Multimetrul digital

Studiul aparatelor de m sur este deosebit de important, deoarece n zilele noastre se poate m sura pe cale electric aproape orice m rime electric sau neelectric . Pentru a putea efectua o m sur toare se stabile te o metod de m surare i se utilizeaz un mijloc de m surare, adic un aparat de m surat. Aparatele de m sur pot fi clasificate, avnd n vedere urm toarele criterii:  modul de afi are al rezultatului m sur rii - aparate analogice - aparate digitale (numerice) Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua).  Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-510-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare; - posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor; - posibilitatea automatizarii procesului de masurare; -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;

- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.  Dezavantaje: - complexitate mare; - cost ridicat.  Datorita performantelor sunt utilizate la: - masurari de precizie in laborator; - masurari in procesele industrial de automatizare; - masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta; - masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial; - masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator; - controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. Principiul de func ionare al unui aparat digital de m surare const n transformarea m rimii de m surat cu varia ie continu n timp, n semnale digitale, prelucrarea specific a acestora i afi area sub o form numeric . Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele, 0 i 1, informa ia fiind reprezentat prin prezen a unuia sau a altuia din cele 2 nivele.

Convertorul analog digital transform un semnal analogic ntr-unul digital. Opera ia de prelucrare numeric cuprinde urm toarele etape:

- cuantificarea semnalului, care reprezint opera ia de divizare a semnalului n cuante (cantit i egale, de o anumit valoare); - codificarea, care reprezint opera ia de asociere a unor valori numerice la cuantele ob inute (codificarea binar opereaz cu nivelele 0 i 1, care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V i 5V); - afi area, care reprezint opera ia de prezentare a rezultatului sub form de cifre, cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. y Discretizarea-este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. Ea seface atat in timp, cat si in nivel (amplitudine). y Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat, masurarea efectandu-se la anumite intervale de timp. y Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte, care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. y Rezolutia aparatului- reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 A1). Este o caracteristica metrologica a paratelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. y Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. y Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). -eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului; - eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. y Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice, treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. y Masurarea directa- consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat, impulsuri ce sunt codate, numarate, decodate, iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Prin

aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. Masurarea directa a altor marimi (tensiune, intensitate a curentului, temperatura, presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. y Masurarea prin compensare- consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. y Masurarea mixta- este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare, sensibilitate mare, precizie ridicata. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale commune conectate intre ele . - Circuitul de intrare- prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului.El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: -amplificator cu mai multe etaje, pentru marimi de masurat mici; -atenuator pentru marimi de masurat prea mari; -redresor cand marimea de masurat este alternativa. - Convertorul analog-digital ( CAD ) transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. - Numaratorul- numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. - Decodorul- decodifica rezultatul masurarii, adica transforma rezultatul masurarii din binar, sau binar-zecimal in sistem zecimal. - Dispozitivul de afisare- afiseaza numeric rezultatul masurarii. - Blocul de alimentare- alimenteaza celelalte blocuri functionale. - Blocul de comanda- comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.

Numaratorul este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare), numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. -Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. Circuitul basculant este un dispozitiv electronic, cu doua stari distinct, ambele stabile. Este folosit ca element de comutatie, putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior, si ca element de memorie, putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. - Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.Ex: numerator binar cu 4 celule.Prin legarea in cascada a n celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare, fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0. Decodorul Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. Pentru a decodifica din binaryzecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare sis a aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. - Circuite logice sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. Sunt realizate pe baza functiilor logice. - Circuitul SAU (suma logica) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. - Circuitul SI (produs logic) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. - Circuitul NU (circuit inversor ) are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. - Circuitul SAU- Nu (nici) este un circuit SAu combinat cu un inversor cu mai multe intrari. Este circuitul SAU negat. - Circuitul SI-NU (numai) este un circuit SI combinmat cu un inversor.

Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane); - dispozitive de afisare cu dide electroluminiscente (LED-uri); - dispozitive de afisare cu cristale lichide. y Tuburile Nixie sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod.Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Sunt asezati unul in fata celuluilalt, iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul.Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. y Diode electroluminiscente (LED)- sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie.In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori( rosu, galben, portocaliu). y Cristale lichide sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi, curg precum lichidele si au structura precum cristalele.Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea.Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6 m-25 m.Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: - consum de energie foarte mic; - tensiune de alimentare mica (cativa volti); - dimensiuni reduse; - cost redus Mutimetrul digital poate m sura mai multe tipuri de m rimi electrice. n cadrul laboratoarelor, acest aparat se va utilliza pentru m surarea: y valorii rezisten elor n acest caz aparatul se utilizeaz ca ohmetru; y valorii tensiunilor continue n acest caz aparatul se utilizeaz ca voltmetru. Multimetrul digital care va fi utilizat n cadrul lucr rilor de laborator este prezentat n Figura 1. Panoul frontal al aparatului este divizat n mai multe sec iuni, care delimiteaz tipul m rimii electrice m surate. Tipul m rimii electrice care urmeaz a fi m surate se selecteaz din comutatorul 1 . n cadrul fiec rei sec iuni

sunt indicate mai multe valori numerice acestea se numesc game de m sur . M rimea electric vizat se m soar introducnd n circuit testerele aparatului (a a cum se va preciza mai jos), conectate la bornele acestuia: testerul ro u la borna +, iar testerul negru la borna -. Valoarea m rimii electrice m surate este precizat pe ecranul aparatului. n cadrul valorii afi ate, punctul indic virgula. a. M surarea rezisten elor se realizeaz astfel: 1. comutatorul aparatului trebuie pozi ionat n dreptul gamei de m sur maxime, indicat prin valoarea 2000k, din sec iunea indicat prin simbolul sau prin textul Ohm; 2. se scoate rezistorul din circuit; 3. se aplic testerele aparatului, fiecare pe cte un terminal al rezistorului; 4. se cite te valoarea rezisten ei pe ecranul aparatului; n cazul n care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele), se selecteaz din comutatorul 1 gama de m sur de valoare imediat inferioar (de exemplu, 200k). Procedeul se repet pn cnd valoarea indicat pe ecran este suficient de precis (con ine zecimale). 5. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de m sur selectat : a. pe gamele indicate cu litera k, valoarea rezisten ei este indicat n kiloohmi; b. pe gamele indicate numai cu valori numerice (f r alte litere), valoarea rezisten ei este indicat n ohmi.

b. M surarea tensiunilor contiue se realizeaz astfel: 1. comutatorul aparatului trebuie pozi ionat n dreptul gamei de m sur maxime, indicat prin valoarea 1000, din sec iunea indicat prin simbolul V= sau prin textul DCV; 2. se aplic testerele aparatului, n PARALEL cu elementul de circuit de pe care se m soar tensiunea, cu testerul conectat la borna + a aparatului (testerul ro u) la poten ialul superior al tensiunii m surate i cu testerul conectat la borna - a aparatului (testerul negru) la poten ialul inferior a tensiunii m surate (n cadrul laboratoarelor, se va indica de fiecare dat modul n care trebuie conectat voltmetrul n circuit); 3. se cite te valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului; n cazul n care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele), se selecteaz din comutatorul 1 gama de m sur de valoare imediat inferioar (de exemplu, 200). Procedeul se repet pn cnd valoarea indicat pe ecran este suficient de precis (con ine zecimale).

4. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de m sur selectat : a. pe gamele indicate numai cu valori numerice (f r alte litere), valoarea rezisten ei este indicat n vol i. b. pe gamele indicate cu litera m, valoarea rezisten ei este indicat n milivol i;

4. Frecven metru digital de 1MHz Pentru lucrul n joas frecven , de multe ori se dove te util folosirea unui frecven metru. Desigur uni oamenii posed un asemenea aparat, fie industrial, fie confec ionat dup s chema general . Binen eles, rezultatele ob inute n m sur tori sunt n majoritatea cazurilor direct propor ionale cu complexitatea montajului i acurate ea execu iei, n cazul celor HOME MADE. Afi area se face, n majoritatea cazurilor cu 6, 7 sau 8 cifre. Consumul de energie este deobicei, peste 300mA n curent continuu, ajungnd la valori impresionante la variantele T.T.L. cu 8 cifre i diverse divizoare la intrare (de ex. 95H90, 11C90). Montajul propus spre realizare ntrune te cteva caracteristici notabile: - consum redus de energie; - volum fizic redus; - folosirea circuitelor CMOS de fabrica ie indigen; - posibilitatea nlocuiri prin circuite TTL sau HCT n cazul n care se dore te extinderea gamei de frecven e m surabile; - afi area pe numai 4 cifre a informa iei utile; Dup cum se observ n schema principal se disting ase blocuri principale: - divizoare de intrare; - baz de timp cu cuar ;

- modul de num rare-afi are; - circuite ce furnizeaz semnale LE (latch) i RST (reset); - alimentare cu energie; - formatoarele semnalului de intrare; Elementul original al acestui montaj l ntlnim n mod de num rare-afi are i este reprezentat de C.I.-MMC22925, produs la Microelectrica. Acaest capsul DIL16, este de fapt o reproducere a unui celebru cip Na ional Semiconductor, notat 74C925. y Realizare practic Baza de timp este construit cu ajutorul unui alt circuit CMOS, respectiv 4060. Acesta con ine un oscilator, precum i un ir de 14 divizoare binare. n cazul acestui montaj am folosit un cuar de 32768 Hz (214). La pinul 3 al C.I. 4060 se va ob ine o divizare cu 214 un semnal de 2 Hz, cu precizia i stabilitatea cuar ului. Pentru a ob ine semnalul util de 1 Hz pentru ac ionarea corect a modului de num rare se mai face nc o divizare cu 2 prin intermediul a 490 circuit TTL divizor cu 2 i 5. Semnalul furnizat la ie itrea lui 490 (1 Hz) comand poarta construit cu D1 i D2, a c rei ie ire atac blocul de num rare-afi are. Paralel se declan eaz un prim monostabil cuprins n C.I.4098 (4528), al c rui impuls de ie ire este furnizat blocului de num rare la intrare LE, comandnd, totodat , un al doilea monostabil a c rei ie ire furnizeaz impulsul necesar la intrarea RST. Cronograma asociat func ion ri corecte a frecven metrului descris pn n acest moment se poate observa n fig.2. Semnalul de intrare este format cu ajutorul por ilor NAND 1 i 2. pentru acest loc s-a preferat varianta TTL, respectiv 74LS132. cei ce posed , pot folosi, binen eles, circuite CMOS rapide, tip 74HC132. Urmeaz o prim divizare cu 5 necesar pentru corelarea bazei de timp (1s) cu perioada electiv de m surare efectiv a semnalului precum i furnizarea semnalelor RST i LE. Dup acest divizor, la ie ire se va face o nou divizare cu

10. Cele dou semnale :5 i :50 ajung printr-un comutator electronic cu patru por i NAND la intrare de num rare CLK, via D1. nfunc ie de pozi ia ntreruptorului I ce comand n c.c. comutatorul, vom ob ine dou game de m surare a frecven elor: 0 la 99,99 KHz i 0 la 999,9 KHz. Dup cum am ar tat, elementul original al montajului este C.I. MMC22925. conform datelor (1), acesta poate m sura i afi a pn la 1 MHz frecven a de intrare. Rezult deci de altfel c orce alt frecven superioar acestei valori trebuie s sufere o divizare convenabil pentru a putea fi citit . Tensiunea de func ionare optim (+5V) convine i pentru cazul folosirii unor divizoare TTL (74LS90 de exemplu) sau chiar ECL (10131 sau 95H90). Nu recomand m folosirea pe post de prime divizoare a capsulelor CMOS normale, deoarece acestea au o alimentare de 5V i o func ionare corect de cca 3 MHz. Solu ia optim ar reprezenta-o familia CMOS rapid (HC, HCT) ce mbin freccven a de lucru gen TTL-Ls, 40-60 MHz cu consum mic al CMOS-urilor (1,5mW) i tensiunea redus de lucru (+5V). n concluzie circuitele folosite depind doar de zestrea fiec rui constructor. n schema electric de baz prezentat au figurat varianta cea mai acceptabil , folosind TTL-LS i CMOS normal. Se pot folosi afi oare cu 7 segmente din produc ia Microeletrica sau tip VQE, cu condi ia esen ial de a fi de tipul CATOD COMUN. Sursa de alimentare de +5V prezint probleme deosebite, avnd n vedere c afi area LED cu cel mai gurmand regim n curent se face cu multiplexare, deci cu un regim mediu de cca 35mA. Deci, consumul total va atinge 100mA n cele mai nefavorabile condi ii. Prin folosirea n exclusivitate a circuitelor HC i a afi elor cu mare randament luminos, la 1-2mA pe segment, consumul poate sc dea la numai 20-25mA, devenit o variant portabil . Nu vom da o anume sugestie pentru cablaje, imprimate, deoarece posibilit ile multiple de adapatare la piesele disponibile, precum i n cadrul unui complet de m sur tori electronice ar face improprie poate desf urarea unui anumite forme sau suprafe e.