
0
= x
1
, x
n+1
= x
n
, pentru i = 1, n
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
Punem x
0
= x
1
, x
n+1
= x
n
, pentru i = 1, n
B
i
(x) =
_
_
x x
i1
x
i
x
i1
, pentru x
i1
x x
i
x
i+1
x
x
i+1
x
i
, pentru x
i
x x
i+1
0, n rest
(43)
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
Punem x
0
= x
1
, x
n+1
= x
n
, pentru i = 1, n
B
i
(x) =
_
_
x x
i1
x
i
x
i1
, pentru x
i1
x x
i
x
i+1
x
x
i+1
x
i
, pentru x
i
x x
i+1
0, n rest
(43)
Pentru i = 1 prima si pentru i = n a doua ecuat ie se ignora.
Typeset by FoilT
E
X 57
Dimensiunea lui S
0
1
cu 1, avem n nal
dimS
0
1
() = 2n 2 (n 2) = n.
Punem x
0
= x
1
, x
n+1
= x
n
, pentru i = 1, n
B
i
(x) =
_
_
x x
i1
x
i
x
i1
, pentru x
i1
x x
i
x
i+1
x
x
i+1
x
i
, pentru x
i
x x
i+1
0, n rest
(43)
Pentru i = 1 prima si pentru i = n a doua ecuat ie se ignora.
Funct ia B
i
se numeste palarie chinezeasca. Gracul funct iilor B
i
apare n gura 10.
Typeset by FoilT
E
X 57
Figura 10: Funct ii B-spline de grad 1
Typeset by FoilT
E
X 57
Figura 10: Funct ii B-spline de grad 1
Typeset by FoilT
E
X 57
Ele au proprietatea
Typeset by FoilT
E
X 58
Ele au proprietatea
B
i
(x
j
) =
ij
,
Typeset by FoilT
E
X 58
Ele au proprietatea
B
i
(x
j
) =
ij
,
sunt liniar independente, deoarece
s(x) =
n
i=1
c
i
B
i
(x) = 0 x ,= x
j
c
j
= 0.
Typeset by FoilT
E
X 58
Ele au proprietatea
B
i
(x
j
) =
ij
,
s(x) =
n
i=1
c
i
B
i
(x) = 0 x ,= x
j
c
j
= 0.
si
B
i
)
i=1,n
= S
0
1
(),
Typeset by FoilT
E
X 58
Ele au proprietatea
B
i
(x
j
) =
ij
,
s(x) =
n
i=1
c
i
B
i
(x) = 0 x ,= x
j
c
j
= 0.
si
B
i
)
i=1,n
= S
0
1
(),
B
i
joaca acelasi rol ca polinoamele fundamentale Lagrange
i
.
Typeset by FoilT
E
X 58
Ele au proprietatea
B
i
(x
j
) =
ij
,
s(x) =
n
i=1
c
i
B
i
(x) = 0 x ,= x
j
c
j
= 0.
si
B
i
)
i=1,n
= S
0
1
(),
B
i
joaca acelasi rol ca polinoamele fundamentale Lagrange
i
.
Typeset by FoilT
E
X 58
Interpolarea cu spline cubice
Typeset by FoilT
E
X 59
Typeset by FoilT
E
X 59
Funct iile spline cubice sunt cele mai utilizate.
Typeset by FoilT
E
X 59
Vom discuta ntai problema interpolarii pentru s S
1
3
().
Typeset by FoilT
E
X 59
1
3
(). Continuitatea derivatei de
ordinul I pentru s
3
(f; ) se poate realiza impunand valorile primei derivate n ecare punct
x
i
, i = 1, 2, . . . , n.
Typeset by FoilT
E
X 59
1
3
ordinul I pentru s
3
x
i
, i = 1, 2, . . . , n. Astfel e m
1
, m
2
, . . . , m
n
numere arbitrare date si notam
s
3
(f; )]
[x
i
,x
i+1
]
= p
i
(x), i = 1, 2, . . . , n 1 (44)
Typeset by FoilT
E
X 59
1
3
ordinul I pentru s
3
x
i
, i = 1, 2, . . . , n. Astfel e m
1
, m
2
, . . . , m
n
s
3
(f; )]
[x
i
,x
i+1
]
= p
i
(x), i = 1, 2, . . . , n 1 (44)
Realizam s
3
(f; x
i
) = m
i
, i = 1, n, luand ecare bucata ca solut ie unica a problemei de
interpolare Hermite, si anume
Typeset by FoilT
E
X 59
1
3
ordinul I pentru s
3
x
i
, i = 1, 2, . . . , n. Astfel e m
1
, m
2
, . . . , m
n
s
3
(f; )]
[x
i
,x
i+1
]
= p
i
(x), i = 1, 2, . . . , n 1 (44)
Realizam s
3
(f; x
i
) = m
i
p
i
(x
i
) = f
i
, p
i
(x
i+1
) = f
i+1
, i = 1, n 1, (45)
p
t
i
(x
i
) = m
i
, p
t
i
(x
i+1
) = m
i+1
Typeset by FoilT
E
X 59
1
3
ordinul I pentru s
3
x
i
, i = 1, 2, . . . , n. Astfel e m
1
, m
2
, . . . , m
n
s
3
(f; )]
[x
i
,x
i+1
]
= p
i
(x), i = 1, 2, . . . , n 1 (44)
Realizam s
3
(f; x
i
) = m
i
p
i
(x
i
) = f
i
, p
i
(x
i+1
) = f
i+1
, i = 1, n 1, (45)
p
t
i
(x
i
) = m
i
, p
t
i
(x
i+1
) = m
i+1
Typeset by FoilT
E
X 59
Vom rezolva problema folosind interpolarea Newton. Diferent ele divizate sunt
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
si deci forma Newton a polinomului de interpolare Hermite este
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
p
i
(x)
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
p
i
(x)=f
i
+ (x x
i
)m
i
+ (x x
i
)
2
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
p
i
(x)=f
i
+ (x x
i
)m
i
+ (x x
i
)
2
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
+(x x
i
)
2
(x x
i+1
)
m
i+1
+ m
i
2f[x
i
, x
i+1
]
(x
i
)
2
.
Typeset by FoilT
E
X 60
x
i
f
i
m
i
f[x
i
,x
i+1
]m
i
x
i
m
i+1
+m
i
2f[x
i
,x
i+1
]
(x
i
)
2
x
i
f
i
f[x
i
, x
i+1
]
m
i+1
f[x
i
,x
i+1
]
x
i
x
i+1
f
i+1
m
i+1
x
i+1
f
i+1
p
i
(x)=f
i
+ (x x
i
)m
i
+ (x x
i
)
2
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
+(x x
i
)
2
(x x
i+1
)
m
i+1
+ m
i
2f[x
i
, x
i+1
]
(x
i
)
2
.
Typeset by FoilT
E
X 60
Forma Taylor a lui p
i
pentru x
i
x x
i+1
este
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
, prin identicare avem
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
c
i,2
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
c
i,2
=
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
c
i,3
x
i
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
c
i,2
=
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
c
i,3
x
i
c
i,3
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
c
i,2
=
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
c
i,3
x
i
c
i,3
=
m
i+1
+ m
i
2f[x
i
, x
i+1
]
(x
i
)
2
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
i
pentru x
i
x x
i+1
este
p
i
(x) = c
i,0
+ c
i,1
(x x
i
) + c
i,2
(x x
i
)
2
+ c
i,3
(x x
i
)
3
(46)
si deoarece x x
i+1
= x x
i
x
i
c
i,0
= f
i
c
i,1
= m
i
c
i,2
=
f[x
i
, x
i+1
] m
i
x
i
c
i,3
x
i
c
i,3
=
m
i+1
+ m
i
2f[x
i
, x
i+1
]
(x
i
)
2
(47)
Typeset by FoilT
E
X 61
Deci, pentru a calcula s
3
(f; x) ntr-un punct care nu este nod, trebuie n prealabil sa
localizam intervalul [x
i
, x
i+1
] x.
Typeset by FoilT
E
X 62
3
i
, x
i+1
] x.
Sa calculam coecient ii cu (47) si sa evaluam spline-ul cu (46). Vom discuta cateva
alegeri posibile pentru m
1
, m
2
, . . . , m
n
.
Typeset by FoilT
E
X 62
3
i
, x
i+1
] x.
Sa calculam coecient ii cu (47) si sa evaluam spline-ul cu (46). Vom discuta cateva
alegeri posibile pentru m
1
, m
2
, . . . , m
n
.
Typeset by FoilT
E
X 62
Interpolare Hermite cubica pe port iuni
Typeset by FoilT
E
X 63
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
) (presupunand ca aceste derivate sunt cunoscute).
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
) (presupunand ca aceste derivate sunt cunoscute). Se ajunge la
o schema strict locala, n care ecare bucata poate determinata independent de cealalta.
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
Mai mult, eroarea este
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
]f(x) p
i
(x)]
_
1
2
x
i
_
4
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
(4)
(x)]
4!
, x
i
x x
i+1
. (48)
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
]f(x) p
i
(x)]
_
1
2
x
i
_
4
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
(4)
(x)]
4!
, x
i
x x
i+1
. (48)
Deci
jf() s
3
(f; )j

1
384
]]
4
jf
(4)
j
. (49)
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
]f(x) p
i
(x)]
_
1
2
x
i
_
4
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
(4)
(x)]
4!
, x
i
x x
i+1
. (48)
Deci
jf() s
3
(f; )j

1
384
]]
4
jf
(4)
j
. (49)
Pentru puncte echidistante
]] = (b a)/(n 1)
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
]f(x) p
i
(x)]
_
1
2
x
i
_
4
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
(4)
(x)]
4!
, x
i
x x
i+1
. (48)
Deci
jf() s
3
(f; )j

1
384
]]
4
jf
(4)
j
. (49)
]] = (b a)/(n 1)
si deci
jf() s
3
(f; )j
= O(n
4
), n . (50)
Typeset by FoilT
E
X 63
Se alege m
i
= f
t
(x
i
]f(x) p
i
(x)]
_
1
2
x
i
_
4
max
x[x
i
,x
i+1
]
]f
(4)
(x)]
4!
, x
i
x x
i+1
. (48)
Deci
jf() s
3
(f; )j

1
384
]]
4
jf
(4)
j
. (49)
]] = (b a)/(n 1)
si deci
jf() s
3
(f; )j
= O(n
4
), n . (50)
Typeset by FoilT
E
X 63
Spline cubice de clasa C
2
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
(), adica continuitatea derivatelor de ordinul al II-lea.
Aceasta nseamna cu notat ia (44)
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
care convertita n coecient i Taylor (46) da
2c
i1,2
+ 6c
i1,3
x
i1
= 2c
i,2
, i = 2, n 1.
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
2c
i1,2
+ 6c
i1,3
x
i1
= 2c
i,2
, i = 2, n 1.
Inlocuind cu valorile explicite (47) pentru coecient i se ajunge la sistemul liniar

Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
2c
i1,2
+ 6c
i1,3
x
i1
= 2c
i,2
, i = 2, n 1.

x
i
m
i1
+ 2(x
i1
+ x
i
)m
i
+ (x
i1
)m
i+1
= b
i
, i = 2, n 1 (52)
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
2c
i1,2
+ 6c
i1,3
x
i1
= 2c
i,2
, i = 2, n 1.

x
i
m
i1
+ 2(x
i1
+ x
i
)m
i
+ (x
i1
)m
i+1
= b
i
, i = 2, n 1 (52)
unde
b
i
= 3x
i
f[x
i1
, x
i
] + x
i1
f[x
i
, x
i+1
]] (53)
Typeset by FoilT
E
X 64
2
Cerem ca s
3
(f; ) S
2
3
p
tt
i1
(x
i
) = p
tt
i
(x
i
), i = 2, n 1, (51)
2c
i1,2
+ 6c
i1,3
x
i1
= 2c
i,2
, i = 2, n 1.

x
i
m
i1
+ 2(x
i1
+ x
i
)m
i
+ (x
i1
)m
i+1
= b
i
, i = 2, n 1 (52)
unde
b
i
= 3x
i
f[x
i1
, x
i
] + x
i1
f[x
i
, x
i+1
]] (53)
Typeset by FoilT
E
X 64
Avem un sistem de n 2 ecuat ii liniare cu n necunoscute m
1
, m
2
, . . . , m
n
. Odata
alese m
1
si m
n
, sistemul devine tridiagonal si se poate rezolva ecient prin eliminare
gaussiana, prin factorizare sau cu o metoda iterativa.
Typeset by FoilT
E
X 65
1
, m
2
, . . . , m
n
. Odata
alese m
1
si m
n
Se dau n continuare cateva alegeri posibile pentru m
1
si m
n
.
Typeset by FoilT
E
X 65
1
, m
2
, . . . , m
n
. Odata
alese m
1
si m
n
Se dau n continuare cateva alegeri posibile pentru m
1
si m
n
.
Typeset by FoilT
E
X 65
Spline complete(racordate, limitate).
Typeset by FoilT
E
X 66
Spline complete(racordate, limitate). Luam m
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
ca pentru acest tip de spline, daca f C
4
[a, b]
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
Spline care utilizeaza derivatele secunde.
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
Spline care utilizeaza derivatele secunde. Impunem condit iile s
tt
3
(f; a) =
f
tt
(a); s
tt
3
(f; b) = f
tt
(b).
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
tt
3
(f; a) =
f
tt
(a); s
tt
3
(f; b) = f
tt
(b). Aceste condit ii conduc la doua ecuat ii suplimentare
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
tt
3
(f; a) =
f
tt
(a); s
tt
3
(f; b) = f
tt
2m
1
+ m
2
= 3f[x
1
, x
2
]
1
2
f
tt
(a)x
1
m
n1
+ 2m
n
= 3f[x
n1
, x
n
] +
1
2
f
tt
(b)x
n1
(55)
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
tt
3
(f; a) =
f
tt
(a); s
tt
3
(f; b) = f
tt
2m
1
+ m
2
= 3f[x
1
, x
2
]
1
2
f
tt
(a)x
1
m
n1
+ 2m
n
= 3f[x
n1
, x
n
] +
1
2
f
tt
(b)x
n1
(55)
Prima ecuat ie se pune la nceputul sistemului (52), iar a doua la sfarsitul lui, pastrandu-se
astfel structura tridiagonala a sistemului.
Typeset by FoilT
E
X 66
1
= f
t
(a), m
n
= f
t
(b). Se stie
4
[a, b]
jf
(r)
() s
(r)
(f; )j
c
r
]]
4r
jf
(n)
j
, r = 0, 1, 2, 3 (54)
unde c
0
=
5
384
, c
1
=
1
24
, c
2
=
3
8
, iar c
3
depinde de raportul
]]
min
i
x
i
.
tt
3
(f; a) =
f
tt
(a); s
tt
3
(f; b) = f
tt
2m
1
+ m
2
= 3f[x
1
, x
2
]
1
2
f
tt
(a)x
1
m
n1
+ 2m
n
= 3f[x
n1
, x
n
] +
1
2
f
tt
(b)x
n1
(55)
Prima ecuat ie se pune la nceputul sistemului (52), iar a doua la sfarsitul lui, pastrandu-se
astfel structura tridiagonala a sistemului.
Typeset by FoilT
E
X 66
Spline cubice naturale.
Typeset by FoilT
E
X 67
Spline cubice naturale. Impunand s
tt
(f; a) = s
tt
(f; b) = 0, se obt in doua ecuat ii
noi din (55) luand f
tt
(a) = f
tt
(b) = 0.
Typeset by FoilT
E
X 67
tt
(f; a) = s
tt
tt
(a) = f
tt
(b) = 0.
Avantajul
Typeset by FoilT
E
X 67
tt
(f; a) = s
tt
tt
(a) = f
tt
(b) = 0.
Avantajul este nevoie numai de valori ale lui f, nu si ale derivatelor, dar pret ul
platit este degradarea preciziei la O(]]
2
) n vecinatatea capetelor (n afara de cazul cand
f
tt
(a) = f
tt
(b) = 0).
Typeset by FoilT
E
X 67
tt
(f; a) = s
tt
tt
(a) = f
tt
(b) = 0.
Avantajul este nevoie numai de valori ale lui f, nu si ale derivatelor, dar pret ul
platit este degradarea preciziei la O(]]
2
) n vecinatatea capetelor (n afara de cazul cand
f
tt
(a) = f
tt
(b) = 0).
Typeset by FoilT
E
X 67
Not-a-knot spline. (C. deBoor).
Typeset by FoilT
E
X 68
Not-a-knot spline. (C. deBoor). Cerem ca p
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1
(x); adica primele doua part i si respectiv ultimele doua trebuie sa coincida.
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
adevar, asta nseamna ca primul punct interior x
2
si ultimul x
n1
sunt ambele inactive.
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
Se obt in nca doua ecuat ii suplimentare exprimand continuitatea lui s
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
.
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
. Condt ia de continuitate a lui s
3
(f, .) n x
2
si x
n1
revine la egalitatea
coecient ilor dominant i c
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
.
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
3
(f, .) n x
2
si x
n1
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
. De aici se obt in ecuat iile
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
3
(f, .) n x
2
si x
n1
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
(x
2
)
2
m
1
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
2
(x
1
)
2
m
3
=
1
(x
2
)
2
m
n2
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
n1
(x
1
)
2
m
n
=
2
,
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
3
(f, .) n x
2
si x
n1
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
(x
2
)
2
m
1
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
2
(x
1
)
2
m
3
=
1
(x
2
)
2
m
n2
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
n1
(x
1
)
2
m
n
=
2
,
unde
1
= 2(x
2
)
2
f[x
1
, x
2
] (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]]
2
= 2(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
] (x
n2
)
2
f[x
n1
, x
n
]].
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
3
(f, .) n x
2
si x
n1
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
(x
2
)
2
m
1
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
2
(x
1
)
2
m
3
=
1
(x
2
)
2
m
n2
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
n1
(x
1
)
2
m
n
=
2
,
unde
1
= 2(x
2
)
2
f[x
1
, x
2
] (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]]
2
= 2(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
] (x
n2
)
2
f[x
n1
, x
n
]].
Prima ecuat ie se adauga pe prima pozit ie iar a doua pe ultima pozit ie a sistemului format
din cele n 2 ecuat ii date de (52) si (53).
Typeset by FoilT
E
X 68
1
(x) p
2
(x) si p
n2
(x)
p
n1

Intr-
2
si ultimul x
n1
ttt
3
(f; x) n x = x
2
si x = x
n1
3
(f, .) n x
2
si x
n1
1,3
= c
2,3
si c
n2,3
= c
n1,3
(x
2
)
2
m
1
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
2
(x
1
)
2
m
3
=
1
(x
2
)
2
m
n2
+ [(x
2
)
2
(x
1
)
2
]m
n1
(x
1
)
2
m
n
=
2
,
unde
1
= 2(x
2
)
2
f[x
1
, x
2
] (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]]
2
= 2(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
] (x
n2
)
2
f[x
n1
, x
n
]].
Prima ecuat ie se adauga pe prima pozit ie iar a doua pe ultima pozit ie a sistemului format
din cele n 2 ecuat ii date de (52) si (53).
Typeset by FoilT
E
X 68
Sistemul obt inut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma n unul tridiagonal
combinand ecuat iile 1 cu 2 si n 1 cu n.
Typeset by FoilT
E
X 69
combinand ecuat iile 1 cu 2 si n 1 cu n. Dupa aceste transformari prima si ultima
ecuat ie devin
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
1
x
n1
+ x
n2
_
(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
]+
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
1
x
n1
+ x
n2
_
(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
]+
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
1
x
n1
+ x
n2
_
(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
]+
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
1
x
n1
+ x
n2
_
(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
]+
[2(x
n1
+ x
n2
) + x
n1
]x
n2
f[x
n1
, x
n
]
_
.
Typeset by FoilT
E
X 69
ecuat ie devin
x
2
m
1
+ (x
2
+ x
1
)m
2
=
1
(56)
(x
n1
+ x
n2
)m
n1
+ x
n2
m
n
=
2
, (57)
unde
1
=
1
x
2
+ x
1
_
f[x
1
, x
2
]x
2
[x
1
+ 2(x
1
+ x
2
)] + (x
1
)
2
f[x
2
, x
3
]
_
2
=
1
x
n1
+ x
n2
_
(x
n1
)
2
f[x
n2
, x
n1
]+
[2(x
n1
+ x
n2
) + x
n1
]x
n2
f[x
n1
, x
n
]
_
.
Typeset by FoilT
E
X 69
Proprietatea de minimalitate a funct iilor spline cubice
Typeset by FoilT
E
X 70
Typeset by FoilT
E
X 70
Funct iile spline cubice complete si naturale au proprietat i interesante de optimalitate.
Pentru a le formula, este convenabil sa consideram nu numai subdiviziunea ci si
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
n care capetele sunt noduri duble.
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
n care capetele sunt noduri duble. Aceasta nseamna ca ori de cate ori interpolam pe
t
, interpolam valorile funct iei pe punctele interioare, iar la capete valorile funct iei si ale
derivatei.
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
derivatei. Prima teorema se refera la funct ii spline cubice complete s
compl
(f; ).
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
Teorema 31.
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
Teorema 31. Pentru orice funct ie g C
2
[a, b] care interpoleaza f pe
t
, are loc
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
2
t
, are loc
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx, (59)
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
2
t
, are loc
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx, (59)
cu egalitate daca si numai daca g() = s
compl
(f; ).
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
2
t
, are loc
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx, (59)
compl
(f; ).
Observat ia 32. s
compl
(f; ) din teorema 31 interpoleaza f pe
t
si dintre tot i
interpolant ii de acest tip, derivata sa de ordinul II are norma minima.
Typeset by FoilT
E
X 70
t
: a = x
0
= x
1
< x
2
< x
3
< < x
n1
< x
n
= x
n+1
= b, (58)
t
compl
(f; ).
2
t
, are loc
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx, (59)
compl
(f; ).
Observat ia 32. s
compl
(f; ) din teorema 31 interpoleaza f pe
t
si dintre tot i
interpolant ii de acest tip, derivata sa de ordinul II are norma minima.
Typeset by FoilT
E
X 70
Demonstrat ie.
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
Folosim notat ia prescurtata s
compl
= s.
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
compl
= s. Teorema rezulta imediat, daca aratam ca
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
compl
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx =
_
b
a
[g
tt
(x) s
tt
(x)]
2
dx +
_
b
a
[s
tt
(x)]
2
dx. (60)
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
compl
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx =
_
b
a
[g
tt
(x) s
tt
(x)]
2
dx +
_
b
a
[s
tt
(x)]
2
dx. (60)
Aceasta implica imediat (59) si faptul ca egalitatea n (59) are loc daca si numai daca
g
tt
(x) s
tt
(x) 0, din care integrand de doua ori de la a la x si utilizand proprietat ile
de interpolare ale lui s si g n x = a se obt ine g(x) = s(x).
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
compl
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx =
_
b
a
[g
tt
(x) s
tt
(x)]
2
dx +
_
b
a
[s
tt
(x)]
2
dx. (60)
g
tt
(x) s
tt
de interpolare ale lui s si g n x = a se obt ine g(x) = s(x). Relat ia (60) este echivalenta
cu
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx = 0. (61)
Typeset by FoilT
E
X 71
Demonstrat ie.
compl
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx =
_
b
a
[g
tt
(x) s
tt
(x)]
2
dx +
_
b
a
[s
tt
(x)]
2
dx. (60)
g
tt
(x) s
tt
de interpolare ale lui s si g n x = a se obt ine g(x) = s(x). Relat ia (60) este echivalenta
cu
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx = 0. (61)
Typeset by FoilT
E
X 71
Integrand prin part i si t inand cont ca s
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
Typeset by FoilT
E
X 72
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
(62)
Typeset by FoilT
E
X 72
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx =
(62)
Typeset by FoilT
E
X 72
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx =
= s
tt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]
b
a
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
(62)
Typeset by FoilT
E
X 72
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx =
= s
tt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]
b
a
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
=
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx.
(62)
Typeset by FoilT
E
X 72
t
(b) = g
t
(b) = f
t
(b) si s
t
(a) = g
t
(a) =
f
t
(a) se obt ine
_
b
a
s
tt
(x)[g
tt
(x) s
tt
(x)]dx =
= s
tt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]
b
a
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
=
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx.
(62)
Typeset by FoilT
E
X 72
Deoarece s
ttt
este constanta pe port iuni
Typeset by FoilT
E
X 73
Deoarece s
ttt
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
n1
1
s
ttt
(x
+ 0)
_
x
+1
x
[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
Typeset by FoilT
E
X 73
Deoarece s
ttt
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
n1
1
s
ttt
(x
+ 0)
_
x
+1
x
[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
=
n1
=1
s
ttt
(x
+0
)[g(x
+1
) s(x
+1
) (g(x
) s(x
))] = 0
Typeset by FoilT
E
X 73
Deoarece s
ttt
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
n1
1
s
ttt
(x
+ 0)
_
x
+1
x
[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
=
n1
=1
s
ttt
(x
+0
)[g(x
+1
) s(x
+1
) (g(x
) s(x
))] = 0
caci atat s cat si g interpoleaza f pe . Aceasta demonstreaza (61) si deci si teorema.
Typeset by FoilT
E
X 73
Deoarece s
ttt
_
b
a
s
ttt
(x)[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
n1
1
s
ttt
(x
+ 0)
_
x
+1
x
[g
t
(x) s
t
(x)]dx =
=
n1
=1
s
ttt
(x
+0
)[g(x
+1
) s(x
+1
) (g(x
) s(x
))] = 0
caci atat s cat si g interpoleaza f pe . Aceasta demonstreaza (61) si deci si teorema.
Typeset by FoilT
E
X 73
Pentru interpolarea pe , calitatea de a optimal revine funct iilor spline naturale de
interpolare s
nat
(f; ).
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
Teorema 33.
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
[a, b] ce interpoleaza f pe , are loc
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
Demonstrat ia este analoaga cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou caci
s
tt
(b) = s
tt
(a) = 0.
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
s
tt
(b) = s
tt
(a) = 0.
Punand g() = s
compl
(f; ) n teorema 33 se obt ine
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
s
tt
(b) = s
tt
(a) = 0.
Punand g() = s
compl
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx. (64)
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
s
tt
(b) = s
tt
(a) = 0.
Punand g() = s
compl
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx. (64)
Deci, ntr-un anumit sens, spline-ul cubic natural este cel mai neted interpolant.
Typeset by FoilT
E
X 74
interpolare s
nat
(f; ).
2
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx (63)
nat
(f; ).
s
tt
(b) = s
tt
(a) = 0.
Punand g() = s
compl
_
b
a
[s
tt
compl
(f; x)]
2
dx
_
b
a
[s
tt
nat
(f; x)]
2
dx. (64)
Deci, ntr-un anumit sens, spline-ul cubic natural este cel mai neted interpolant.
Typeset by FoilT
E
X 74
Proprietatea exprimata n teorema 33 sta la originea numelui de spline.
Typeset by FoilT
E
X 75
Proprietatea exprimata n teorema 33 sta la originea numelui de spline. Un spline este
o vergea exibila folosita pentru a desena curbe. Daca forma sa este data de ecuat ia
y = g(x), x [a, b] si daca spline-ul trebuie sa treaca prin punctele (x
i
, g
i
), atunci se
presupune ca spline-ul are o forma ce minimizeaza energia potent iala
Typeset by FoilT
E
X 75
i
, g
i
), atunci se
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
(1 + [g
t
(x)]
2
)
3
,
pentru toate funct iile g supuse acelorasi restrict ii.
Typeset by FoilT
E
X 75
i
, g
i
), atunci se
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
(1 + [g
t
(x)]
2
)
3
,
pentru toate funct iile g supuse acelorasi restrict ii. Pentru variat ii lente ale lui g (jg
t
j

1) aceasta aproximeaza bine proprietatea de minim din teorema 33.
Typeset by FoilT
E
X 75
i
, g
i
), atunci se
_
b
a
[g
tt
(x)]
2
dx
(1 + [g
t
(x)]
2
)
3
,
pentru toate funct iile g supuse acelorasi restrict ii. Pentru variat ii lente ale lui g (jg
t
j

1) aceasta aproximeaza bine proprietatea de minim din teorema 33.
Typeset by FoilT
E
X 75
Bibliograe
[1] E. Blum, Numerical Computing: Theory and Practice, Addison-Wesley, 1972.
[2] P. G. Ciarlet, Introduction `a lanalyse numerique matricielle et `a loptimisation, Masson,
Paris, Milan, Barcelone, Mexico, 1990.
[3] Gheorghe Coman, Analiza numerica, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1995.
[4] W. Gautschi, Numerical Analysis. An Introduction, Birkhauser, Basel, 1997.
[5] W. H. Press, S. A. Teukolsky, W. T. Vetterling, B. P. Flannery, Numerical Recipes
in C, Cambridge University Press, Cambridge, New York, Port Chester, Melbourne,
Sidney, 1996, disponibila prin www, http://www.nr.com/.
[6] D. D. Stancu, Analiza numerica Curs si culegere de probleme, Lito UBB, Cluj-Napoca,
1977.
[7] J. Stoer, R. Burlisch, Introduction to Numerical Analysis, 2nd ed., Springer Verlag,
1992.
Typeset by FoilT
E
X 76

Interpolare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interpolare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interpolare

Radu Tiberiu Trmbit as

In loc sa facem sa coincida f si polinomul de interpolare n punctele x

In loc sa facem sa coincida f si polinomul de interpolare n punctele x

In loc sa facem sa coincida f si polinomul de interpolare n punctele x

In loc sa facem sa coincida f si polinomul de interpolare n punctele x

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

In acest mod am stabilit o relat ie de recurent antre un polinom de interpolare Lagrange

Intr-adevar, este sucient sa observam ca

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

In general, procedeul interpolarii Lagrange diverge.

Inlocuind cu valorile explicite (47) pentru coecient i se ajunge la sistemul liniar

Inlocuind cu valorile explicite (47) pentru coecient i se ajunge la sistemul liniar

Inlocuind cu valorile explicite (47) pentru coecient i se ajunge la sistemul liniar

Inlocuind cu valorile explicite (47) pentru coecient i se ajunge la sistemul liniar

S-ar putea să vă placă și