ASDN an II Sedinta I de laborator

STUDIUL CIRCUITELOR BASCULANTE BISTABILE R-S.

Circuitul basculant bistabil RS reprezinta un circuit secvential de ordinul I (fig. 1 a) care realizeaza
S
xi Zj Y1=Q
n m

yk CLC Yk y2 t1 Y
2

p
y1 t2
tP Y2
R
Fig.1. Bistabilul RS asincron
a. schema generala b. implementare cu porti SI-NU

memorarea starii urmatoare (Y1, Y2) pana ce devine stare prezenta (y1, y2) cu intarzierile t1, t2.

1. Bistabilul RS asincron, implementat cu porti SI-NU (fig.1b) are ecuatia de stare:

Y1  S  y 2
Y 2  R  y1
pe baza acestor ecuatii se completeaza tabelul tranzitiilor (tab.1) (intrarile bistabilului sunt active pe 0 logic).
Graful tranzitiilor este prezentat in fig.2. Circuitul prezentat este de tipul Moore; iesirea sa Q depinde numai
de stare: Q  Y1
Cand bistabilul se afla in una din starile permise: Y 2  Y1  Q
Tabelul 1
Starea
Starea urmatoare Y1, Y2
actuala
y1 y2 SR  00 SR  01 SR  11 SR  10
0 0 11 11 11 11
0 1 11 11 01 01
1 0 11 10 10 11
1 1 11 10 00 01
!!stare
Stare Stare
Obs. nepermisa Memorare
stabila: 10 stabila: 01
!!
Fig.2. Graful tranzitiilor
2. Bistabilul RS sincron (fig.4) asigura ca intrarile de comanda S si R ale bistabilului RS
asincron sa fie active numai atunci cand intrarile de comanda R si S sunt active (in starea logica 1) pe durata
activa a unui semnal de tact T ( CLK ). Deci:
Ra = RT si Sa = ST
S Sa
Q
T

R Q
Ra

a. b. c.
Fig.3. Bistabilul R-S sincron
a. Schema electrica b. Simbol c. Diagrame de timp

Deoarece intrarile bistabilului RS asincron sunt active in starea logica 0, rezulta:

Ra  R  T si Sa  S  T
ASDN an II Sedinta I de laborator

Ecuatia de stare pentru acest bistabil rezulta in urma completarii tabelului caracteristic (tab.2) si al tabelului
excitatiilor (tab.3), unde Qn este starea prezenta, iar Qn+1, starea urmatoare, dupa aplicarea impulsului de tact
(activ pe 1 logic).

Tabelul 2 Tabelul 3
S R Qn+1 Qn Qn+1 S R
0 0 Qn 0 0 0 x Ecuatia de stare este:
0 1 0 0 1 1 0 Q n 1  S  R  Q n
1 0 1 1 0 0 1
1 1 ? 1 1 x 0

Pentru prevenirea starilor nepermise, intrarile S, R trebuie restrictionate. Bistabilele RS fara

restrictii folosesc ca element de memorie un bistabil RS sincron, prevazut cu porti suplimentare, la
care se aplica semnalele de intrare Ri si Si , conform tabelelor caracteristice prezentate mai jos
(tab.4). Ecuatiile intrarilor R si S se obtin pe baza tabelului excitatiilor (tab.3).
Tabelul 4
R-S-S R-S-R R-S-Q
Si Ri Qn Qn+1 S R Si Ri Qn Qn+1 S R Si Ri Qn Qn+1 S R
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0
1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1

Aplicatii:
- se implementeaza schema din fig.1 cu circuitul CDB400 si se urmaresc tranzitiile, in acord cu tab.1.
- se implementeaza bistabilul RS sincron circuitul CDB 400, cf. schemei din fig.3. si se verifica starile in
acord cu tab.2 si tab.3.
- se proiecteaza si realizeaza bistabilele RS fara restrictii, cf. tabelelor caracteristice (tab 4).

MMC 4011: 4 porti SI-NU cu 2 intrari

CDB 400: 4 porti SI-NU cu 2 intrari MMC 4093: 4 porti SI-NU trigger SCHMITT
cu 2 intrari