Sunteți pe pagina 1din 305
1. CONECINI @ S. RASANU @ |. TOMESCU @ A. A. IONESCU Catrtea DIN STATI ELECTRICE S| POSTURI DE TRANSFORMARE mentarea cu energie electricd a tuturor categoriilor de consumatori, un accent deosebit s-a pus pe eraminarea cauzelor care pol provoca defecte. Sint de- scrise cele mai caracteristice incidenie si avarit care pol aparea tn timput funcfiondrii instalafitlor electrice, precum si mdsurile ce trebuie luate de per- sonalul de exploatare pentru inldturarea acestora. In ullimete capitole stint tratate aménuntit problemele legate de organi Cuprins zarea exploatirii, intrefinerii si a interventiilor operative, sarcinile persona- lului de exploatare, principiile de executare a manevrelor, nofiuni de pro- lectia muncié, prevenirea $i stingerea incendiilor. In incheiere, exprimdm multumirile noastre dr. ing. Ion N. Chiuté Paria 3 de la Institutul Politehnic Bucuresti, pentru prefioasele sugestii facute cu BR aE sts’ foe Ta Sy RSL ait Se OTE ht prilejul controlului stiintific al lucrdrii. ‘Principatele elemente ale unui sistem energetic ©... ee ee 7? . 1A. Statiite si posturile de transformare, elemente componente ate sistemului ener- Autorii geile Rise Sui ge cia a carne .2. Clas'ficarea statiilor eleetrice in functie de roiul lor in sistemul energetic. - 13 . Clasificcrea posturitor de transformare si a punetelor de alimentare . . - 14 BOS see ss a a Saha ep de cate owe HEH Wee SS 16 1. Scheme de eonexiuni folosite la stafile eletrice Be hee a cate) te 2.4.4. Caiterii generale tehnice si economice pentru alegerea schemelor de conexiut Ga Al pos Dots hw oe Res ae AeA G: 3 2.1.2. Principalele scheme electrice de concxiuni folosite sss eT ‘ 2121. Scheme eu hare colectoare simple... oe ee 21.2.2. Sectionarea barclor colectoare. . . « 48 2.1.2.3. Scheme en Dard colectoare sl 0 bard de ocolire (transfer) 20 2.1.2.4. Scheme cu dublu sistem de bare colectoare si un intreruptor Deleiventt, Se oeieltier ees cies ee | Ae 2.1.25. Scheme cu hare colectoare duble gi bard de ocolire (transfer) 28 2.1.2.8. Sectionarea longitudinal a barclor coleetoare duble . . . 26 2.1.2.7. Scheme eu bare duble si coud intreruptoare pe circuit. 27 2.4.2.8. Scheme cu bare colectoare duble si un numar fractionar de intreruptoare pe circuit... - s+ : SpE) a8 : 2.4.2.9. Scheme cu sistem triplu de bare colectonare . - . 6. - 30 P 21.2:10. Scheme in punte (fri bare colectoare) 2... 30 A 2.2.11. Scheme poligonale . . « Nae eMaaG es. nae 211219. Scheme pentru statit de racord adime |. | 34 2. Sela constructive pentrt instalafile de inaltd tensiune ain stole flectrice 35 2.2.1. Condipi generale... ss oh ee Si 2.2.4.1, Siguranta In functionare a instalatiilor <5. 2. 2. 35. 2.2:1.2. Securitatea personaluini de exploatare .. 5.1... 38 . 2.2.1.9. Economicitatea solutiel . + + - pong wie oer | , 2.2.2. Dispozijii constructive pentru stafii exterioare . - 6. ee 88 2.2.2.1. Aspeete generale. . +. - - 38 2.2'2.2. Digpozifit constructive pentru stati cu un sistem “simple de bare colectoare . - ss. 39 2.2.2.5. Dispozifii constructive pentru stati cu douk sisteme de Dare colectarey clit hay Gi etla Pie Siiat ays oth 48 |. Dispozitii constructive pentru statii interioare cu mediu izolant acr 49 2.2:4, Dispozitii constructive eapsulate in alte medi decit aemm 52 2.8. Scheme de coneriun! i sotufit constrnetine penirw Posture de traneformare of si punctele de alimentare . . . Clasificarea bateriilor de condensatoare . 5... 2. . 255 gee Bostarl a Bee rae aeriene 1. IAM CL. | Be 5.1.4. Scheme electrice de conexiumi «6. 6. 6 ee ee ee BBE 2.52. Posturi de transtormare Im constractic metaliee 1 Ll an 3.51.5. Automatizarca bateriilor de condensatoare | | 1... | 257 205.2. Posturi de teansformare tn tnetiperi supraterane sau subterane 65 3.8.1.6. Tipuri de eondensatoare utilizate tn statit « . . + 258 te 4 2.5.2. Exploatare. Principalele defectiumi gi emedieren lor ne as S, Eehipamente si instalafii electrice ale stafiilor s1 posturilor do transtormare 76 A eaienes alain oe cudematens 0) Use, ae 3.4, Transjormaloare si autotransformatoare de putere . . 6 3.6.2.2. Prineipalele defectinni si remedierea,lor . - . .. - . , 284 on Tipuri constructive... . . ae eases 3.5.3. Intrefinere, ees si masuratori a ee Ape soe alts ne 3.1.2. Exploatare. Principalele defectiuni si. remed: esate 3.5.3.1, Conditii de exeeutare a luerfrilor - 2... ss SOre caer: eed A ee ieee Hage MME le ey ote taeamy eal ts yaceg transformatoarelor) 6 6... ee ae ee RatO7 Fehipamente pentru tratarea neutrului in refelele electrice «+ + + + 268 5.1.2.2, Preluarea in exploatare a transformatoarelor (autotrans. 3.6.1. Considerajii generale - pee shane sail aoe forme foureton) lagers) Uy ata kee ag tna Ca 3.62. Tratarea neutrulul tn retelele de transport. 2. ee BB 34.2.9. Exploatarea transfornatoarelor (autoiranstormatoareior) | 9.63, Tratarea neutrulni in refelele de distributie Boe Henin ae 1.2.4. Principalele defectiuni gi remedicri in exploatare . . 3.0.4, Transformatoare pentru crearea neutrului artifieial ©) | 1. 284 3.1.3. Intretinere, tnceredti si misurdtori ‘ 3.6.4.1, Transformatoare pentru racordarea bobinei de stingere 281 8.2, Transformatoare de nvisurd. . . 3.0.4.2, Translormatoare pentru racordarea rezistenfel de Iitare 283 3.2.1, Transtormatoare de curent. Tipuri constructive |.) ss. obne DONE) ae ek enn a oy re ateey 3.2.2, Transformatoare de tensiune. eae eee Be de ges TLCAISLOHG easier ot ni aaa fecenp et ai ake 9.2.5, Exploatare. Prineipalele defectiuni si remedierea lor 2... Exploatare. Principalele defeciiunt si remedierea lor. 6s. 294 3.2.3.1. Exploatarea transformatoarelor de mitsurd . |.) ) 3.8.74. Exploatares 0 wt os ee = BOE 5.2.5.2, Principalele defectiuni $1 remodiered lor. ee 3.6.7.2. Principalele defecjiuni si remedierea lor «6 yy es.) 293 3.2.4. Intrefinere, incercAri si masuratori in exploatare | | ||) | 3.6.8. Intretinere, incercdri si mésurdtori in exploatare . 2... - 295 3.3. Aparate electrice de comuialie’. . . . . |. 5 7. Aparate de protectic contra supratensiunilor . s+... +++ +. +.) 300 3.3.1. Cousiderajii generale. . 0% 2 1 ble Z ei 3.7.1, Considerajii generale. ewe Seka Ny yom 3.3.2. Separatoare 20... 1 Le BOR: Maga Ser 3.7.2. Principii de functionare. Tipuri constructive... - - 304 39.2.1. Separatoare de interior, 3-35. kV0. 2. 3.7.2.1. Mijtoace de protechic mpetriva loviturilor dircete “de 3.3.2.2, Separatoare de exterior, 10 — 20 kV. : trisnet 2. ae 304 9.3.2.8, Separatoare de exterior 35 400.kV.. |. + 7 3.7.2.2. Mijloace de protectic Impotriva undelor de supratensiune 305 3.3.3. Intreruptoare de inaltd tensiune . . . Pas 8.7.3. Exploatare. Principalele defectiuni si remedieren lor 2... . . 320 3. oe Intreruptoare cu mediu de stingere lichid . 3.7.4. Intrefinere, incercdri si mésurdtori in explontare .... 6... 329 3.3.3.2. Intreruptoare cu mediu de stingere gazos |. 1... GR. Blemente conductoare de curent so ee ee ee ORB 9.8,.3, Intreruptoare eu vid 8.1. Considerafii generale ss 1. ee ey ie yl SO 4.3.3.4, Intreruptoure cu mediu de stingere gazogencrator | 8.2. Clasficarea clementelor conductoare de curent..... 1. . + 386 elon Ta ana Gurlgfiamnaneliedis tie Sg. e.g WS Baye icolgetiare 20 tea tg 8) sacs (aint Olid ele 9 (O88 33-4 Tntreruptoare automate de joasi tensiane «+ 6 ss | BRA, Conduetoare izdlate 6 ee ee ee BBL 3.5, paratelor de comutatie .. | Bee Isclcioare 337 3.3.5.1. Exploatarea si intretincrea separatoarclor si dispozitivelor Be ee he eee hall diieer, apniaeevaey, edd ol ae lor de actionare. Defecte si remedieri. Inceredri gi masuri- fe Considoraydl genera) Oo di ices te teat a Ban Soa Oe NN a i muti tl i ateniale Tolget WU He) sonstrasilts Seder t 30 3.5.2, Exploatarea si intretinerea tntreruptoarelo: %% 3.9.2.1. Materiale pentru izolatoare . 6. 6 ee ee a 492.2 spun constructive de trolatoare 5 se tt pt HO Incereéri si masuritori in exploatare . . 244 3.9.2.3, Peluarca izolatoarelor . . « « eee oe 3.3.5.3. Exploatarea si intretinerea tntreraptoarclor’ automate de 3.9.3, Exploatare. Prinejpalele defecllunt sl remiedierea lor... . 869 joash tonsiune. Defecte si remedieri. Inceresiri gi maisuritori Ss. Tetvchinize, tncercasU el aapmuetter! 1a e=plontere Banal wane in explostare’ 892 0 etic Bh a G10. Insiclafit de legare ta pamint ©. ee ee OL BA. Motoare electriee si compensatoare’sinerono + ve 1+ vss ess y BBL LHL Comics ONT ae Ae no oi att i ee 3.5. Baterii de condensatoure .... . « ee on 3.10.2, Curentul electric ‘si efectele tui asupra. erganistaulul omunese. S161. Gomsiderati generale... . ey eer Be emt A Necesitatea instalatiei de legare la pamint .. 1... - + 362 3.5.11. Notiuni introductive 5 avlem agen aoe o 3.10.5. Blementele componente ale instalatiilor de legare la pimint s 363 3.5.1.2. Garacteristicile bateriilor de condensatoare . sl. 258 9.10.4. Distitujia potentialelor, tensiuni de atingerc si tensiuni de pas 368 9.10.5. Verifictiri in instalajiile de legare Ja pamint 6... 879 B11. Bobine de reactanta Pethrian inter egos, Ml A. : ii auxili rallies NADG Bld. Consideratii generale |) lt ‘ ie Scheme de Instalafii auxiliare de curent alternatiy ee ee Salona esate sera leztaia itor slog ee bare atter- He 3.11.3. Exploatare. Prineipalele defecfiuni si reftedieren lor cers Fab cis cats ertcenrit tis Seed ce Me eter se OA aA : ad a beth: eee oak ya dee SE a S.1L84, Exploatarea bobinelor de reactanja.. . . . Te ern nee Bee NERA eis aia 3.11.3.2. Principalele defectiuni si remedierea lor 3.11.4. Intretinere, inceredri si maguratori in exploatare » oe Exploatarea instalatiilor auxiliare de curent contima 2. 505 3.12. Aparele de protectie contra supracurentitor ...... 0... $.2. pee its oe ae instalatiilor auxiliare de curent continuw a Se aS eae ee ae Sa ee SE eles ae cee ferns odes se ich ven Mane: nea oR 3.12.2.4, Sigucante fuzibile de medic tonsiune ) . . eS od Coreliere Nl) enteral ys ave Pr Dae ee eee erupt faced 5.3.2, Exploatarca si intretinerea. instalatiiler de aer comprimat . . . 524 5.3.3. Defectinni mai des Intilnite in funcfionarea instalatillor de acr comprimat i modul lor de'remediere 5 2 ee ee Ber irslolafit' te venitldie 2 f. Fe 5.4.1. Considerafii generale 2. 3,12.2.2. Siguranfe fuzibile de joasi tensiune |. 5.12.3, Exploatare. Principalele detectiumi si remedierca lor 3.12.4, Intretinere, incerciiri 51 mdsuratori in exploatare . Girenite si aparnte pentru comanda, semnalizare, miisurare, protec{ie gi auto- matare oe Per eerie Rue aa 52. Modul de realizae eee a a 4.1, Cireutt i it 5.3. Exploataren gi intretinerea instalatiilor de ventilasie ae cufle pentrit coman a i of f tent ‘pentru comonda $1 semattzarea posifiek parateor de comulalie ee ine aie be hd eh de ae) sve essen ACD 5.5.1. Consideratit generale. 6 0. ee 4.4.1. Cireulte pentru comanda si seminalizarca povitiei {ntreruptoarelor 405 5.5.2. Sean Ge one a ineendiilor cu apa 4.1.2. Cireuite pentru comanda sl semnalizarea poriticl separatoarelor 409 Aisa. Explaataren ¢1 futretioicrea stsiqlabulor de ellmentarel eusepl. » - ADs cGlibitielde Boca) Jiao du One. Se a. as a ela Oe. 2408 4.3. Cirenile pentru mdsurare» » se at Meee Corpaldrla: te ull 5 eat os aes Th cae ese d a peltel oy 4A. Circuite pentfu sincronizare 6 2 ee AL 5.6.1. Generalitati. - E Eile et tne eae 4.5. Cireuile pentru semnilizare . . « Ca Ga a aE Geleepeeees @—printr-un separator ; b — prin dowa separatoare ; ¢ — prin cupla Jon= a gitudinala. ‘ ® ses are realizeaz& totusi un grad de clasticitate modest, caracterizat fn accea ch orice, defect pe una din sectiile de bare conduce la declan- rea intregii statii, funcfionarea secfiei neavariate find reluat® dup& plavea sectiei defecte prin deschiderea cuplei. _Prezenfa intreruptorului de cupla longitudinal ofera elasticitate ita. In regimul de functionare.de cupli inchisi, varianta (1) in 2.1.2 c. apare evident avantajul ci in cazul unui defect pe una sectii cealalt& seefie de bare fsi continua neintrerupti functionarca declansarea intreruptorului cuplei. Jn regimul de funcfionare cu cupla normal deschisa, pentru limita~- curenfilor de scurteireuit, varianta (2), statia este in general alimen- fi de la dou’ surse diferite, fie acestea transformatoarele T, si Ty, If actionarea fnireruptorului cuplei este supravegheatk de automati- a AAR (anclansarea automata a rezervei) ; astiel, cu ocazia defec- ii unui transformator, intreruptorul sau deconecteaz’ si dup o pauzi de timp in care secfia de bare aferenti rimine nealimen- fa, anclanseaza intreruptorul cuplei longitudinale si sectia tntrerupté realimentata de la transformatorul rimas, care preia toata sarcina ici. Anterior, cupla era fn rezervi cald& avind separatoarele inchise. neori, din motive de limitare a plafonului curentilor de scurtcireuit ari, cupla include si un reactor (varianta 3, fig. 2.1.2 c) 21 . SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE, Sectionarea Jongitudinalé a barei colectoare in doud sectii de bare colectoare (SBC 1, 2) se face eu unul, cu doua separatoare sau cu o cupla longitudinal functie de gradul de clasticitate dorit, fig. 2.1.2 a, d, c. Revizia sectiilor de bare se face pe rind prin deconectarea prealabil& a circuitelor aferente sectiei respective si a separatorului Se, ; doar revizia separatorului So, implicd scoaterea’din funcfionare a intregii 18 19 Ih sfirsit, in cazuri rare cind se doreste o elasticitate si o siguranta sporité a circuituini de cupla, se inseriazé dou& intreruptoare (varianta 4, fig. 2.1.2 c). Aceasta schema electric4 de conexiuni, eu bara sectionata longitudinal, a c&p&tat o larg rasptndire mai ales la 6-20 kV. Bara, executata de obieei din bard sau teava de aluminiu, contribuie si mai mult la redu- cerea%cheltuiclilor de intretinere ale stajiei electrice. 2.1.2.3, SCHEME CU 0 BARA COLECTOARE $I 0 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) . Introducerea barei de ocolire si a circuitului de eupli de ocolire se face pentru a inlitura dezavantajul schemelor de comutafie cu bare colectoare simple, de a intrerupe alimentarea consumatorilor pe perioada lueririlér de intretinere. In fig. 2.1.3 se prezinta schema de conexiune a unei astfel de stati. Se ofera posibilitatea scoaterii in revizie-reparatie a oric&rui fntrerup- tor din instalatic f4r& sacrifiearea continuitatii in alimentare, prin in- serierea cuplei de ocolire. Asifel pentru linia Ly de exemplu, se creeazi 0 a dona calc de alimentare ,ocolita%, desenataé punctat in fig. 2.1.3, prin inchiderea cuplei si separatorului de ocolire aferent liniei, Socr, Fig, 21.3, Schema principiald .a_unei statil cu un sistem de bare colectoare si bard de’ ocolire (wansfer). Intreruptoral I, urmeazi sa fic scos in revizie-reparatie, locul. lui fiind Iuat acum de’ Io. Testarea pasageri’ cu Ico a barei de ocolire, impusi de ordinea manevrelor, in cazul in care Ig este deja in functiune pare 0 manevra complicatt inutil. Ea este ins& necesara pentru incerearea cu tensiune a barei de ocolire. Bara de ocolire se mai numeste si bari de transfer. 20 Ocolirea tuturor circuitelor nu este necesara. In fig. 2.1.3 s-a ar&tat transformatoarele cu trei inffisurari nu au fost racordate la bara de olire, ele putind s& asigure alimentarea consumatorilor si deci pu- id fi retrase din exploatare. q ; (2.1.2.4. SCHEMEYCU DUBLU SISTEM DE BARE COLECTOARE $1 UN INTRERUPTOR PE cmcurr Este schema care a cpitat o larga raspindire in instalafiile de comu- fie electroenergetic’ de unde se alimenteazi consumatori mai impor- pfi. In comparatie cu schema cu sistem simp!u de bare, schema cu du- m sistem de bare colectoare ofera un grad de elasticitate sporita prin sibilitatea racordarii circuitelor aferente la oricare din cele doud no- iti electrice (bare colcctoare). jecare circuit se racordeazii la sistemul dublu de bare colectoare intermediul intreruptorului sia dowd separatoare de bare, fig. 2.1.4. Exist douk variante ale schemei cu bare ‘duble, functie de ampla- ea pe teren. In prima varianta (fig. 2.1.4), statia realizatti ocupi mult teven, iar prin extindere statia igi mareste repede dimensiunea Fig. 214 Schema unei statii cu dublu sistem de bare si plecdri intr-o singura directie. BC. tn varianta din fig. 2.1.5, terenul este bine ocupat, cn ifia s& existe plec&ri in ambele directii. Statia este compacta. hema oferh dou4 posibilila{i de functionare tn regim normal : |) Toate circuitele se racordeaz’ la un singur sistem de bare (siste- de bare de.lucru) al doilea sistem fiind liber, in rezerva calda, men- 2) Instalafia functionenzii,. de regulti, cu consumatorii si sursele re- partizate pe cele doua sisteme de bare colectoare cu cupla transversal inchis& sau deschisi. ; lurile cuplei-transversale pot fi tate sub o form conden- . a Geel eu} sversale pot fi prezentate s a yarei colectoare si se poate conta pe ca‘ pentru manevre. 2 permite trecerea cirenitelor de pe un sistem de bare colectoare pe altul fara intreruperea cireuitului respectiv ; as ere z P P vizie poate fi fcuti cu ajutorul renitului de cupla transversal prin oui intreruperi in functionare, re- ; tiv de scurt dural, In care caz 5C, la tn cauzd se racordeaz’ sinigurt un sistem de bare. Fie schema simpli din fig. 2.1.6. presupune o& sa defectat intre- ptorul 7; al liniei Za, prin el trece LG ina liniei dar el nu mai poate lei transversale, liza operaia de intrerupere a } freuitului. Pentru repararea si folocuirea sa en tntreruptorul cuplei pe joada reparafiei, se procedeazit astfel : ‘Se degajcaza complet un sistem de bare colectoare, de exemplu S,, ecind toate cirenitele pe celilall sistem de bare S,, et excepfia cireui- ili tn cauzi..Cupla transversal raminind inchis& remult& ci s-a inse- fit cu civcuitul eu Intreruptor defect, manevra find feut% cu menfi- yea continuitifii in elimentare. Toate functiunile intreruptornlui lect au fost preluate de intreruptorul de cupli. Se poate deschide cir- itul sau se poate functiona asa pind ce dispecerul aprobi scoaterea In yparatic a intreraptorului defect. Pentru scoaterea in reparatie, se deschide eupla si se separk Intrerup- Manevra de schimbare a barei colectoare cn. mentinerea funclionrit ul defect prin desfacerea legiturilor ¢ si refacerea legitucilor a, b. continue implick trei etape, si anume:, / ae ncslonares nommalt @istavel 1) inehiderea cuplei si deci punerea in paralel a celor dona sisteme | ‘de bare cu controlul prealabil al sincronismului s t 2) comutarea separatoarelor de bar’ ; 3) revenirea la funetionarea eu cupla deschisa. Pentru a evita ma- nevracea separatoarelor sub curent numai pe timpul scurt al etapel doua, se deconceteaza protectia euplei transversale. Experien{a exploatarii statiilor eu scheme de conexiuni mai dezvol- tate a relevat oportunitatea introdueerii unor blocaje pentra a evita Guinevrarea gresith 4 separatontclor, : Presupunind ci se doreste scoaterea in revizie a intreruptorului Ly n>) Conlroluil integritafi® barelor colectoare se face de regula la termina- featut de i ; rea teh Ones oa pe aceasta hard duce la deconectarea in- Be Fulul db linto, xacord ats cooxsm olde sietomtul de! bares) S88 eau fost expres reglate sa functioneze fara refinere de timp), indicind revizia trebuie reluata si remediate eventualcle defectiuni, In cazul £0, 80s Fig. 2.1.5. Schema unei statii cu dubhi sistem de bare si plecdri in ambele directii. _. serveste pentru controlul integrititii sistemelor de bare colec- toare dupa revizia acestoras _ — se poate substitui oricdriti Intreruptor din instalafie care este de- fect sau urmeaz’ a fi seos in revizie. a) Trecerea unui circuit de pe 0 bard pe alta se face conform exempli- fictirii de mai jos pentru cazu! linici L, racordate la bara colectoare BC,, din fig. 21.4. : 2.1.2.5. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE 5 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) ii 23 creeazi o a doua cale de alimentare in paralel a circuitului respectiv prin cupla de ocolire, fig. 2.1 Intreruptorul cuplei este echipat cu aceeasi protectie ea si Intrerup- torul liniei pe care la ocolit. Schema de comutafie, asa cum este prezenta' 2.1.7, cuambele tipuri de cuple, se referA in general la stati intinse, cu multe cireuite. Pentru stafii cu mai putine circuite exista scheme mai simple si mai ieftine care pot tndeplini — perind —cu un singut intreruptor, rolurile -ambelor cuple, transversal si de ocolire a) Cupla combinald poate realiza atit configuratia de cupli transver- sal& (Sp, Sq Sasi Uinchise, S; deschis), ap pip ethene mec stueen, eee ocolire (S, deschis). dublu sistem de bare si bard de Dezavantajul const& In imposibilitatea tole cee ee Se simultane a celor dou’ cuple, 21.8 @ b) Cupla combinalé simplificatt economiseste un separator [aia de cupla combinata (fig. 2.1.8 d), cumulind ins dezavantajul de a nu ocoli decit circuitele racordate la unul din sistemele de bare (SBC, in cazul figurii). Ocolirea gia circuitelor racordate la SBC, implica tre- cerea lor preatabil& pe SBC, folosind la cupla mat intii configurafie trans” -yersali si apoi cea de ocolire. f $3. Sit, aE 500, ata ‘2 SBC, ee ae 4 2 alee ey Ss 4 a a a b Le Fig. 2.1.8. Cuple : Sehema cu sepa- a — caps combinafi: — cupld combinata sim- re de ocolire. piitieata ©) Schema cu separatoare de oeolire retine doar cupla transyersala, ocdlirea ayind loe cu ajutorul acesteia si al unui separator de ocolire. Este suprimata bara de ocolire propriu-zisa, Jocul acesteia luindu-! chiar 6 bara colectéare (SBC, in cazul fig. 2.1.9). O asemenea schema e deosebit de cconomict. Schema prezinté insi dezavantajul e& poate folosi cupla doar pentru o singur operatic ; peimpul inlocu i ig. 2.1.10. Sectionarea longitudinal a barelor colectoare : a — Senema ea bare duble cu dowd sectii longitudinale ; 0 — schema Io eu tre: secfii longitudinale ; ¢— schema cu bal duble cu, ambele bare secjionate. oe 24 25 intreruptor cupla se a imprenni temul 2 de bare, cart ealizarea fizica implica fusi solutii constructive p ip e , st ¢ blocheazi imprenn cu sist d i a i — 1) cireuite sint trecute tn preala- devine bari de ocolire. Celelalte (n — 1) circuite sin t rala- bil pe sistemul de bare SBC, unde un singur defect seoate din functiune toata statia. mai complicate, esitind spatiu relatiy mare sau inerucisiri de conductoare care spo- Probabilitatea de apavijie a avariilor, cu urmari grave in special ntru cazul celulelor de cupli. Antrucit cuplele combinate tadeplinese mai multe functiuni, in tim- il exploatarii pot apare situatii in care cupla ramine blocat& intr-o iiimita pozifie si deci devine indisponibilé. pentru cea de a doua 2.1.2.6. SECPIONAREA LONGITUDINALA A RARELOR COLECTOARE DUBLE Se recurge la sectionarea longitudinal a ambelor sau numai unuia dintre cele doua sisteme de bare din aceleasi motive ca in cazu schemelor cti un sistem de bare colectoare. ; De obicei se sectioneaz’ numai un sistem (denumit bara de lucru) in doua sau trei sectii longitudinale, celalalt sistem (denumit bara de re- zerva) riminind nesectionat. Cu ocazia avarierii une preluat’ de bara de rezerv fig: 2.1.10 a, b. oe 21.2.7. SCHEME CU BARE DUBLE $I DOUA INTRERUPTOARE PE CIRCUIT ealizeaz&'o siguran{’ mai,mare in functionare. Cu cele dowd tntre- re fiecare circuit tsi continua func}ionarca’ neintrerupti cu oca- reviziei unui intreruptor. Daci totusi apare un defect chiar intr-unul Antreruptoare, dupa izolarea acestuia prin separatoarele aferente, euitul respectiv isi reia funcfionarea prin celilalt tatreruptor, fig. 2.1.12, ma face economic de un circuit de cupli, in fond oricare din celulele date prin doud intreruptoare putind realiza performantele cuplei. funcfionarea normali, ambele ede bare sint sub’ tensiune si 4 te = intreruptoarele sint conectate. ‘ Se observ ci, in caz de ‘scurteir- 80, {pe una din bare, funcfionarea nut intrerupté — declanseaza toate eruptoarele racordate la bara res- #, toate circuitele raminind tn inuare in functiune. BL, cazul unui defect pe un circuit Tangeazi ambele intreruptoare afe- ectii, longitudinale, funefionarea este prin intermediul circuitelor de cuplé, ite manevrele de comutare se ti numai cu intreruptoare, sepa- le servind numai pentru scoateri’ ie, fapt care contribuie la cresterea sigurantei Deoarece schema dubleaza practic echipamentul si prin natura sa Omplicata este supust erorilor de manevra, prezinta si un important Contrar celui scontat (de crestere a sigurantei). Din aceste motive, Ma nu s-a extins prea mult la noi in fark. Afirsit, cele dows intreruptoare aferente unui singur circuit pot si Tuncfia de secfionare a barelor, ca in fig, 2.1.13. Se observi Fig, 2.142. Schema cu bare duble i dou’ intreruptoare pe circuit, ed in functionare. Fig. 2.1.11. Cuple longo-transversale. Uneori se sectioneaza ambele bare colectoare prin cite doua separa- toare fnseriate sau prin celule cu fntreruptor, fig. 2.1.10 ' ii, in se 0 nomii de investi! In anumite situatii, in scopul reali unor eco : prin reducerea numirului de celule de cupla, se folosese cuple combinate longo-transversale, fig. 2.1.11 a, 6c d, & 27 26 de asemenea ci nu la toate circuitele revin dou’ intreruptoare, in felul acesta se reduce selectiv investifia f4r& 2 diminua siguranja in funcfio- nare a circuitelor considerate importante (buniar’ de transforiator). S-au incercat variante intermediare Intre schemele cu 1 si eu 2 in- treruptoare pe cireuit, cu seopul de a reduce investijia. or de manevra. De asemenea, necesita o dispozitie constructivé mai icil de realizat. Aceasta explica de ce schema eu 4/3 intreruptoare a folosit mai rar decit schema cu 3/2 intreruptoare pe cireuit. Schema transformator-bard este tot o schem4 cu bare colectoare ble, situat& intre schema cu un intreruptor si dou% intreruptoare pe ee { ber ( _ i wo ten, ae 7 % fo | 4 BCz ree ee Fig. 2.4.13. Schema cu bare duble sectionate si dou’ intreryy Fi ; toare pe circuit, i Pig. 21.14 Schema cu bare duble si Fig. 2.1.15. 3/2 intreruptoare pe circuit. Dae thee bare duble si 4/3 Intre- ruptoare pe circuit, 2.1.2.8. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE SI UN NUMAR FRACTIONAR DE INTRERUPTOARE PE CIRCUIT Schema cu 3/2 tntreruploare pe circuil, cunoseuti si sub denumirea de schema cu 12/, intreraptoare pe circuit, eumuleazé practic principa~ lele avantaje ale schemei cu dowd intreruptoare pe circuit. Totusi, spre deosebire de schema precedent, daci se face revizia intreruptorului 7 de exemplu (transformatorul T; alimentat de la BC, prin intreruptoarele 2 si 3), la un scurteireuit pe cireuitul de pe aceeasi ramur& al liniei L, declanseazi ambele tntreruptoare 2 si 3, iar transformatorul T, este intverupt (pentrn scurt timp ins&), fig. 2.1.14 De asemenea, cu ocazia unui defect pe un cirenit, deconecteaz’ doud intreruptoare pentru a-l izola (uzuri sporitd). Cu alte cuvinte, sehema cu 1’/, intreruptoare pe circuit reproduce la scara unei investitii mai reduse principalele avantaje si dezavantaje ale schemei cu 2 intreruptoare pe circuit. Schema cu 4/3 intreruptoare pe cireuil din fig. 2.1.15 realizeaxd o} investifie mai apropiatd de cazul schemei cu un Intreruptor pe cireuil pe de o parte, dar pe de alta parte prezinta un rise si mai mare al ero~ Fig, 21.16, Schema de comu- tatie tip transformator-bara. mit din punctul de vedere al investitiilor, la care ins fiecare transfor rare acces doar la 9 singura bara colectoare prin separatorul de aferent, fig. 2.1.16. In funclionare normal’, ambele intreruptoare inchise, ambele bare fiind sub tensiune. In timp ce numarul liniilor -yariabil, se poate observa ci numidrul transformatoarelor racordate et la bara prin separator este fix si egal cu doi. chema este interesanta pentru cazul a dowd citeuite,de transfor- or si un numér redus de Jinii electrice de inalta tensiune. 28 29 2.1.2.0, SCHEMA CU SISTEM TRIPLU DE BARE COLECTOARE Sint scheme mai complexe cu bare colectoare triple, la care fiecare celul se racordeaz& prin trei separatoare de bare (fig. 2.1.17). Evident un al treilea sistem de bare reprezint& un nod elec! 80, in special ew ri¢ suplimentar, cu toate avantajele ce decurg de aici, zia reviziei cind sta- tia funcfioneaza ca si cum ar fi echi- pati eu sistem dublu de bare. In ace- Be, 20, 9 Bates, f a ° dine Cuple wrensverselé Fig, 2.1.17, Schema de comutafie cu sistem triplu de bare. lasi timp inst, al treilea sistem de bare poate fi sediul unor defeete su- plimentare, necesitii un spatiu fizic mai mare pentru realizarea eimpului de bare si evident manevrele sint mai complicate din cauza numarului de separatoare de bare, sensibil majorat. ‘Tinind seama de dezavantajele enumerate, schema nu s-2 bucurat de o rispindire prea mare. 2.1.2.10. SCHEME IN PUNTE (FARA BARE COLECTOARE) Se folosese acolo unde exist o configurati cunoscuta a statici, pen- tru care nu se prevad, in general, extinderi viitoare. Schema a cApatal o larga extindere in cazul statiilor clectrice de tnalta si foarte inalta ten- fig. 2.1.18. me in cazul particular a dou’ blocuri transformator-linie (4 circuite), Schemcle in punte — denumite si scheme H — realizeazi 0 investifie sensibil mai redusa fata de schema obignuitt pe circuit ; in acest sens, schema mai este cunoscuta si sub numele de + schema cu 3/4 intreruptoare pe circuit. Ele deriva din schemele bloc, fat& de care an previzuti in plus le- gatura transversald (puntea). La producerea unui defect pe una din linii, deconecteazit intrerupto- rul ramurii respective (fig. 21.18 a) sau ac (fig. 2.1.18 6), Din acest motiy, spre transformator in eazul statiilor cu linii lungi cu probab’ de defectare, sau al liniilor electtice mai scurte de medic tensiune reali- zate cu o siguranfa/mecanicd mai mica, sau al centralelor hidroclectrice indepirtate. Deconectarea unci linii angajeazi functionarea in supra- sarcind a celeilalte, cu ambele 30 wun intreruptor ) ta si cel al puntii este indicat folosirea schemelor eu punte itate sporita transformatoare in funcfiune. 3 tea spre linie (H superior), (b) mn prin trei (a). (2.1.2.11. SCHEME POLIGONALE ietoare propriu-zise —- 0 buna parte din avanl Je fapt, barele colectoare sint dispuse in inel si gi 2, (fig. 2.1.19). m cle in inel permit revizia intreruptoarelor [i a fi ichemele cu punte spre linie sint indicate pentru stafiile de transfor- unde exist manevre dese pe partea transformatoarelor, sau acolo probabilitatea defectelor pe linie este redusi. Schomele H superior mi se mai numese cele eu punte spre linii, se mai recomanda in cazul Fig. 21.18. Schema de conexiuni in punte (tip H): @ ~ en puntea spre transformator (H inferior) ; » — cu pun= eare se face un tranzil de energie important tntre cele doua lini. Se Feste ca acest tranzit de energie si aib% loc printr-un singur intrerup- moseute si sub numele de scheme in inel, realizeazi — fArA bare tajele schemelor cu i intreruptoare pe cireuit, desi sint realizate fizic doar cu un intre- pe cirenit. Sint denumite si scheme fn p&trat, hexagon, decagon ‘dupa cum numirul intreruptoarelor este 4, 6, 10 ete. . secfionate cu aju- | intreruptoarelor dupi numiarul de circuite ; la plecdrile din inel : doar separatoare. Fiecare intreruptor deser- doua cjrcuite, de exemplu intreruptorul 7 deserveste cireuitele si la schemele cu bare duble si doua intreruptoare pe cireuit, si ra fatreruperea ali- 31 menttirii ; protecfia prin relec a unui circuit deconecteazd ambele intre- ruptoare adiacente cu ocazia aparitici unui defect. In plus, aici ruperea inelului duce la modificarea sensibila a cireulatiel de curenti, supra- Inefreind unele laturi. Fie un scurtcircuit pe linia Ly, izolat prin declansarea intreruptoare- lor 1 si 2. Se deschide imediat separatorul de linie, dupa care prin in- chiderea intreruptoarelor se reface inelul. (Sc impun mai multe manevre, deci este nevoie de personal bine instruit), Daca intre timp intreruptorul 6 al transformatorului 7; era in revizie, cu oeazia unui scurteircuit pe linia Z,, transformatorul 1’, sufer& o scurt{ intrerupere in alimentare. Presupu- nem mai departe e in locul liniei L, ar fi fost-racordat transformatorul 7, si cA acest transformator ar fi fost sediul unui defect in timpul revizici intreruptorului 6.’Rezul- Fig, 21.19. Schema de co- tatul ar fi fost ea stafia raminea nexiuni a unci atii hexa- ; - cuales mentare, presupunind transformatoarele 1’, gi T, ca surse de injectie de energie. Se des- prinde deci regula dea dispune circuilele de alimentare pe diagonali. Tn functionare normal& inelul este inchis. Schemele bipotigonale remulta prin dezvoltarea schemelor poligonale. Dowd poligoane sint legate intre ele printr-o singur& punte, de obiect cind numaral laturilor este mai mie, fig. 2.1.20 a3 pentra un numar mai mare de laturi sint create dow’ punfi, fig, 2.1.20 5. Se observa c& schemele bipoligonale rezolva una din principalele diti- culti}i ale schemelor poligonale clasice, si anume difieultagile de extin- dere. s Scheme ou poligoane jumelate vezult& din aplicarea a doud sau mai multe poligoane formind o bucké multipli, mai usor extensibila. Se da de exemplu in fig. 2.1.21 schema unei stafii cu poligoane jumelate. DatoritA avantajelor remareabile, schemele poligonale au capatat 0 extindere apreciabila la tensiuni inalte gi foarte inalte, unde costul intreruptoarelor este ridicat si se cere o siguranta si elasticilate in func- fionare deosebita. : Arh ali- 32 Fig. 2.1.20. Schema bipoligonala : a — ou 0 singura punte (P,) ; b —~ cu dows punit (, $1 PY. .21, Schema: eu poli- goane junelate. 24.212. SCHEME PENTRU STAJII DE RACORD ADINC 2. SOLUJIL CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALATULE DE He fines INALTA TENSIUNE DIN STAFULE ELECTRICE © solutie economica pentru alimentarea consumatorilor impoctanti industriali sau urbani este statia de racord adine (SRA). Se alimenteaz: din barele stafiilor de 110—220 kV de conexiuni sau transformare ale sistemului energetic si sint dimensionate in ideea rezervarii 100%, atit a racordurilor, cit si a unitatilor trafo ‘Transformatoarele de for}a amplasate aproximatiy in centrul de greu- tate electric al consumatorului (de unde si denumirea de ,racord adinc’) ig se leaga tip bloc cu racordui a i ere din sistem, fara bare colectoare pee pe partea de tnalt® tensiune si é fark alle legituri intre c&ile de alimentare, fig. 2.1.22. In eazul iesirii din functiune a unuia dintre racorduri, sectia de bare respectivi de medie tensiune cu consumatorii sai se cupleazi automat prin AAR pe sectia cu racordul in fune- tiune, dimensionat sa preia si aceast sareind suplimentara SRA de obicei se realizea: 1. CONDITIL GENERALE y O schema electric de conexiuni transpusi fizie in teren conduce -numita dispozifie consiructivd. Solutiile constructive care se adopta iiru instalafiile electrice de inalta tensiune trebuic si satisfacd 0 serie conditii cu caracter general privind : siguranta in funetionare a instalatiilor ; securitatea personalului de exploatar economicitatea solutici. 1.1, SIGURANTA IN FUNCTIONARE A INSTALATLOR Modul in care se dispun aparatele si legiturile conductoare afectea gradul de siguranfa in functionare al instalatiilor in regim nor- il de functionare sau in condifiile aparifiei unor perturbatii. Masurile Se iau ined din faza de proiectare a instalufiilor in vederea obtinerii i siguranle in functionare satisfacitoare se refer’ ta: }) Asigurarea nivelutui de izolare necesar intre diferitele elemente ari pers exploatare : ae , y ae Bia personal: de nee ensiune sau tnlre acestea si pimint, realizabil prin dispunerca T precaie dec duectare — ae jiali a acestor elemente astfel incit intensitatea cimpului electric in is a MeConEC rata SRLS situatie de funetionare per ramina inferioara ii criti a Vegeta funetionurit SAY sel t i permisa sa rémina inferioara valorii critice © are loc stripungerea mediului izolant folosit. Altfel spus, trebuie ate distantcle minime izolante. Aceste distante, verificate pe cale mentala, sint normate si valorile lor pentru parti fixe sub tensiune indicate spre exemplificare in tabelul 2.2.1. efectueazi de la stalia princi- paki din sistemul energetic, printr-un fir pilot sau prin canale de inalt& freevent prin firul pilot se transmit semnale preventive refcritoare Ja functionarea transformatoa- Tabelul Distantele de izolare Ja diferite tensiuni Fig, 21.22, Schema unei stati de racord relor coboritoare (semnale gaze, Penstuner ary ante, fee Seis Ganesh adine (SRA). supratemperaturi), ale protec- BBS ef ce ere A ites liei intreruptoarelor ete. a exteor || interior | exterior =| -interior in caz de avarie in transfotmator sau in partea de inalté tensiune 390 DO. hee oe a SRA, se transmit impulsuri de declansare eatre statia principald din 220 130 200 420 sistem tot prin fir pilot. Se poate renunfa la firul pilot, mai_ales cind 330 (poo) 2 a09 480 SRA este Ja mare distant’, 100-200 km, prin agravarea voitA a delec: 7000 is tului din SRA, de catre un separator de seurteircuitare Sco, montat in 2.000 1800, locul celui de linie, din schema bloc-linie-transformator eoborttar. 3.400 : 3 100 } 34 In cazul conductoarelor flexibile, distanfele mai sus tabelate se su- plimenteazi cu distantele de deplasare a conductoarelor in urma actio- narii sarcinilor care solicit conductorul. +b) Reducerea riscurilor de avarie datorité arcurilor electrice, care in general sint mobile, deplasindu-se sub acfiunes cimpurilor clectromag- netice si termice intense, dezvoltate la scurtcireuile polifazate yi care pot deci scoate din functiune partial sau total stajia electrica. in vederea limitatii efectelor in cazul aparifici unui defect prin are, se recurge la anumite artificii constructive, cum ar fi prevederea unor pereti despartitori rezistenti mecanic intre : eelule akiturate ; barele colectoare si restul echipamentelor ; diferite pAri din interiorul celulelor, functie de m&rimea curen- jilor de scurtcireuit ; — seefiile de bare colectoare. Aceste masuri constructive se iau de obicei la instalatii de tip inter‘o: La instalatiile in aer liber, din eauza intervalelor mari intre partile sub tensiune si intr-o oarecare misuré datorita actiunii in general favorabile a curentilor de aer, este suficient s& se fact un amplasament corespun- zator al aparatajului pentru a se limita efectele unui defect prin aparitia areulni electric. j Fig. 22.1. Dispozitii ale separatoarclor Ja care esto favorizati deschiderea accidentald a cuti- lelor principale, respectiv inchiderea cutitelor de’ punere la pamint. ©) Reducerea riscurilor de avarie din cauza solicittrilor aecidentale me- canice se referi in special la urmatoarele trei aspecte : —— dispunerea separatoarelor astfel inet si nu fic posibila deschi- deréa accidentala a cufitélor principale sub’ acfiunea greut{ii proprii, sau a forfelor electrodinamice, respectiv inchiderea cutitelor de legare se d% un detaliu privind amplasarea separatoarelor de bard in cazul in care acestea sinl dispuse paralel cu barele colectoare. Se observa fazele de iesire de la bare ale cireuitului respectiv sint Gispuse echidistant la distanta 2d, d find lungimea unui cadru de se~ parator, iar cu D s-a notat distanta intre doud circuite aliturate. justifica prevederea sia unui sistem de bare de ocolire, notat SBOg. tod normal separatorul aferent acestui sistem de bare SBOg rimine s. Prezenja legiturilor rigide pentru harele colectoare elimina rele suport din beton precomprimat} care altminteri se sueced ‘oximativ Ja 3—4p(p — pasul celulei) la 110 kV, la 2p pentru 220 kV }1—2p la 400 kV. 40 41 s8C LEA Sac Fig. 226. Varianta de dispozitie constructiva de exterior pentru un sistem simplu de bare colectoare cu Intreruptor debrosabil. a desenat punctat legitura de iesire spre transformator susfinut& portalul dinspre transformator. Spre deosebire de varianta construc- A precedenti, aici celula de transformator trebuie privita ca flind lasaté in planul wrmitor, paralel eu celula de Jinie. Alternarea celu- jor de linie cu cea de transformator cu iesiri in directii opuse conduce patii neutilizate in prelungirea fiectrei celule, ceea ce reprezinta n dezavantaj al solufici. - Bobina de zivorire BZ si condensatorul de cuplaj plasal in amonte izeazi blocarea respectiv prelevarea curentilor slabi modulati in nalta {reeventa pentru legatura telefonic’ a statiet direct prin conduc- forul de forta de inalta tensiune, care serveste ca suport fizic si pentru cest scop, nemaifiind necesara o retea telefonicd special. Bobina le zavorire impiedicd patrunderea in statie a curenjilor de inalt& weeventi care sint captali prin condensator si alimenteazi instalatia tronica de‘ telefonie (alimentata de la o baterie de acumulatoare au un grup convertizor local). In raport cu necesititile de circuite lelefonice ale slatiei si finind cont si de densitatea retelei telefoniee n zon’, sint folosite toate fazele sau numai o parte din, cle. Pentru fa legat bobina BZ in schema din figura de mai sus. Bobina B, este fina fier, in vederea evit%rii situaliilor de regim fetorezonant ; rezulta ) constructic usoara, simpli suspendat& | Dispozifia construclivd pentru slafie cu sistem de bare colectoare cu Aireruptor debrosabil. Varianta cu intreruptor debrosabil este mai po- fivita pentru o statie cu un singur sistem de bare colectoare. Nu este cesara prezenta scparatorului de bara, astfel incil dispozitia construc A necesita un spatiu minim, iar costul este relatiy redus, Intrerup- prul, prevazut cu-contacte de separator debrosabil, poate fi brosat jn intermediul unui dispozitiv electrohidraulic. Ca urmare a acestui em, are loco deschidere vizibilé a cireuitului de bara, fig. 2.2.6. 2.2.2.3. DISPOZITU CONSTRUCTIVE BE BARE COLECTOARE ENTHU STATH CU DOUA SISTEME, | Varianfa ex. portal central PC. in fig. 2.2.7 se prezinti o variant @ realizare cu portal central, PC. Solutia este clari si a fost. preferata primete decenii dupa al doilea rizboi mondial. Ofer& spatii relativ gi de acces In instalajie, dar are ca dezavantaj planul superior de gituri si portalul central PC masiv. “Bara de ocolire poate si lipseasc’ pentru toata stagia sau numai ntru o parte din cirenite. 43 fa erdasversolé Ce B; a7 Loyd 56, fi cu dowA sisteme de bare. colectoare : 8 ol e a fa g 5 8g 3 5 z a 8 i = | One = Brgy SIE oer Abi Ss f Masura SBC, on Transtanma- Tn cazul celulelor de cireuite cu iesiri in direcfii opuse, acesiea se neced alternat ; nu pot fi puse si fizic fata in fata intrucit nu se pot asa in acclasi spatiu separatoarele de bare. Pe de alta parte, reali-~ rea celulei de cupla transversala CT’, aga cum se sugereaza in schema umplere, foloseste Sy: din pozitia sa normala de sub SBC,, iar Sy azi pozifia unui separator de linie S,. Exist& deci, motivul firesc a dispune celula de CT la marginea statiei. _ © varianta a acestei solutii, la care insd barele colectoare SBC Int sprijinite chiar pe izolatorii separatoarelor de bare dispuse in idem, in linie cu racordurile la SBC (fig. 2.2.8) este frecvent folosita. Se vede cA separatoarcle de bara sint dispuse unul in spatele celuilalt dem), ceea ce simplifica mult sistemul lor de actionare comun, rpendicular pe direcfia sistemelor de bare colectoare SBC,s. Con- juctoarele barclor colectoare se sprijind pe unul din izolatoarele fiecirui eparator de bar’ S, gi se termina la capete printr-o mich structura portal san piloni de iatindere, in vederea reducerii momentelor dez- foltate in izolatoarele suport ale separatoarelor. Conexiunile in continuare alc fiderilor sint suspendate deasupra, pendicular pe SBC, iar portalii lor de asin sint dispusi paralel u SBC. Prin suspendarea la nivel superior « id de la separatoarele de bare, rezultA spa ite pentrn manipu- Javea echipamentelor electrice in si din pozifiile lor. Pasul celulei la 10 kV resulta de 8 mm. ale ae care a cunoscut cea mai mare reuptake la “ti KV, o dati uinerea la punct a separatorului cu deschidere lateral a cutitelor, ee. 2.9. Solufia este extrem de clara si elimind al treilea plan superior de furi existent Ia solufia eu portal central, care si el lipseste aici. e adeviivat c& pasul celulei este ceva mai mare, p = 9 m. -Pentru erea s dat la o alt& aranjare a separatoarelor de bara, | care ideca ,in-linie* nu mai este respectat& decit pentru 2 din cele Separatoare de bara. Este vorba de aga-numita dispozifie cu o faz% de separator decalata denumit si semitandem). Rezulta un cistig de o lungime de separator un pas de celula, fig. 2.2.10 (4d + D fata de 5d + D). Se vede clar c& nu se pot nici aici plasa fizic dou& circuite fata in a decit daca se dispune de o bar& la form% de U, cealall& ocupind iia de bard colectoare interioar&, Este interesanta dispunerea sepa- 45 izolatoa- tolectoare * pe barelor u racordurile la sistemele de bare colectoare. @—vederea in plan pentru o celui de TEA; 0 —detallu privind vederea’ In plan a dispuneril separatoarclor de bere, la 110 kV. Fig. 22.10. Detalii privind dispunerea in| semitandem a separatoarelor de ben eit bare a — vedere laterald ; 6 ~ vedere tn plan. “rele separatoarelor de bare dispuse in tanden one, Fig. 2.2.8. Dispozitie constructiva cu portal central, PC, cu fixarea AT ratoarelor mai ales in varianta cu o faza decalata, rezultind o reparti- zare ,intretesuti, asa cum se indici in detaliul prezentat in fig, 2.2.11. Dispozifia cu celule fafa in faf% este de preferat atunci cind numarul circuitelor care deriva din barele colectoare in direcfii opuse este apro- | ximativ echilibrat. 8002, 860; _, 5AC2 Fig, 2.2.11, Detaliu privind dispunerea intrefesut’ a sepa- ratorului de bara cu fazi decalati pentru varianta cu celule fata in fata: a vedere lateralé ; } — vedere tn plan. Dispunerea tn diagonald a separatoarelor de bari. Introducerea sepa- ratoarelor pantograf a ficut posibili economia excesiva de spatiu folo- sind o dispozitie in diagonala. Contactele fixe ale separatorului sint suspendate de barele colectoaré la un nivel determinat cu acuratete, iar pantograful conecteazi bara colectoare eu fiderul respectiv in modul cel mai simplu cu putinf&, fig. 2.2.12. Separatoarele pantograf indicd foarte clar care din circuite este conectat. Uneori se tensioneaz& cu resoarte deschiderile largi ale con- ductoz elor de care sint atagate contactele fixe, In seopul reducerii variafiei stigefii conductorului si inchiderfi sigure a pantografului. Pasul celulei atinge un minimum, care pentru nivelul 110 kV este 7,5 m. 48 e si poat& suspenda barele si separatoarele de bari. #212. Dispunerea in diagonalé a separatoarelor de bare (panto: erat). Aractcristica dispozifiei din fig. 2.2.13 este forma in T a structurii @ susfinere, de la bratele in cruce de care se sustin harele. Separatoarele de bara sint montate de fiecare parte pe inima T-ului, interior existind si-o cale de vizitare. Tmporlant este faptul ci separatoarele sint montate deasupra reruptorului, astfel c& spatiul necesar este redus la minimum. Se I folosi ambele tipuri de separatoare cu deschidere lateral sau panto- faf (in ultimul caz T-ui mai primeste o grind’ orizontal’ de sustinere pantografului). Evident, nu poate fi vorba decit de celule dispuse ermat — transformator/linie, de exemplu. B23. DISPOZITII CONSTRUCTIVE PENTRU STATII by INTERIOARE CU MEDIU IZOLANT AER Dispozitiile constructive realizate in interiorul unor el&diri, hale cte., & le adapostesc, se clasificd in doua categorii. nstalafiile de tip deschis permit un control viznal, dar nu asigur’ ectia decit numai impotriva atingerilor accidentale ale elemen- irtea electricianului din statii clectrice si posturi de transtormare — ed, $9 x 49 orase etc.) si necesita o constructie mtarita (meta 2.2.19. Dispozitie de tip tnalt in T (110 KV) . ag — vedere laterala ; b — vedere fn plat fl lor aflate sub tensiune. Funetie de modul de separare a clementelor partinind unui circuit se disting : 4) structura celular cind separafia intre circuite se face prin pereti arfitori plini (lig. 2.2.14); | 2000 Eels BE, 2aF Pa 285 285. i Fig. 2.2.14. Celula de tip deschis pentru static cu-dublu sistem de bare colectoare prefabricats, cu intreruptor debrosabil. structura de tip hal’, in cazurile in care separarea se realizeazh | plase de proteclie sau bariere, fiunea pentru una sau alta dintre yariantele de mai sus se face “baza calculelor tehnico-economice. Instalajitle de tip inchis sint formate din clemente celulare prefa- site, inchise complet, la eare este exclus pericolul electrocutarilor, infiltratiile de praf poluant sint reduse fafa de varianta deschist, 2.15. Se deosebese celule capsulate (din tabla subtire) si celule 51 ¢ numai pind la 35 kV, blindate (tabla groasa, piese turnate). Se folosese numai pin la c ii i aj rapid, pcieeceastie pentru aceste stati penne ae fl cable, sit i ified cladirea sts ‘pt necesita spatii mai reduse si se simpli ae stalatiile de tip inchis sint mai avantajoase, reducind riscurile electrocutatii si al socului termic pentru perso- nalul de exploatare tocmai Cu toate acestea, stafiile astfel Jativ mare, care influenteaz’ negativ lai ales cind este vorba de zoncle centr Distantele de izolatie dintre faze Ia presiunea atmosferica normala leteazi mirimea dispozifiilor. constructive. Volumul atectat poate fi S numai folosind un mediu de izolare cu rigiditate dielectrica su- Tioark aerului. In acest fel instalatiile de comutatic de interior de p déschis au fost inlocuite prin instalafii total capsulate in alt mediu Olant decit aerul. realizate necesitA un volum costul general al instalatiei ale ale oraselor. vata 2 Mediul izolant. tn urma experimentelor s-a ales gazul hexaflorura + datorita imbracimintei ate psulf (SF,) drept mediu izolant. Are exceleate Proprictafi diclectrice lice. Defectul este limitat de piste adecvata pentru stingerea arcului electrie Tn consecin{’, este Obicel Ia elemental ta eare Josit atit ca mediu izolant in general, eft si ca mediu de stingore produs, Prez’ ne . treruptor. SF, este de aproximatiy cinei ori mai grea decit aerul «| pot fi montate si ee a Un stare pura, este inert si nu este toxied. Nu se ionizeaz’ daca este gy exterior sau_in medii po 4 Piedicata descarcarea corona, tn consecin}a toate contactele sint N daca sint Inate masurile ne Hunjite si sint previzute ecrane. cesare de elansare. SA si (Jubulatura care capsuleazt instalatia este compartimentata etans 2 Soleyia preaing ventalcn Pigtiot, in camere separate, pentru a preveni efvetul slain rigidi- Hee ae a train Frieectrice In toatl instalatia cind au loc seapari de gar Inte inbailtesei de faediadke elec: it punet triei prin Inlocuirea de apa- = rate. In plus, lipsa unui con- re ‘trol vizual face si nu fie se zate la timp anumite carente ‘ Seer re tea degenera in Fig, 2.2.15. Celuli de tip inchis care ar pu f 10V cu intreruptor debrosabil si conduc- ineldente ede nionomeneian are neizolate : 5 e phe chia saree cee ucaricnnieaT = eemaeathee I austiling stl mere Se ae in general mai ridieat. Cu ent} 3-—sompartiment penta, create octe an g tical Soe Congewares | Tt PS Ot cate acestea, evolutia dispo- zitiilor constructive de interior i i indi srinfa pentru la medie tensiune si parametri modera{i indic& so poteana instalagiile de tip Inchis, realizate In serie mare de Re conductoarele si partile izolante sint corect Proiectate si exe- Saag iebule mentionat dela inceput ch este vorba de o tehnologic ebitt - rigiditatea dielcctrica a SF, este de aproximativ dout-trei peperioard celei din cazul acrului. Izolarea este Imbu nathtite dack este presiunea gazului. Din motive economice se limiteaza pre- ea la circa 2—3' bar, 3 ealizarea constructind. S-au proicctat in-asa fel elementele compo- € init sa acopere intreaga gama de schemede comutatie si s% sc treee chiar la Lipizare. dovedit mai avantajos s& se plaseze compartimentels harelor yc. (2 -nivelul inferior. Deasupra barelor colectoate, care for- mare ente® wide baza a dispozitiet constructive, se gasesc celelalte Pamente. Instalatia se monteazd tronson eu tronen la un cost ifieat tehnic si economic tocmai-datorit% yealizaris complete a acestor anc in uzinele de echipamente electrice, Liniile “te plecare in y Pot fi echipate diferit, altfel spus transformatoarele de misur& Hi omise, se poate prevedea bara de ocolire ete. Healizarea unei celule tip de fider de 110 kV este ilustrata in fig. 2.2.16, (Sul celulei de 110 kV este de 2,40 m. Celula din figura are 3,59 m ite si 4,73 m in adineime. Agadar este vorba de 0 reducere de E SU TE 2.2.4. DISPOZIFIL CONSTRUCTIVE CAPSULATE IN AL’ . MEDIT DECIT AERUL 4 si zone in- Instalafiile de comutatie de slay. realieate Ta zone ing i in mod freevent de tip interior fie pe Mananizg ee testa ‘inconjuritoare, fie pentru a prevent contaminare 53 oximatiy 1/12 din volum fal% de dispozitia similara in ar. Tosta- iile astfel capsulate pot fi dispuse la interior sau la exterior, direct er, ‘cu luarea umor precautii. | In figura 2.2.17 se preziut& o celula de transformator cu o bard ctoare si una de ocolire (de transfer) la care doar bara de ocolire € dispusi la nivelul inferior, iar intreruptorul este montat in pozitie fizontala. 2.3. SCHEME DE CONEXIUNI SI SOLUTU CONSTRUCTIVE PENTRU POSTURILE DE TRANSFORMARE SU PUNCTELE DE ALIMENTARE 2.3.1. POSTURI DE TRANSFORMARE AERIENE (PTA) i fi dublu sistem de Celula unui fider de 110 kV, : tare total capsulaté in hexaflorurd de sult: eS 4 — eareasa intreruptoruiul ; & — intreruptorul ¢ — separatoare Ge ransformator de Jegare Ia pamint pr parted, intreruptorsals insformat 2 pans mul J —sepa= fenshina.s ¢ = SeDarater oe 2eeeIS are are colectoare : Se enervor dlaor st transtormator emo FOF dicpouitivel ae neyonare nldraulsc. _ Aceste posturi de transformare se realizeazi pe unui saw doi'sttlpi beton sau de lemn $i se utilizeaza pentrn distributia energiei clec- pice in mediul rural, racordindu-se la capatul unei derivafii dintr-o ie trifazatai de 6,10, 15 sau 20 kV. inia de alimentare a postului intra la transformator prin sepatator, at pe acelasi stilp sau po un stilp al’ derivafiei in amonte fati postul de transformare gi prin siguranfe fuzibile montate pe un dru de sigurante fn imediata apropiere a transformatorului. ‘Transformatorul se monteaz’ fie pe o platform ca in fig. 2.3.1 — de transformare montat pe un stilp cu transformatorul pe plat- a mui, sau ca in fig, 2.3.2 — post de transformare montat pe doi stilpi a¥e Deton, fic in sistemul agifat ca in fig. 2.3.3 — post de translormare “un stilp cu transformatorul agital. 3 ‘Puterea transformatorului ce se instaleaz in PTA poate fi de KVA la 250 kVA. O data cu reducerea greutafii si volumului trans tilizarea tolelor laminate la rece si prin realizarea trans- Hmatoarelor capsulate eputerea transformatoarelor ce se vor instala posturile de transformare aeriene va ereste. Separatoarele tripolare care se monteaza in nltimul timp la postu- e transformare aeriene sint de tipul STEP — cu eutite de punere Mimint, aceasta permifind executarea lucrarilor 1a postul de transfor- fri ase mai monta seurteireuitoare pe partea de inalté tensiune. 4 tendinfA recent izvortt& din necesitatea cresterii fiabilitatii rmator apartinind unei stajii total capsulate In iectoare gi una de transfer (de ocolire) ae legare 1a. pI f $ — seperator de legare 1a, pémint j cablu de ieglre: Fig, 2.2.17. Celuld de. transfor ee SF, avind o bar’ col u 4 ware eoteetonre : 2—separatoarele de pare ; i Laren: 8 -- Sntreruptor i, é 4 sy SPRORNOTSS Sdperator Ge legate la pam nala a cabluiul ; 8 55, 54 Tansformatoarclor trifazate din gama puterilor mici este si renun- ea la montarea sigurantelor pe partea de inalt tensiune la postu- oth * pe ile de transformare aeriene, Renuntarea la aceste sigurante se face eb wy 4 numai dac3 protectia maximala instalata in celula liniei respec- a ff a 1850 1660 : t (wot) 4 IM, fl (tapes o~ es 8g (Faza) 1) =~ fe Q| fl (faza) S; i Se fi is (Faza) Ry mace gy S N | S| 8 g a ‘| ; R i 18 Say 5} S| i S| |] eh! Fig. 2.3.2. Post de transformare aerian montat pe doi stilpi de beton! @ din static éste sensibila ordate la aceasta lini utia de distributic care se instaleaz& la partea inferioard a stilpilor iturilor de transformare acriene se executa din tabla de otel. Sint Agute doua usi, una in fafa pentru acces la contoare si sigurante, na in spate pentru acces la borne. utiile de distribufie sint echipate eu sigurante cu miner sau sigu- ou mare putere de rupere, transformatoare de curent, contoare ila defecte tn transformatoarele din PTA tip Fig. 2 + de transformare aerian montat pe un 5 te formatorul instalat pe platforms. 57 56 intceruptorul pentru eircuitul de . In cazul in care punctul de aprindere a iluminatului wblic se iustaleazi in cutia de distribulie a postului de transformar a se echipeazi fie cu ecas cu contacte electrice, fie cu DCAL Luxo- jat, fie cu instalatie de aprindere in cascadi comandata prin fir pilot le Ia un post de transformare central, fie cu instalatie de aprindere (ul) Hs Varianta reten (ears bs LEA 20kV {Faza) Ty (raza) 8, > 4a nulut retell ee £, carese leag@ taprvca de legare lepamint de elploatare th gistanta d? 20m Ry S42 “VRirncke aarindore Vaminad pub echjpad fr yaa | chia variantale: I ; be cee: ceolesks Rakha Wilizari korninat Oey REAL TRAE casnice public S-Aarinders in cascaati omtandal grin Hi gilt tela un PLY. contd , 4-Aprindere focala [2 2T. Fig. 2.34. Schema monofilara a unui PTA, “Din schema monofilaré a unui post de transformare aerian, pre- ntata in fig. 2.3.4, rezultd cd echipamentul este protejat impotriva pratensiunilor atmosferice prin montarea pe fiecare fazi a unui jodrcdtor cu coarne sau a unui descarcdtor cu rezisten{A variabila pl do transformare are 0 prizi de pimint proprie, a c&rei rezi 3, Post de transtormare serian montat pe un stilp de beton cu trans- formatorul agdtat, 58. de dispersie este de maximum 4 Q. Punctul neutru al infasurarii de joasa tensiune a transformatorului nu este racordat la priza de pamint @ postului de transformare ci la nulul retclei de joasa tensiune, care este legat la priza de pamint de exploatare la distanta de cel putin 20 m de postul de transformare gi a cdrei rezistenti de dispersie nu tre- buie si depa 4 valoarea de 4 Q. FORMARE IN CONSTRUCTIE, 3.2. POSTURI DE. TRANS METALICA. (PTM) Sint realizate pentru alimentarea cu enei electric a retelelor de joasi tensinne din ccntrele urbane sau din ineinta intreprinderilor industriale, a santierelor sau @ consumatorilor cu earacter tempor In functie de destinatia si puterea transformatorului s-au asimilat mai multe yariante de posturi de transformare tn construetie metali de Ja PTM-1 la PIM-7. Toate variantelé sint tn executie de face fie pe fundatie de beton (PTM-1, P'TM-4), fie pe sinede montate pe traverse de lemu, posturi de transformare tip santier wr. ie direct pe un teren solid, posturi de transformare semi- au pe fundatii consolidate, posturi de transformare tip urban (P'TM-7). ” PIM se racordeaza in cablu sau aerian pe partea de inalti tensiune si numai in cablu pe partea ‘de joasi tensiune. Schemele electrice ale 4 tensiune a posturilor cores- pund racorda » (PTM-1, PTM-4 si PTM-7) sau alimentarii in virf (PTM-5 si PTM-6). Echipamentul postului se monteaz metalice din tabli de ote! ambutisa partimente. Transformatorul de forfi se monteaza fie in interiorul cabinei,me- talice (PTM-1 si PTM-4), fie in exterior (PTM-5 si PTM-6). In cazul instalirii transformatorului in interior, yentilatia optima este asign- rat prin cireulatia aerului permis de jaluzele practicate in usa infe- rioard si'in peretele lateral al compartimentului transformatorului, preeum $i prin deschiziturile cornisei acoperisului postulni, asa cum se vede in fig. 2.3.5, unde este prezentaté vederea generala a unvi PTM-1. Spre deosebire de PTM-1 care este destinat alimentirii cu energie electric a retelei de joast Lensiune din centrele urbane sau din incinta exterior, instalarea PTM se le ferata in una sau mai multe eabine eventual impartita in com- 60 inireprindcriior industriale si este realizat dintr-o cabina metalica impZrtité in dou compartimente principale, compartimentul circui- @lor de inalt tensinne si compartimentul transformatorului de forti i Vederea_gene- oral a unui PTM-1. J al tabloului de distribufie de joas’ tensiune, PTM-4 (fig. 2.3.6), eu asi destinatic, este realizat din douii sau trei cabine metalice tn iMctic de tipul refelet de alimentare cu inaltd tensiune, respectiv « Chiru alimentare in virf sau pentru montare in refea buelata. c HI O 1 St . ' | ee Fig. 2.3.7. Dispunerea aparatajului intr-un PTM-4, Cabinele se mbleaza intre ele prin suruburi, doua din ele avind 0 « r cea de a treia, daci se monteaza, acoperis separat. Instructia permite o ventilatie natural’ prin orificiile prevazute la 2 transformatoralui si la cornisa acoperisului. Distributia aparatajului electric in cele trei cabine ale unui PTM-4 indicat’ in fig. 2.3.7. 61 62 ie j mexa a Transformatorel dngradire Dulap de jousé (Rattln eeterion ce fords Helaled ” densiordé | a : one ae ee Ole F 400. 8 2) bie a0 600 W250 \5100| eee (2000, 660 1300) 630. 200\3000|1800| 600 [1280 {5100 1000\ 2000600 = 7a00 \sa80|ga00 |za00 1900 | 600 250 |5220 |2800 3800 |a600| aL S00. Fig, 2.3.8, Vedere generalé a unui PTM-5 ‘Transformatorul este montat. im una din cabinele metalice, apara- Jajul ce protectic al primarului transformatorului si tablou) de joast tensiune sint montate intr-o alta cabina, iar instalatiile pentru racor- Marea postului in reteaua de inalta tensiune buclata (daci este eazul) Se instaleazi.in cea de a treia cabin’ metalic’. | Alimentirile de inalta tensiune sint previzute fie cu separatoare normale, fie cu separatoare de putere putind rupe curenti de sarcin’ si telecomenzi. - Protectia transformatorului pe partea de tnalt& tensiune: se reali- avi de reguli prin sigurante fuzibile. Tablout de joasi tensiune poate automat ’ pentru protectin ssteraceopnlil cu contactor. pentru iprinderea iluminatului public si contoare pentru masurarea energiei. Pentru alimentarea cu energie electric& a santierelor mari se utili pentrn aparatajul de fnalt% tensiune, dulapul pentrn distributia de pasa tensiune si o Imprejmuire de protectic metalic’, care nu permite lecesul la transformator si la barele exterioare ale postului. Partea siperioara a imprejmuirii se acoperi cu plase de protectic. | Dispunerea elementelor tntr-un PTM-5 este indicata in fig. 2.3.8. Yrotectia transformatorulii pe parter de tnalt% tensiune se realizear’ in funetie de puterea transformatorului fie prin sigurante fuzibile, > printr-o protectie maximal& care comanda declansarca unui in- reruptor. | Pentru consumatorii temporari sau pentru santierele mici se ‘tolo- sfe PTM-6 prezentat in fig. 2.3.9. | Echipamentul postului se monteaza intr-o cabin& metalic’ din @ otc] ambutisata sprijiniti pe o sanie de ofel profilat U-12) Ca sie Imparit’ in trei compartimente si annme: compartimentul, de Be tensinne, cempartimentul transformatorului de fort si comparti- ce-in cablu. Protectia trans- realizeazi cu sigurante transformatorului, iar pe 63 partea de joasd tensiune — cu siguranfe tip MPR sau sigurante cu miner tip SM. ; 4 ‘ip ‘In general in asemenea tip de post se instaleazi transformatoare de 100 sau 160 kVA. Tabloul de joasi tensiune este consiruit pentru ig SCUYPL 2066) 40 TTe 100-150 kVA ‘ : 2066) O44 L gat 3504 } OT OS. 9300/5 g 7 Awe 200A] 200A} GOAT BDA 4 tI \ eder a Fig. 2.3.10. Schema monofi- Bs ‘gaat PTMLS. uaa Jara a unui PTM-6. echiparea a patru plecari protejate ; doua eu sigurante a a sy siguranfe ew miner i celelalte dous cu sigurante LS 60 A. In fig. 2.3. este prezentata schema electric monofilara a unui PTM-6. ee Postul de transformare PTM-7 prozentat in fig. 2.3.11, asi 2.3.11, D se monteazi In dona sau trei cabine, dupa cum este alimentat pe partea de inaltd tensiune din retea buclaté sau din refea arborescenta. Be terea transformatorului este de 160—400 kVA la tensiunile de 6, 10, 15 sau 20/0,4 kV. 64 Asa cum sint realizate aceste posturi de transformare, prezinta arele avantaj ci pot fi montate fur a mai fi necesare operatiunile le demoutare-remontare, ci numai. dezlegarca intrarilor in cablu pe artea de, inaltA si joasd tensiune, 2700 (2000 | Fig. 2.3.11, Vedere general a unui PTM-7: @— cu alimentare in viel; 6 — cu alimentare buciata. [2.5.3. POSTURE DE. TRANSFORMARE. IN INCAPERI SUPRATERANE, SAU SUBTERANE _ Sint utilizate pentru alimentarea cu energie electrica a refelelor joasa tensiune din mediul urban sau pentru alimentarea consuma- rilor industriali sau agroindustriali. In primul eaz postul de transfor are se defineste ca post de transformare pentru retea iar in cel de al silea — ca post de transformare pentru abonal. : Din punct de vedere constructiv posturile de transtormare pentru a se pot realiza in cl&diri independente, in constructie subteran& la parterul blocurilor de locuinfe. * 65 — Cartea electricianutui din stafii electrice si posturi de transformare — ea. 93 Oe 2 ane. TABLOU;E | ee | § § . 3 3 GtuburiPveeHD In fig. 2.3.12 este prezentata solutia constructiva si schema elec- $ i tric monofilara a unui post de transformare pentru refea in elidire 4 : independents. Acest tip de post de transformare intilnit in retelele age n mediul urban este echipat cu un transformator avind puterea isk Hominali intre 250 kVA si 630 KVA si putind fi racordat la reteaua q LQ de 20 kV fie in virf, fie In sistem intra sire. Pe partea de joasa 2a tensiune se pot racorda la tablou 12 pleciri, Celulele de medic tensiune, : ransformatorul.si tabloul de joasd tensiune sint instalate in aceeasi capere realizindu-se Ingradirile si delimitarile impuse de méasurile de protectia muneii si indicate ta figura. Din punct de vedere al earac- teristicilor constructive, clidirea este previzul4 cu fundatii continue n beton simplu si soclu din beton armat, peretii sint executati din anouri mari prefabricate din beton armat si este asigurata o vyenti- latie naturala prin jaluzelele de la partea inferioard si superioara a anourilor din zona transformatorului. _ Tot in refelele urbane echipamentele cu care se echipeaz’ un post de transformare de retea pot fi montate la parterul blocurilor de lo- uinte. In aceste cazuri postul de trausformare oeup& douk ca- re dintr-un apartament de patry camere, asa cum rezult& din 25:13) Tipit B10 Pondoceal’ beter ee Tp - SECTIUNE B-B +249 rofabricat F ranoy mare gs a ey puteri cuprinse intre 250 kVA si 630 kVA si un tablou feneral cu 12 pleckr | Intrarea cablurilor de medie tensiune se realizeaza prin dowd tuburi ¢ 150 mm diametru, iar plecdrile de joas& tensiunc se realizeaz& prin 8 (uburi cu acelasi diametru incluse in fundatie. In zonele urbane aglomerate in care nu se realizeaz’ apartamente ) parterul blocurilor de-locuinte sau acolo unde cladirile independente @ posturilor de transformare nu s-ar putea ineadra in arhitectura Onei, se realizeaz% posturi de transformare in constructii subterane h in fig. 2.3.14. La acoste constructii, se iau m&suri speciale din Wnct de vedere al rezistentei (radieri, pereti, plansce de beton Mat), al} izolafiei hidrofuge si al aerisirii — ventilatie fortata. © asemenea se realizeaza acces separat pentru [personal printr-o SECTIUNE A-A 67 3] F A Ta 3 ea —— ay 20 (04a ont Serr 3 mT + 5 - el ien SI ¢ ‘ (2) 4 : Hasse G pee © 5701109310 | 330 | 230 | O80 ager CEE PLAN 4 ____# inert sau vale ee — fi t+) ea Ji. eirania (i ae ears ee : Bf oat otan zl =a iE RR 8 zt *) st = pears” o, . | stop hott fret |e Z : we AS } bam sab inalta a : sso goin ast la parterul blocurilor de Fig, 2.3.13, Post de transformare pentru retea locuinte 68 UEOERE Ih PLAN SCHEUA ELECTRICA MoNOFIL ARE (eae dite alga Perinat wong TABLOU} 8 rercechey SECTWEA 4-3 SECTIOVE 2-2 Post de transformare pentru retea in constructie subteran’. 69 \ \ devon parcoreaié 4 Pat pretrrs (em “Teal tin sp diae 2 Descare.| “mpreprrvire placa strane Foarta din —| as pe dtifpr ae beton ‘ ITO 3 ~ Aemantavile ‘ a Tr ACOLT A . et ‘ Fig. 2.3.15. Post de transformare pentru abonat ca doua transformatoare montate in exterior: a — vedere ; b — sectiune ; ¢ — schema electric monotilard. trapa miei si acces pentru transformtaton si aparataj printr-o trapa mare. Din punctul de vedere al schemei electrice monofilare si-acest tip de post de transformare se echipeaz4 cu un transformator de 250 kVA, : 00g cu doua celule de linie de medie tensiune, care permite racordarea anal e postului in virf sav in sistem intrare-iesire, si cu un tablou de jgasd ‘ as tensiune previzut cu 12 plecari. Pn RS g Posturile de transformare pentru abonat, spre deoscbire de cele 7 eo ea 3 pentru refea, au unul, doua sau mai multe transformatoare cu puteri is 8) | = LE nominale mergind pina 1a 1600 kVA, aceste (vansformatoare putind & SH} -— S33 fi instalate fie in boxe special amenajate, fie in exterior. Posturile de a ' t ARS transformare pentru abonat’nu au tablou de distributie de joasa ten- IS ae Se 4 siune, transformatoarele debitind direct in tabloul general al abona- alc Ss tului. In cazul in care transformatogrele se instaleaz’ in exterior, 1 OH woe acestea se ingridese eu o’ imprejmuire din plasi de sirma suprainaltata eee 3 cu sirma ghimpatd, asa cum se arata in fig. 2.3.15. Deoarece postul w8 ee A ESS S de transformare alimenteazi in exclusivilate wn abonat mésura ener RS —__ \ z giei clectrice se monteaza pe harele de medie tensiune, transformatoa- Se — oct K ie s COLE _ bi late pe bara colectoare, iar tensiunile fiind in schema mono- rele de curent find t asigurate de la o celula de masura asa cum se indic’ filard din fig. 2.3.15. In reele exist si alte tipuri de post de-transformare in construcfii subterane sau supraterane, unele din acestea fiind realizate intr-o 2.3.16 este prezentat un post de nguré incdpere, in care sint mon- Coomaner Maa varianta simplificata. Astfel in fig. transformare in cabind de zid cu o tate transformatorul de forfai, separatorul de intzare si cadrul eu sigu- ranfe. De la transformator, citcuitele de joasi tensiune ajung la un tablou de distributie montat in peretele clidirii si inchis cu usa meta- i. Sigurantele fuzibile de pe plecirile de joasa tensiune sint acce- | I lic sibile personalului abonatului. Punctele de alimentare din retelele urbane, numite si puncte de alizate in eabine de zid si pot fi 3000. Fig. 2.3.16. Post de transformare in ca conexiuni de medie tensiune, sint r combinate san nu cu un post de transforma in fig. 2.3.17 este prezentata vederea in plan, sectiunea transyersali si schema clectric& monofilara’a unui punct de conexiuni de medie transformare, tensiune combinat cu un post de 72 Strat de protectie a hidroizolatiel Hidroizotatie \Parctoseata befor cra Bm Strat de pigtris or oe b is [a eRe eet ge a s0H2 20 (AY 03 D4 8 3 ‘20 lice £2. "SSI a — vedere gi seetiune ; 0 — sehoma cloctrich monotilars. ,Capitolul 3 ECHIPAMENTE SI ENSTALATID ELECTRICE ALE STATULOR SI POSTURILOR DE TRANSFORMARE 3.1. TRANSFORMATOARE DE PUTERE St AUTOTRANSFORMATOAR) ‘Transformatoarele si autotransformatoarele de putere sint aparate, fark piese in migeare, im care are loc modificarea unor parametri clec- trici ai energiei primite. Transformatoarele gi autotransformatoarcle montate in statii clectriee, in posturi de transformare sau in puncte de alimentare transforma un curent alternativ de o anumita tensiune in curent alternativ de o alla tensiunc, fird a-i modifica frecventa. Ele reprezinta echipamentele de cea mai mare valoare din statiile elec trice sau din posturile de transformare, motiy care impune cunoas- terea, de calre personalul de exploatare si intrefinere, a principiului de functionare, a tipurilor constructive, a regimului de functionare impus de fabricant, a principalelor lucriri de intretinere, incercari si misuritori profilactice, a eventualelor defectiuni ce pot apare in functionare si modul de actionare pentru remedierea lor. 3.1.1. TIPURI CONSTRUCTIVE iN Condifiile tehnice si de constructie ale transformatoarelor de pu- teré si ale autotransformatoarelor sint stabilite prin STAS 1703-80. Conform prevederilor acestui STAS, producitorul trebuie sa indice {ipul transformatorului si s4 atribuie transformatorului valori nominale. ‘Tipul transformatorului se simbolizeaz4 prin dou’ grupuri de litere mari despartite printr-o linioard: prima grup%, formata din trei sau patru litere indic& tipul transformatorului, iar cea de-a doua grupi, 76 -formata din dout.litere, indicé modul de racire. Semnilicatia literelor ‘din primul grup este urmatoarea “prima litera T — transformator A autotransformator — adoua litera: T — trifazat M — monofazat = — ulei a treia litera: U a patra lite S — cu reglaj sub sarcini transformator (autotransformator) de reglaj {aria patra liter’ ~ transformator (autotransformator) fark sreglaj sau cu reglaj tn absenta tensiunii, Semnificatia literelor din cea de-a doua grup& este urmatoarea : = prima liter’ — circulatia uleiului: N — naturala F = fortata — a doua litera — racirea uleiului: L — liberi | (naturala) eu aer S — prin suflare cu aer { A ~ cu apa Exemplu: ATUS-FS repr uw reglaj sub sarcina, avind aflaj de acr. in continuare sint indicate marimile nominale atribuite de fabricant ransformatorului sau autotransformatorului respectiv. Puterea nominal se obtine ea produs intre tensiunea nominal’, surentul nominal si factorul de faz indicat in tabelul 3.1.1. Puterea nominali astfel caleu- ata corespunde unui regim de fwic- ionare continua. Puterile nominale ale transfor- atoarelor irifazate trebuie sk se neadreze in seria de valori indicate n tabelul 3.1.2. Valorile din paran- eze se evi Puterile inti autotransformator trifazat im ulei irea cu cireulatie fortaté a nleiului si Tabelul 3.1.1 Factorul de fazi Numiirul de faze | Factorol de faz 1 t 3 va nominale ale transformatoarclor monpfazate destinate onstruirii unui grup trifazat sint egale eu o treime din valorile din elul 3.1.2. Puterile nominale ale transformatoarelor monofazate int destinate unei astfel de utilizdri sint matoarele trifazate. care ou eleasi ca si pentru transfor- 7 Prevederilé standardului respectiv cuprind si date referitgare Ja regimurile de suprasarcing ale transformatoarelor si autotransforma- toarelor, functionarea la o tensiune supericara tensiunii nominale infagurarilor (STAS 17031/1-80), condifii de functionare (STAS reeventa nominala ; ensiunilé nominale -ale infasurarilor ; sg . Grupa de conexiuni; vurenfii_nominali 1703/2-80), inealzire (STAS 1703/2-80), nivelul de izolatie (STAS Tensiunea de scurtcircuit la curentul nominal (valoare miisuirati) ; . Modul de ravire ; Pabelud 3.1.2 n. Masa iotali (informativ) ; Puterile nominale ale transformatoarelor trifazate a o. Masa uleiului electroizolant. [kVA] (dupa STAS 1703/1-80) p. Clasa de temperatura a izolatiei (pentru transformatoare uscate) 5 _ g. Ine&lzirea (dae aceasta difera de valoarca normala) ; 5: 63:8 ue fe fede r. Schema de conexiuni (in cazul in care grupa de conex aS baecd ink Gadieded Pere Serve ie z (12.5) (125) (2 250) (12,500) (125 000) on My ee complete referitoare 1a conexiunile interioare). Daca alan ae oan Tae oo in interiorul transformatorului concxiunile pot fi schimbate, trebuic (0) (200) (2.000) (20.000) (200 600) Sti se indice care sint cele care s-au executat la livrare; 5 250 2.500 25 000 250 000 by s, Nivelul de izolatie ; (315) to) Ci ce ce ooo) t. Masa de transport (pentru transformatoarele a ciror masi totalé (50) (500) (5.000) 450 006) 500 000) epaseste 5 t); 63. 630 6 300 63 000 €30 000 s2 ei vabila rn ansforma @ p Y 4 1% oO Eg oes, ee ahem . Masa decuvabild (pentru transformatoarele a eXror mas& total’ este 5 t) 1703/3-80), prize si conexiuni (STAS 1703/4-80), stabilitate la seurt- cirouit (STAS 1703-5-80), verificarea calit&tii si incercarii (STAS 1703/6 si 1703/7-80). Transformatoarcle si autotransformatoarele, la livrare, sint inso- {ite de certificate de calitate, de instructiuni pentru transport, montaj, instalare, tntretinere si exploatare, de buletinul de fneereare in fabrica (eventual Vizat de grupa de recepfie) si de carta tehnica a transforma- torului sau a autotransformatorului respectiv. Fiecare transformator trebuie sa fie prevazut cu o placa indica- toare rezistent& la intemperii, fixat& intr-un loe vizibil, care s contina urmitoarele informatii : a. Marea de fabric’ sau dennmirea intreprinderii producatoare } b. Tipul transformatorului (de exemplu, transformator, auto- transformator) ; c. Numarul standardului si, dacd este cazul, num&rul normei tehnice de ramura ; d, Numirul de fabrieatie ; ec. Anul de fabricatie ; ~ £ Numarul de faze ; g. Puterea nominala. Pentru transformatoarele cu mai mult de doua RN trebuie si se dea puterea nominal’ a fiecdreia ; Ww. Detalii referitoare la prize: — indicarea infasurarii care este dotata cu prize; — un tabel dind pentru fiecare prizd tensiunea de priz& si puterea prizi a flecarei infasurai — valoarea impedantei de scurtei priza median’, cu indicarea infasura impedanti ; ik ci entualelé informatii asupra functionarii transformatorului la 6 tonsiune es 105% din tensiunea de priz’ sau, pentru priza principald, 105% din tensiunea nominala. Marcarea meat sa fie lizibila si durabila. Principalele elemento constructive ale transformatoarclor $i auto- fransformatoarelor sint: cireuitul magnetic (miezul), infagurarile, cuva si capacul, conseryatorul, comutatorul pentru reglajul tensiunii, izolatoarele de trecere, instalatiiie de racirc, relecle de gaze si alte eeesorii. Circuitul magnetic al transformatorului sau al autotransformatorului ste confectionat din tole de tabla silicioasa laminata la rece, cu gro- i de ordinul 0,28—0,3 mm, si este constituit din doua, trei sau mai julte coloane yerticale, reunite prin doud juguri orizontale. cuit pe prizele extreme si pe la care este raportati aceasta 78 : 79 Portinnea din circuitul magnetic pe care se imbract infasurarea se numeste miez. Miezurile se unese intre ele prin jugul superior si jugul inferior. i Tolele se izoleaza intre ele cu carlit, hirtic subtire de 0,02—0,03 mm, sau se acopera cu un strat de lac, dup& care se string cu buloane asezate im bucse izolate. Aceast& constructie se foloseste pentru a micsora curentii turbio- nari indusi in fier de ciitre fluxul magnetic alternativ. fn prezent constructorii de transformatoare au obtinut pierderi specifice sub 0,4 W/kg, folosind tole din tablé silicioasi laminati la rece. Toate piesele metalice ale miezului magnetic si ale schelei trebuie legate la pamint, cu exceptia buloanelor de stringere izolate care tra- verseazi tolele coloanelor si jugurilor. La transformatoarele de mare putere pachetele de tole sint sepa- rate prin foi de carton electrotehnic. In acest caz, pachetele de tole trebuie sa fie legate toate la pimint. De obicei, pe capacul cuyei sint scoase intr-o cutie de borne legiturile intre pachetele de tole si legt turile la pamint, pentru a se putea supraveghea nivelul de izolatie intre pachete si fat de masa. Infasurdrile (bobinajele) transformatoarelor si autotransformatoa~ relor sint constituite din conductoare de cupru sau aluminiu rotunde sau dreptunghiulare, izolate intre ele si fat% de coloanele miezului pe care sint fixate. Infasurarile sint de tip continuy, spiralate, in galeti sau stratificate si sint executate pe cilindri din pertinax, transfor- merboard sau hirtie izolanta, cu unul sau mai multe conductoare in paralel sau din bare masive de aluminiu roluite si sudate intre ele ew © instalatie de argon-are. ; : Fle sint astfel cxecutate si fixate incit si reziste Ia eforturile clectro- dinamice si termice de scurtcireuit si la undele de ‘soe de tensiune. Infiisurarilé aceleiasi faze se fixeazi pe acceasi coloan’ si sint ase- zate de regula pornind dinspre miez spre exterior, in urmitoarea or dine: infasurarca de joasi tensiune, infasurarea’ de medie tensiune, daci exist, infasurarea de inalté tensiune, infdsurarea de reglaj grosier si de reglaj fin. Spirele infasurarilor, eufundate in uleiul de transformator, care are o mare rigiditate dielectric’, sint bine izolate una fata ‘de alta si fata de masa. In afara de aceasta, ulciul de transformator, ayind o con- ductibilitate termica ridicata, conduce caldura de la Infasuriri la euva. Cuvele pentrn transformatoare si autotransformatoare se executa din tabla de ofel, in constructie sudata, consolidate eu nervuri, centuri de rigidizare si grinzi verticale. Cnya este calculata si reziste la 0 supra- 80 presiune intorioara de 0,5 atm la fundul cuvei, Cuvele pol fideconstructie lasici (cuva + capac) sau cuvi clopot (clopot + platform’). Pentru iransformatoarele de putere mie% -euvele se fac de obicei de forma “dreptunghinlaré, iar pentru transformatoarele de putere mare, de jorma oval sau cu un perete frontal drept. si celilalt oval. Pentru ridicarea cuvei si a transformatorului montat, se realizeaz’ pe cuva, aproape de rama superioara, dispovitivele (cirligele) de ma- evra Tespectiv de ridicare. De asemenea, se realizeazi di spoziti Pentru ridicare cu vinciuri meeanice si urechi de tragere in patru sensuri Ja transformatoarele de la 2500 kVA in sus, inclusiv. Pentru a miri Suprafata de racire, cuva se construieste cu suprafata ondulata, cu adiatoare de racire sau cu baterii de racire. i | Pe peretii laterali ai cuvei sint prevazute racordurile cu flanse (eu clapeta) pentru bateriile si radiatoarele de racire sau, la transfor- n atoarele de putere mai mica, cuvele sint prevazute cu tevi de racire (radiatoarc), de exemplu de tip lird, sudate direct pe cuv: La toate transformatoarele se monteaza robinete de golire a cuvei, Cum este cel din fig. 3.1.1. La transformatoarele cu puteri peste 1000kVA inelusiv se monteaza pe fundul cuvei um ul (dopul) de cur&tire, care se mon- eazi pe fundul cuvei intr-o pozitic ieceSibila, are rolul dea permite elimi- area reziduurilor care se depun la de- fradarea uleiului si la spalarea interi- mi a cuvei. Asemenea busoane de liratire se monteaz& uncori si la eon- fervatoarcle de ulei, la hateriile de racire, [relecle de gaze etc. | Pentru deplasare, la partea inferi- ay 4 a cuvei este realizat un dispozitiv ® transport format din sanii sau roti miru transformatoare pind la 100kVA lusiv, din roli rabatabile in dowd ectii perpendiculare peniru transforma- re de la 250 kVA inclusiy, cu roti tabile cu rebord pentru cale ferata Tu transformatoare de la 2500 kVA Fig. 3.1.1 Robinet de golire a cuvel. e mare carucioarele de transport sint realizate din roti eu rebord, id ecartamentul normal, de 1 435 mm. Rofile asigurA posibilitatea Plastrii in doua dircclii perpendiculare, prin schimbarea pozitici lor, pa ce cuva a fost ridicata pe cricuri. Gartca electricianului din stajit eleetrice si posturi de transformare — cd, 53 Bl ransformatoarelor se are in vedere si se realizeze si re a transformatoarelor pe sine pentru cazul unui La montarea’ dispozitivele de eventual seism L La toate transformatoarela, este realizataé 0 borna de legare Ia pa- mint. Pentru luarea probelor de ulei, pe cuva tranSformatorului’ se mon- teazi unul sau mai multe busoane. Pentru transformatoarele de la 100 kVA in sus inclusiv, se monteaza 1 buson pentru luat probe de ulei, iar la trafo peste 2,5 MVA se monteaz’ 2—3 busoane. Acestea sint ‘de tipwl cu garniluri de etansare sau en Dil& de ofel. Transformatoarele de putere mare prevazute cu 2 sau 3 busoane permit luarea probelor de la nivelul superior si mediu, dcoarece acestea sint asigurate cu tevi interioare, iar amplasarea lor Ja partea inferioara este realizat% pentru prelevarea usoari si in conditii de signranta a pro- belor de ulei, cu transformatorul sub tensiune. “La toate transformatoarele se montcazi pe cuva plicuta indica- toare si plicuta cu schema conexiunilor. Pe cuva si capacul transformatoarelor sint montate izolatoarele de trecere i 0 serie de accesorii necesare functionarii si exploatt Conservatorul de ulei este un rezeryor cilindric, fixal la partea superioara a cuvei, care are rolul de a prelua variatiile nivelului de ulei. La transformatoarcle cu reglaj {ra sareind, conservatorul are o singurit camera, iar la cele cu reglaj sub sarcina are dowd, una servind drept conservator al comutatorului de ploturi. Camerele comunica, prin intermediul tnor racorduri preyazute eu robinete de separare, cu cuva comutatorului de reglaj si respectiv eu -cuya transformatoralui. ntre ele, camerele comunica prin doud orificii executate in pere- ‘tele separator, unul la parlea inferioara prevazut cu filtru de ulei, pentru cireulatia uleinlui intre cele doua camere si altul la partea su- presiunii aerului intre cele doua ca- jecare con- perioara, servind la echilibrare: mere. Fiecare cameri este previzut’ cu robinet de gol servator este previzut cu dispozitiv de umplere. Pentru tensiunile de 220 si 400 kV, conservatorul este prevazut cu o membrana elasticd din cauciuc. Acezsli constructie are avan~ tajul protejarii corespunzittoare a uleiului impotriva oxiddrii si umidi- t&Atli, respectiv uleiul nu poate absorbi oxigonul sau, umiditatea din atmosfera, putind astfel s-si pastreze calitalile initiale un timp mai indelungat. : 82 > _ Nivelul uleiutui din conservator se verificd fie la o sticli de nivel, gare functioneaza pe principiul vaselor comunicante, fie la un indicator nagnetic al nivelului de ulei. La conservatoarele cu membran& elastic’ din cauciue conservatorul este previzut eu dowd indicatoare magne- lice de ulei, unul pentru supravegherea nivelului de ulei si celalalt Pentru supravegherea integritatii membranei elastice din cauciue. __ Pentru supravegherea nivelului de ulei din transformator in functie temperatura mediului exterior, la sticla de nivel sau la indicatorul Magnetic al nivelului de ulei se trag trei lini de control corespunzind jemperaturii mediului exterior de: —35°C, 115°C si -+35°C. Dispozitivul de semnalizare al: indicatorului magnetic al nivelului ulei este fie un sector de cere care, tn functie de cantitatea de ulei din conservator, are culoared rosu sivalb, fie um sector de cere cu ac indicator inscripfionat : gol; 1/4; 1/2; 3/4 si plin, , ‘Semnificatiile scmnalizarilor de la vizorul indicatorului magnetic nivelului de ulei, in functie de temperatura medie a uleiului, stnt Gele din tabelul 3.1.3. ’ Tabelul 3.1.3 Semnificatia semnalizirilor de la visorul indicatorului magnetic al nivelului de wlei in functie de temperatura medie a uleiului ec ‘Temperatura medio a uleiului Scmnificatia semnalizirlor ee eeesSsSSSF = 40° complet rosu 10°C 1/4 alb si 5/4 rosu +30°C 1/2 alb si 172 rosu +70°C | 3 alb st 1/4 rosa LE Eee naté prin interpolare. Indicatorul magnetic pentru nivelul uleiului mai este prevazut eu doug ‘contacte, care sint actionate astfel: daca nivelul uleiului conservator seade sub nivelul minim admisibil, atunci indicatorul )hivel inchide un contact prin care semnalizeaz& in camera de co- Manda atingerea nivelului de ulei minim. Dac& nivelul uleiului din Inservator creste peste nivelul maxim admisibil, atunci indicatorul nivel inchide un contact prin care semnalizeazi in camera de co- ind’ atingerca nivelului de ulei maxim. 83 in principiu, indicatorul magnetic pentru nivelul uleiului, prezentat in fig. 3.1.2, consta dintr-o carcasi metalica, fixati etang la ulei, pe flansa’ sudata pe unul din capetele conservatorului cu ajutorul une’ garnituri de etansare. In carcasa, spre partea din fata, inchise printr-un geam de sticli, sint fixate pe un ax rotatiy saibe indicatoare si un magnet premanent. Opus acestui magnet permanent, dar separat prin peretele carcasei, este fixat pe un ax rotativ un contramagnet, rotit de un plutitor metalic care urma- reste variatia nivelului de ulei din conservator. nent din carcasd este antrenat de liniile de forta magnetice care tree prin peretele carcasei. Deci este antrenata si saiba indicatoare. In fata acestei saibe se gaseste vizorul din sticl4 cu maroajele pentru nive- Jul de ulei maxim, respectiv minim, Aceast& exécutie are avantajul {geliston _2 Gmagnet, permanent _inx et dispozitivul indicator exterior 1 2 Gadmgsnet permanent exe; este complet separat de uleiul din Sarl ae taiesea ead cutie omseryaton/4l deel, Ia oveveutuall vara spargere a Vizorului de ‘sticl’, nu avem pierderi de ulei. Dispozitivul de filirare a aerului (filtrul de aer) este un aparat care se monteazd pe racordul de legatura al conservatorulul si are rolul de a absorbi umiditatea din aerul atmosferic care patrunde in conservator Ja sciderea nivelului de ulei respectiv de a proteja uleiul, chiar in cazul ruperii membranci clastice din cauciuc la conservatoarele prevazute cu aceasLa membrana. Filtrul de aer se monteaza obligatoriu la transfor- matoarele de la 400 KVA in sus, inclusiv dar se poate monta si la trans formatoarele de la 100 kVA in sus, inclusiv. “Ca material higroscopic se foloseste silicagelul sau ionosilul indi~ ilicagel tratat cu clorura de cobalt si care tsi SchimbA culoarea tn functie de cantitatea de apa absorbita. In stare anhidrd (lipsit de ap&) ionosilul are culoarea albastra deschis, iar pe misura co absoarbe umiditatea culoarea treee in rosu, apoi im roz, iar la saturatic cu apa devine incolor. In aceasta situatie materialul higroscopic trebuie tnlocuit sau regenerat, De preferin{a inlocuirea saw regenerarea se face cind culoarea ionosilului a doyenit slab roz. Rege- eator, care este obfinut din 84 In felul acesta, magnetul perma- Se pune ulei de transformator pina la semnul indicator ; jul la fixarea cilindrului, prevazut cu racord de legati- sonservatorului. erarea se face prin Inedilzire la 150—200°C pina ce culoarea lui devine bastru deschis. Gu ocazia régenerarii nu este permis si se depaseasci emperatura de 300°C. Jonosilul nu trebuie s& vind in contact cu uleiul, erea transformatorului. Un filtru de aer are urmi- ri componente : — cilindrul din sticl& in are se pune materialul hi- roscopic ; paharul de sticla in care — eapacul inferior preva- ue cu orificii prin care intra erul atmosteric ; — capacul ‘superi T, dare Hla racordul pentru filtru al Aerul atmosferic patrunde Bfiltru in partea lui inferi- jaré trecind prin paharal de ilei (vezi directia sgetilor in ig. 3.1.3)'si apoi, dupa reti- ea umezelii de cAtre male- lul higroscopic, ajunge prin ordul de legiturd deasupra livelului de ulei sau respecity leasupra membranei conserva- Relecle de protectie se insla- @ in mod obligatorin Ia fansformatoarele cu puteri ke Fig, 3.1.3. Filtru de aer : @ste 400 kVA inclusiv si sc 1 —cilindru ain sticlé ; 2 — paharul din sticla ee ee 4 capae inferior 4 o rie Mstruiese atit pentru protec- meord de iegaturs’ cu angi: Ce take de transformatorului propriu- {xaea ‘chndrumt: 7—'shta din atamis 8 garniturd de ‘etangara, 85 zis (relee de gaze tip Buchholz), cit si pentru protecfia comutatoare- lor de reglaj sub sarcind (relee de gaze cu clapet’) la transformatoa- rele previzute cu acest. reglaj. Releul de gaze tip Buchholz este un aparat monobloc de gabarit redug care se monteaz& in serie in circuitul de ulei dintre couservator si cuva. El actioneazi : ; —'la seliderea nivelului de ulei din cuva ; — aparitia de aer sau gaze in cuva ca urmare a unor arderi lente de izolatie sau a unor eventuale neelanseilAfi a cuvei sau a instalatiilor de racire ; : ‘ — aparitia unui curent de ulei venind dinspre cuva ca urmare a unei unde de soc. Protectia releului poate fiz — semnalizare preventiva ; -. scoaterea de sub tensiune a transformatorului. Fa actioneaz& in timpul formarii defectului, inainte ca acesta sa produc& avarii grave, spre deosebire de celelalte sisteme de protectie (diferenfiala, maximal, sigurante fuzibile etc.), care acfioneaza dupa aparitia defectului. > Este compus (fig niu, eu nervuri de int Mix, actionate din afaré cu-ajutorul unui magnet permanent care se deplaseazt Ho dal& cu fMotorul. | Releul de gaze‘tip clapet este un aparat de protectic care trebuie | montal in mod obligatoriu la fiecare comutator de reglaj sub sarcind al transformatorului, El protejeaza comutatorul de reglaj sub sarcina 4) dintr-o carcasi turnéta din aliaj de alumi- Pe ambele parti laterale sint cite unul saw dou’ vizoare fafa in faj& gradate pentru observarca comoda a ulciului, Sub vizoare, pe carcask si pe capac sink sageti care indicd drumul gazelor (montajul releului) dinspre cuva spre conservatorul de ulei. La partea superioara, pe capacul releului, se gases¢ ventilul cu ro- binet si dopul filetat pentru evacuarea gazelor $i pentru insuflarca ac- rului pentru controlul functionarii flotorului superior. De asemenca, la anumite relee, cum este si vel din fignra, se gaseste dispozitivul de control si blocare (taster) protejat printr-un c&pacel insurubat. C&pa- celele ventilului si ale tasterului stint legate de capacul releului cu Vin tisoare metalice pentru a nu se pierde. Tot pe capac este cutia de borne. In interiorul releului se gisese dou’ flotoare, fiecare cu efte un in- treruptor basculant cu mercur in vase, de sticli umplute cu gaz inert. Flotorul superior, echipat cu un intreruptor basculant pentru semnali« zare, este actionat la sedderea nivelului de ulei si la degajeri lente de aer sau gaze. Flotorul inferior, echipat cu un intreruptor basculant pentru declansare, este actionat la aparitia unci unde de presiune (de- plasare brusci a ulciului dinspre cuva spre conservator sau d violent& a gazelor ca urmare a unei arderi violente sau explo: La’ transformatoare peste 16 MVA se folosese si relec de gaze tip Buchholz la care intreruptoarele sint cu contact metalic in vas de sticlit Le 3.14, Releul de gaze tip Buchholz : a — careasa ; 2? — capac; 3 — vii p4 mee i ‘ sdacantinqsaton'e 1 + “apae™piclontic ser SH = sche ceed dl ott te Ja comutator. Este construit intr-o carcasa turnat& de aluminiu, ca in fig. 3.1.5, in interior avind GlapetA hasculanta cu dow’ pozitii, .in functiune* si,,decuplat, wh sis- m de blocaje care mentine clapeta in una din cele dowd pozitii, tre- irea de la 0 pozitie Ia cealalté putindu-se face numai sub acfiunea unui ypuls exterior, si un intreruptor basculant cu. mercur, fixat printt-o 86 87 pirghie solidara de clapeta si avind un contact normal tnehis si ur contact normal desehis, Pe peretele lateral, dispuse fa& In fata, se gisesc dowd vizoare pentru observarea pozitiei clapetei. La partea superioara a releului, protejate de un capac basculant,. se gasesc doua butoane de proba cu placufe indicatoare ,in functiune* a 2 1 329 bai fgdurr $15 Pied jie ail VEDERE DW A ey hg ie or 3 Functronare deconeckat |__ Sehema efnctricd Conectat~ Decanectat Fig. 3.1.5. Releu de protectic comutator (relet tip clapeté) — RS 1000: 41 —careasa ; 2 — vizor ; 9 — guruburl do prindere ; 4 — cutie ce nore ; 5 — capae cutie porne | 8 —- borne } 7 —racord eireulte ; 3 — sageata indicatoare ; § — Capac basculant ; 10 —'batoane de proba ; 11 — surub punere la masa ; 12 — garnitura. gi .decuplat“ servind la verificarea functionirii releului (butonul in functiune*) gi respectiv la readucerea clapetei in pozitia normal’ (bue tonul ,decuplat*), Linga vizoare, prin turnare pe ficeare capac, este realizattt ciLe o sigeata indicatoare vospita in rogu, care arata directia spre conserva- torul de ulei al transformatorului Releele de protectie de gaze sint racordate prin intermediul robi- netelor sau a clupetelor pentru transformatearele cu puteri mai mari de 1000 kVA inclusiv. Ventilul de suprapresiune (fig. 3.1.6), care se instaleazd numai la transformatoarele gi autotransformatoarele de putere mare si cu ten- siune superioara de 400 kV, are ‘scopul de a asigura trecerea uleiului din cuva transformatorului spre conservator la varialia volumului de ulei, in cazul In care se uita inchist sau se defeeteaz& clapetele care sint montate pe racordul intre cuya si conservator. Ventilul este deschis de suprapresiunea care apare la eresterea temperaturii uleiulul, daci cla- petele sint in pozitia inchis. 88 ONE Spre conservator 25. 3 fsus| a y zn g @ df \ Note 120 10\ 10 fe a i NW ; Z ' \ | aia Se recgmandé numat fa manta} vertical Fig, 3.16. Ventil de suprapresiune : J,= flange superioure ; 2 — flange inferioare ; 3 — con: 4 — ve : $aiba special 6 — sabi; 7“ sucub cae edisdric 8 gamiee Bet soca hexagonal ; 10 — piulit& M 10; 1 — piulita M 5, 89 Supapa de evacuare gaze se instaleaz’ de asemenea la trans forma- toarele si autotransformatoarele de putere mare $i tensiune ridicata sila care conservatorul este prevazut cu membrana din caueine. M Portal Acumulare gaze g ponte Evacuare gaze 6 ce gaze 4 cuva ; 2 — capac sume ~ capac inferior ; 4 — plutitor : 3 — ax; 6— isl tu grosicr ; 7— filtru.tin ; "8 — garnitura etansare ; 9 — garniturd supapa ; 1 —ventil cu piston; 11 —'piesi_ de lemn; i2— resort; 13 —nivela do ulei } 4 — fared ; 15 — bugon curlitire ; 16 — sita protectie ; 1 —‘ulel de transformator } “8 — flange racord. Dispozitivul, aritat in fig. 3.1.7, se instaleazt pe conducta! intre comutatorul de ploturi si conservator si are rolul de 2 acumula si a evacua in atmosfera gazele rezultate in urma functionarii ruptorulai comutatorului de ploturi. 90 formatoareior se monteaz la partea superioar’ a cuvei (pe capac) si in functie de valoarea tensiunii sint de tipul obisauit de trecere, de tip a Be p eco 50 | 4 [ot | 12 Fig. 9.1.8. Izolatoare de trecere : ye t/2000 | 100 | 25 [618 | 20 szolator TH W kV ; b — izolator TE-33 kV We 10/3/50 | Tea a2 0 porfelan zolator ; 2 — bornd; 1 — tub iz0- e060 | 120] 30 [ora] 0 gamnitura | 5 — capac ; 6 — plus 5 F Ps 8 —piuilja ; 9—clama : 0 —gare : : dt papue ; 42 — prezon; 13 > gar- itura | if — Inet magnetic; 19 — pana; 1 — Surub ; 17 — waraitura ; 18 — capacel ? 1 eelator inferior ; 29 — ‘fanion ; Pf — surub ; cclator superior ; 22 — suport eclator. it pe flansa izolatorului. La izolatoarele cu ulei propriu trebuie ificat nivelul uleiului sau presiunca uleiului in functie de constructia latoarelor respective. Th fig. 3.1.8 sint prezentate izolatoarele de trecere tip T.E. 10 kV 4) si T.E. 35 kV (fig. b) si detaliile lor constructive. De asemenea, lig. 3.1.9 este prezentat izolatorul de trecere 110 kV, 400 A cu deta- constructive. 91 Fig. 3.1.9. Izolator 110 kV, 400 A: TOE eeaTne Lasse hs cant ne olan 26 oeazon 0 bom 2, Pan Pee RE Be gSaPi tater ezeror Notarea bornelor se face folosind : — litere mari pentru infasurarea cu tensiunea cea mai mare; — litere mari eu indicele m pentru infsurarea de tensiune medic ; — litere mici pentru inffigurarea .eu tensinnea cea mai mica. | Pentru inceputurile infasurarilor se folosesc literele A, B, C—a, b,c Pentru sfirsiturile infisurarilor se folosese’literele X, Y, Z—a, y. = entru neutrul,*care este scos pe capac, se folosese literele N, respectiv n. Asezarea bornelor pe capac se face astfel ca suecesiunea literelor si ie de la stinga spre dreapta privind dinspre partea de inalté tensiune. In fig. 3.1.10 este exemplificat& marearea bornelor la un transfor- tor cu 3 infasurBri, cu neutrul scos pe capac la infisurarea de inalta medic tensiune. Termometrele si dispozitivele de masurat temperatura servesc pentrw firirea si supravegherea regimului termic al transformatorului. La transformatoarele cu putere mai mare de 63 kVA inclusiv se jonteazd un termometru tehnic cu mercur, capacul cuvei avind un ag pentru termometru. La transformatoarele cu putere inai maresde 1000 kVA inelusiv, Apacul cuvei este previizut cu locas pentru montarea a dou’ termo- kx stre tehnice cu mercur. Termometrele cu mercur se monteazd im ritoare, asa cum se arata in fig. 3.1.11. La transformatoarele cu putere mai mare de 4 MVA inclusiv, se aleazi, pe linga termometrele tehnice cu mercur, si wn termometru i 93. 4 bung 72am _ Nesagan 2+ ~- Hexdgon 27 Fig, 3.1.12. Termometru manometric cu cadran $1 contacte elactrice : cadran —20°C + + 120C 79 — ac indle Hemmiizare s 4 — cabl toaatura cle: soa: @— capac: 7 Dulon fesia) ; 8 — tub capilor | FEN iaon wrhomettu; 1 plullid olandess.; it — cop Se sixate ; If suport fixare | 19 — surub 3 14 — bolamay Fig. $1.11. ‘Termometru tehnie cu mercur si cu aparatoare. _ Termometrul cu cadran este folosit in urm&toarele scopuri: — s& masoaré temperatura uleiului ; — si semnalizeze depasirea unei limite de temperatura fixate ; — si comande introducerea sau scoaterea din cireuitul de récire al transformatorului a bateriilor de récire ; —' si comande scoaterea transformatorului dif sarcin& Ia depsirea lemperaturii maxime a miczului sau a uleiului | Termometrul manometric eu cadvan este construit dintr-o earcas rnaté de aluminin in care se aff’ mecanismul de actionare al acului dicator, cadranul eirewlar cu gradatii de la —20° la 0° si la +-120°C, jeu! indicator si contactele electrice ew pozitie normal deschiséi, butoa- nele de reglaj si racardul dintre dispozitivul de actionare a acului in- dicator si tubul capilar. Tubul capilar are o lungime fixt (cea 7 m) paratul fiind etalonat pentru aceasta lungime. La capatul celalalt al hulni capilar se afi corpul de sesizare (rezervorul cu mereur sub, esiune) si racordul de prindere in locasul termometrului de pe trans- yemat or. unei coloane en mercur introdus& tn rezervorul sub presiune pre- git cu tubul capilar. La capXtul opus rezervorului, tubul capilar ste indoit dub form% de arc. In functie de temperatura, coloana de cur dilatindu-se, face si se destind’% arcul, miscarea transmifin- se acului indicator. Acesta va inchide pe rind, in functie de re- * ij, cele 1, 2 san 3 contacte normal deschise, dind comanda respectivi La transformatoarele si autotransformatoarele de putere mare 5 ru tensiuni ridicate, 400 kV si 220 kV, se mai folosese termome- le cu rezistenté pentru m&surarca temperaturii miezului si a uleiului. Elementul de masurat este format dintr-o rezistenti de platind ontaté in jugul superior (pentru misurarea temperaturii miezului) | in interiorul unei teci metalice cilindrice (pentru masurarea tem- praturii wleiuhii — fig. 3.1.13). ‘Temperatura este indicat’ in camera de comanda, prin intermediul Mi comutator, de catre un singur aparat indicator, La acelasi aparat indicator se ‘poate citi 5i temperatura infasuri- t prin folosirea termocopiei fig. 3.1.14, Termocopia este 6 termore- mf care face posibil& misurdrea, indirect’ a temperaturii infi- L: 95. surtrilor, misu mari a infisuririi, j Semnalizatorul terinic de pericol (fig. 3.1.15) serveste pentru pro- tectia transformatoarelor si autotransformatoarelor tmpotriva supra- incdlzirii uleiului. ea directé neputindusse face din cauza tensiunii i iuoates 4 numai la Lransformatoarele le putere mare si Lensiune de 400 kV. Aparatul ‘ansformatorului astfel incit sonda termicd aximi a uleiului, : i aulolransformatoarele ¢ monteaza pe eapacul preia temperatura \ Hexagon 22 £0. Fe 0" eee / 1h 1 —} @ x CARACTERISTICS ~bomentul de lucry al lhe FES 8... GDC maxim La tind = Valearea (22°C 1 REG 222 hse create 100 #26 | a 8 mle efst | 220 . Etichete " caracterishet M202 Schemé de legitisn) ‘ Cyn" i SCHEMA ELECTRICA 9 3 \ 4 | S go Fig. 5.1.14. Termoreristentd, parte componenti a termocopiei. oa omeniul de reglaj este cuprins intre 50°C si 125°C. La’ asigurarea peraturii pentru care a fost reglat, 6 lamel& bimetalic’ m forma : © foarte sublire deblocheazt clichetul intreruptarului, pretensio- ao teu renibtente: (eaten “tiesurayea’tempe= Cu ajutorul unui resort, Astfel se inchide cireuitul de semnalizare, Fig. 3.1.13. Termometru ct ‘istent: el is ss raturii uleiului. ramine inehis pind se actioneaz’ butonul. ae artes elcctriclanului din stalii clectrice ji posturi ce trensgormare — ed, 53 OT utorul maguetulai din spatin! fluidului, contramagne- Separat in spajiul indicatorului si microintreruptorulut epaus dupa intrerupe- (Sens de ase | 1 bereelatle 220 pl. | Be [i : e- Bosumgrdl : sermnalizntoru hs ieee Domeniul dereglare fH a 69+ 120°C al L | 7b protectie enceces See et, wertinax LI 7 g fae Fig. 3.1.16. Indicatorut de civeulatic pentru apa gi ulei : t . 1 — carcas&é ; # — ples intermedi: 3 — paleti; 4 — ax; Fig, 3.1.15, Semnatizatorul de pericol. 6 = tnagnot & — "coniamapnere pagel fdictearut | #— microintreruptor ; — eure borne. -Indicatorul de circulafic pentru apd si ulei (fig. 3.1.46) const’ dintr-o si sub forma de tambur in cure este montal’ o palela fixata pe ca (recerii fluidului se realizeazi priatr-un resort, reglabil din partea spate a aparatului prin intermediul anui surub. ' icrointreruptorul are contacte ,normal deschis” si .normal tne astfel incit orice indicatie a aparatului poate fi transinisi in can de comanda. un ax. ee zi 4 curentului flnidula Paleta se deplaseaz’ datorita curen uid de 90° elibereazA intreaga sectiune de trecere. Deplasaren paletei est i dup’ o rotati 99 98 Prin intermediul acestor indicatoare Dateriile de racire (fig. 3.1.17), care asigur formatoare (autotransformatoare) prin c! suflajul de aer. de exemplu ului din trans- ewlatia forfata a uleiului si Indicatoarele de cireulafie a wleiului permit supravegherea si din camera de comand’ a funcliondrii cireulatiei de ulei din bateriile de Vicire. Busonul de aerisire sau ventilul de aerisire (fig. 3.1.18) este utilizat la irea cuvei, conservatorului ete. si este format dintr-un corp fix sndat pe peretele subansamblului, un mobil care, prin desurubare iala, permite inlaturarea etanseitatii si evacuarea acrului prin ‘iul transversal §i bila de etang ea tyansformatorului se face cu scopul de a permite climi- area acrului care se acumuleazi in zoncle inchise din unele suban- ainble ale Uransformatorului in eursul operatici de umplere cu ule int curva, oalele si stulu au cuvi, i arelorde LT. si JP. de pe eapae ,olatoarele de 1.7, si J.1., comutatoarele de reglaj snb sar- oarele de racire, conservatorul eu membrana $i cutiile de Membrana de coucivc Fig, 3.1.18, Busonul (ventilul de aerisire) : 1 — corp wentil y 2 — saiba ; 3 — buson ; 4 — pia ; 5 — pia. f é 629 Aerisirvea transformatoarelor se face in doud sisteme Fig. 3.1.17, Bateria de ricire i 1— camera ce distributie ; 2— ventilator axial; 2 = grup, electropompa 2 pason aerisire ; 3 — record manometry s 6 — urechi 2 ponitia TP" Sireent Hascare porklaongontlt 6 — pote 2 — sal = manual, cu ajutorul busoanelor de aserisire aratate tn fig. 3.1.18, acterizat% prin faptul e& se face pind in momentul cind in tocul nlui Incepe s& curga ulci; eleul de feviy 11 — 101 100 automat; cu ajutorul unor evi racordate la racerdul releutui de gaze. Aceasti acrisire se curacterizeaz’i prin faptul ¢& permite aerului care are tendinla de a se aeumula in unele zone si fie condus prin jevi, chiar in timpul umplerii cu ulei sau, in timpul functionarii, la ra- cordul releului de gaze $i de aici si ajunga in conservator sau la su- papa de evacuare (fig. 3.1.7). el] | a Fig, 3.1.19:.Robinet cu clapeté (la-’ Tig. 3.1.20. Diverse tipuride radiatoare 1 pot de inchidere} + @— radiator dropt ; b ~ radiator eu lire; © 1 — corp elapeta : 7 — ax ; 3 — miner de radiaior up A 3 i i)eveabea | eotauean se eee os am: ciionare 4 — suru Ge, bloware; 8 — fc, \00y8 |Z ner ae edasoniagre, 8 uUse a? - ae aerisire ; 6 — Duson de golire. Robinelul cu clapeld are rolul dea inchice sau deschide cireuitul de ulei intre cuvi si conservator sau intre ewva si bateriile de racire. Asa cum rezull din fig, 3.1.19, robinetul cu clapeta se compune din ‘corpul robinetului cu orificiul prin care eiveulé ulciul, clapeta de inchidere a orificiului, axul de manevra care roteste clapeta si mani vela de aetionare cu surubul special en ajutorul cAruia se blocheaza manivela intr-o anumili pox Robinctele cu clapet& se folosese de asemenca pentru separarea radiatoarelor faf& de cuva, Ele se monteazd pe ficcare stut sudat pe peretele cuvei si permit demontarea radiatoarelor a fi evacuat uleiul din cuv . fn fig. 3.1.20 sint reprezentate citeve tipuri de radiatoare. Circuiiele auxiliare de pe transformator (autotransformator) sint cir cuitele seeundare de protectie, semmalizare si maAsurare, cu care este expediat transformatorul dia fabrick, si ciccuitele de comanda a insta- 102 aliei de racire. Aceste circuite sint legate la unul sau mai multe eo- frete, sint realizate din conductoare de cupru flexibil, izolate inP.V.C.. introduse in tuburi metalice si auo rezistentA buna la actiunea uleivlui, “intemperiilor si la loviri mecanice. — Aeeste circuite sint: cireuitul releclor de protectie de gaze Buchholz $i clapeta ; — circuitul nivel (minim si maxim) ulei in conservator ; — cireuitul indicator contro! membrana elasticA conservator ; — circuitul termometrului cu rezisten{4 pentru ulei — circuitul termometrului en rezistent% pentru miez ; — ‘circuitul termometrului cu cadran si contacte pentra semnalizare temperatura maxima’ ulei ; circuiful semnalizatorului termic de pericol ; cuitele indicatoarelor de circulatie ulei; ircuitele transformatoarelor de curent inelusiv cele din borne pentru misurare, protectie diferentiala, termocopie) ; — circuitele de comanda a instalatiei de racire. In functie de putere, tensiunea nominal si dotarea transformato- wlui (autotransformatorului) cu instalatiile si echipamentele respective, incle cireuite pot si lipseased. La franstdrmatogtele de 2 MVA cu circulatie naturali a j VS), a a ventilatoarelar poate fi manual H atonal, in functie de temperatura uleiulai. ‘Pemper stirs la care 5—63 fe automat tn fuaetinae “treptele instalatiei de récire eventual semnalizate de termometrele cu. eadran. sint fhaioete 1 5 Say 10 IR% i (fle $) hee 4 § OL£167 69 © ina de uctionare a contactorulu utoane de _actionare Gistonts : yt — lampi de sem- fee al dempersturil-uleiulus ‘Schema automat in trei trepte permite punerea in funcliune a Feptelor numai incepind cu prima si mu invers, fig. 3.1.22. i: + 108 Oprirea functionarii ventilatoarelor se face deodaté pentru Coate treptele. La transformatoarele gi autotransformatoarele de 200, 250, 400 MV A cu tensiunca superioara de 400 si 220 kV si la transformatoarele de —63 MVA cu Lensiunea superioara 110 kV¥cu cireulafic fortata WRT RTD S| fy 6 Henle a : rel & eee re . . es - 102 pees 203 he Tie aoagege? Fig. 3.1.22, Schema de comanda automati a instalatiei de ra- cire : ITIP, — contactele termometruiial eu eadran : IC/—2C;— contacte au- xillare de protectic ale contactorului ; IRT;—3RT, — relee de protectie cu. bimetal ; 1C—2C — bodine de ‘actionare ‘ale _comutatoarelor ; P\O—P,O; — buteanc duble de actignare la distant ; K, — comutator Lit, lampt de semnalzare } INf—3H1— bopinela releelor interme diare ; 1R7)—KI, — contactelo releelor intarmeatare. a wleiului si-suflaj de acr, pornivea instalatiilor de ricire se poate face fic manual, fie automat, in una sau mai multe trepte. —~ supapa de stguran{a se monteazi de obicei intr-un tub de expan- dare si are rolul de a permite evacuarea gazelor si uleiului fa cazul unei eventuale suprapresiuni in interiorul transformatorului (seurt- cireuite wiolente, explozii ete.). De obicei, supapa de siguran{i se monteazk pe capacul superior al cuyei, asa cum rezullA din fig. 3.1.23. Comutatoarele de reglaj (ploturi) sint dispozit glojul tensiunii atit pentru transformatoare, eit formatoare fie In condifiile seoaterii unilafii de sub tensiune, 6 unitatea care asigurd re- pentru attlotrans_ cu in sarcina. 104 _ Comanda comutatorului poate fi local, telecomandat& sau automa- zat, in funetie de unul sau mai multi parametri ai energici electrice lin una din retelele clectrice la care este racordat transformatorul sau uutotransformatorul: 2 — radiator; fia eu gonctacteara? go esttes eer Ue BU 15 —gowtor Jet 3 16 —fanion elator Jit. 1 T° tobinet de gollre | fa bord de puncte la ‘Sener sb Binet radiator ; 27 — titra de acr ; Dinet izolay conseevator | Pentro transformatoarele si autotransformatoarele pind la 1 600 kVA jelusiv, domeniul de reglaj este de pind la 15% din tensinnea nomic la a infdsurarii la care se prevede feglajul si Lensiunea.pe treapta de laj este de 5%, din tensiunea nominala a infagurarii Ia care se aplicd lajul. ; Pentru transformatoare si autotransformatoare mai mari de 1600 ‘A, domeniul de reglaj este de -L16%, din tensiunea nominala a tne iii la care so prevede reglajul, iar tensinnea pe treapta este de 3% din tensiunea nominali in cazul reglajului sub sareink si de 59 cazul reglajului [ark sareing. 105. La transformatoarele cu reglaj executal ih absenta tensiunii, comu- tatorul cel mai folosit este de tip rotativ (fig. 3.1.24). Actionarea lui se face — cu ajutoru! unui dispozitiv montat pe capac — fie de pe capac, fie de la sol cui 6 manivelé (dacd transformatorul a fost echipat in acest sens). Pentru identiticarca pozitiei pe care se gisesle comutatornl la un moment dat, pe capacul dispozitivului de actionare sint marcale poziliile, in sensul orac. Numero- taren treptelor de reglaj se face dela 11x ni, cilra 1 corespunzind celui mai mare numdr de spire al Infgurdrii La transformatoarele cu reglaj sub sar- cind sint folosile comutatoare de la dife- rite firme, avind in consecinti unele dife- rente intre ele, ins& neesentiale (exemplu : tip Jansen (R-D.G.) sau Kolaroy (R.P.B.)). La transformatoarele si autotransformatoa- rele de 220 —400 kV nt folosite comu- Reinhausen iatoare lip Elin (Franja) sau (RLE.G.). Toate -aceste comutatoare ins& sint de tip Ingropat, eu reglaj pe nal si cu contactele de rupere intr-o cuva separa- la, fie inclusi in cuva trausformatorului, fie montata pe izolatorul de nul. Pentru modifiearea raportului de trans- formare al transformatorului sub sareina, lrecerea de la o priz& a infasurarii la alta se efectueazt fri intreruperea curentului in reteaua ‘alimentaté, ceca ce se obfine, prin legarea simultana intre ele a doua prize de reglare pe timpul cit se efeetueaz’ operatia Fig. 3.1.24. Comutator de reglaj tip rotativ — contact sis (bornay ¢ 2 — placa stator 57 —eonsael mo- de comutar Pinos stator | 2 contac! me" de comuitare: resort ; 6 — bara de legat 7 — surub ; § — stiftal supor- tulu porwul comucay torulul. Dispozitivul de actionare « comutatoru- permite actionarea ma- Ibi, montat pe eu nuali sau electric&, localé sau Ia distant ut cu indicator al pozitiei co- si control, montate pe un panou, a acestuia. Dispozitivul este prev mutatorului si eu aparate de masura in camera de comand’. Disp glarii automate a tensiunii ta barele de pleeare pe jransformatorul sau la capatul unei linii de consumator, prin folosirea care debiteazh 106 ozitivul se preteaza si la introducerea re= p Tegulatorului de tensiune tip RATY-3,.en ajutoril e&rui deaza in permanen{& tensiunea barei la ; fine in limitele dorite, coniutind in prize al transformatorulun, contro- $i 0 men- comutatorul de care este conee mod adecyat, 3.1.2. IXPLOATARE, PRINCIPALELE DEFECTIUNT st RE MEDIEREA LOR , $1 RE 1 REGUL GENERALE DE EXPLOATAR: 1 S ¢ PDE LOATARE A TRAN SPORMAT (AUTOTRANSFORMATOARELOR) sea Pers: nek Personalul de exploatare va respecta, in lipsa unor indicatii spe- in functio- in slatii iale ale fabricii constructoare, urmatoarele reguli general narea_transformatoarelor gi posturi de transformar raat eneHongrea de lunga dural a transformatoralui (autotransfor- 2 tu), Inekreat la puterea nominal, este asigurata pe toate mr ele plus, iar pe cele minus pint la prizn de —5%, la celelalte penn prinus curentul putind avea valoarea egala eu al prize de by. uterea sedizind corespunziitor ‘miesorarii tensiunii.! ee La fransformatoarele fabricate Incepind din 1981, pentru toate Prizele condijiile de functionare sint a eB principals. : autransformatoarelor montate aceleasi cal si pentru priza b) La_transformatoar ireulatie Bt i Be camatoarele eu elrextahie naturali a uleiului si sufl Bominali, in cazul absenfei suflajutui fabricate pind in 1981 Pentru. transformatoarele fabricat narea {rd suflaj de acr se stabileste in orului. f 2 s ar ¢ lunga duraté la 60%, din puterea de aer pentru transformatoareie incepind din 1981, functio- cartea tehinie’ a transforma- ©) In cazul transtormatoarelor cu facire cu suflaj de aer san cu apa (FS I sau FA) se admi _— Mt fale a ite functionarea ansformatorului in cazul opririi pompelor sau a ventilatoarelor pe o duraté de maximum 10 minute ! a Ja pling sareind san o ork la i s mers in gok @) La transformatoarele fabricate pind in-1981 functionind. biog Seneratorul se admite functionarea de lungt durati la puterea no inal, la g tensiune ce nu depaseste pe cea nominali eu ma t OL ste pi Ni cu mai mult civeulatie forfatt a uleiului si Transformatoarele fabricate Incepind din 1981 cu puteri peste 40 MYA, destinate a fi legate direct la bornele generatorului, rezista timp ‘de 5 s unei tensiuni egdle cu de 1,4 ori lensiunea nominal la bornele transformatérului s cele cu puteri pind la 40 MVA inclusiv resist’ la aplicarea timp de 4 min a unei Lensiuni egale ew de 1,3 tensinnea nominal& la bornele’ transformatorului. c) Temperaturile de functionare admise la transformatoarele, cu ulei sint: ulei maximum 100°C; infagurari maximum 105°C ; daca temperatura derului de racire depaseste 10°C cu pink la 5°C, tempera- Lurile maxime admise pentru ulei si infasurdri se reduc eu 5°C, iar dac depasirea este cuprinsd intre 5°G si 10°C, temperaturile admise pentru ulei si inf¥surari se reduc la 10°C. Pentru iransformatoarele racite eu apa, aceste prevederi se com- pleteazi cu cele ale fabricii constructoare sau STAS 1703/2-80 t) Nivelul uleiului in transformator, in functie de temperatura mediului exterior, se supravegheazi la sticla de nivel sau alt dispozitiv, pe care se indica nivelurile corespunzatoare unor temperaturi ale me- diului exterior de: —35°C g) Abateri limita admise de la unele caracteristici electrice : ~~ yaport de transformare in gol: :0,5% din ‘raportul de trans- formare garantal sau --10% din tensiuhea de scurteircait in-procente, misurate la curentul nominal : — tensiuni de scurteircuit : {10% la transformatoare cu doua intagur%ri si £15% la transformatoare cu trei infigurari, numai pent una din tnfasucari si 10% pentru eelelalte. La transformatoarele cw 3 infasurari fabricate incepind din 1981, abaterile limita admise pentru doua din infasurari se stabilesc in documente tehnice normative (nor ime tehnice de ramur, circulare tehnice ete.). h) Gonexiunile transformatoarelor si autotransformatoarelor slat cele din STAS 1703/4-805 i) Conditiile de functionare in paralel a transformatoarelor stat urmatearele + — {ransformatoarele sa aib& aceleasi tensiuni nominale primare gi secundare ; _— $& aib’ aceleasi tensiuni de seurteircuit, eu abateri in limitele de la pet. g3 — si aiba aceeasi goup’ de cone mise si funclioneze in paralel ; ; _ s& aiba raportul intre puterea celui mai mare si a celui mai mic transformator, cu valoarea maxima 2 In instalatiile existente, in cazul transformatoarelor fabricate inainte sle 1972, raportul puterilor poate avea valoarea maxima 3. uni sau grupe de conexiuni ad- 108 j) La tansformatoarcle cu trei infaisurdri, functionarea este garan- tatA atunci cind condiliile de functionare in paralel sint Indeplinite pentru fiecare din percehile de infasurari in paralel si dacd au puse in ~ “paralel toate inf¥isurarile saw au cite o infasurare in gol (tensiunile nominale ale celor trei infagurari find identice). k) Transformatoarele din grupele de conexiuni 11 pot funcfiona fn paralel cu transformatoarele care apartin grupei de conexinai 5, daca sint satisfacute celelalte condifii de functionare in paralel si dack ‘legarea bornelor celor dou’ transformatoare este realizalt dup& una “‘dintre variantele din tabelul 3.1.4. : \ Tabelul 9.1.4 Legarea bornclor transformatoarclor din grupe de conexiuni diferite in vederea functionarii in paralel | Fenstunea Vorianta | Goupa de conexiunt | malta | foasa 7 ] 1 | Dy 5; Yas; Y25 ABC | abe t Dy il; Yd11; Y2i1 ABC | eba " i Dy 5; Yds 5 Y25* ABG | abe Dy 113 Yai4; Y2a CBA’ bac ul Dy 5; Ya5s ¥n5 ABC | -abe Dy 14; Ya11; Y214 BAG ach 1) Capacitatea de suprainedircare a transformatoarelor in regim ermal de funclionare, in cazul in care fabrica constructoare nu face Ite precizari, se di in tabelul 3.1.5. Labelul 9.1.5 Capacitatea de supraincareare a transformatoarelor in regim normal de functionare Sareina anter ‘Temperatura Iniftala, a ulelulul tn funetic ate medal de racire PC] Durata admisibita fa suprasarcinit det FS; KA | 20% | 30% | 40% | 50% ore | “ore | min | min 55 49 3 | 15] oo | 30 | 15 68 60 a | 30 | 15 8 15 65 1 | 08 | 45 8 4 . 109