Cuprins

Introducere..................................................................................................................... 3
1.Noţiuni generale. ........................................................................................................ 5
1.1 Clasificarea amplificatoarelor ............................................................................. 5
1.2 Parametrii amplificatoarelor ................................................................................ 6
1.3 Coeficientul de amplificare (amplificarea) .......................................................... 7
1.4 Distorsiunile ......................................................................................................... 8
1.5 Raportul semnal/zgomot ..................................................................................... 9
1.6 Regimurile de funcţionare ale elementelor de amplificare ................................ 10
1.6.1 Regimul A ................................................................................................... 10
1.6.2 Regimul B .................................................................................................... 11
1.6.3 Regimul AB ................................................................................................. 12
1.6.4 Regimul C .................................................................................................... 13
1.6.5 Regimul D ................................................................................................... 13
2.Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune pe tranzistor bipolar conectat
după schema emitor comun. ........................................................................................ 15
3.Proiectarea unui etaj de amplificare după putere pe tranzistor bipolar conectat după
schema emitor comun.................................................................................................. 19
4.Schema unui radioemițător cu transistorul KT 325 A ............................................. 24
Concluzii ..................................................................................................................... 25
Bibliografie .................................................................................................................. 26

Mod. Coala N.Document Semnat Data

UTM 525.8.101.019 PA
222
Efectuat Griza Vitalie Lit. Coala Coli
Calculul etajelor de
Verificat Cotîrşev S. 2 25
Consultant amplificare după tensiune şi 222222
Contr.norm. putere UTM222 FRT
Aprobat IMTC-101
 INTRODUCERE
Practic, elementele active sunt folosite pentru proprietatea lor de amplificare.
Indiferent dacă dispozitivul în cauză este controlat în tensiune sau în curent, puterea
necesară pentru semnalul de control este de obicei mult mai mică decât puterea
disponibilă în curentul controlat. Cu alte cuvinte, un element activ nu permite pur şi
simplu controlul curentului de către curent, ci, face posibil controlul unui curent mare
de către un curent mic.
Datorită acestei diferenţe dintre puterea controlată şi puterea de control,
elementele active de circuit pot fi folosite pentru comanda unei cantităţi mari de
putere (putere controlată) de către o cantitate mică de putere (putere de control).
Acest comportament poartă numele de amplificare.
Totuşi, există o gamă de maşini denumite amplificatoare, în cadrul cărora,
semnalele de putere mică de la intrare sunt „transformate” (cu ajutorul unei surse
externe de putere) în semnale de ieşire de o putere mult mai mare. Pentru a înţelege
cum pot amplificatoarele să existe fără a viola legea conservării energiei, trebuie să
înţelegem modul de funcţionare al dispozitivelor active.
Fig. 1 Principiul de funcţionare al amplificatoarelor

Pentru că elementele active de circuit pot controla cantităţi mari de putere

electrică cu ajutorul unei cantităţi mici de putere electrică, acestea pot fi utilizate în
circuite pentru duplicarea formei semnalului de intrare cu ajutorul unei surse externe
de putere electrică. Rezultatul este un dispozitiv ce pare a transforma pe cale magică
un semnal electric de putere mică într-un semnal identic, dar de o putere/amplitudine

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 3
N. Document Semnat Data
 mai mare. Legea conservării energiei nu este violată, deoarece puterea adiţională este
introdusă în circuit de o sursă externă, de obicei o baterie de curent continuu sau o
sursă echivalentă.
Amplificatorul nu crează şi nici nu distruge energie, ci doar o „remodelează”
într-o formă de undă dorită.
Cu alte cuvinte, abilitatea de control al curentului pe care elementele active le posedă,
este folosită pentru „transformarea” puterii de curent continuu dintr-o sursă externă în
aceeaşi formă de undă precum a semnalului de intrare, forma semnalului produs la
ieşire fiind în acest caz identică cu cea de la intrare, dar de o amplitudine mult mai
mare. Tranzistorul, sau alte dispozitive active conţinute într-un amplificator,
formează pur şi simplu o copie a formei de undă a semnalului de intrare cu ajutorul
sursei externe de curent continuu „brute”.
Deoarece amplificatoarele pot să mărească amplitudinea semnalului de intrare,
ar fi foarte util dacă am descrie această proprietatea a lor printr-un raport
ieşire/intrare, raport ce poartă numele de factor de amplificare, sau amplificare. Acest
factor nu are unitate de măsură, fiind un raport dintre două mărimi cu aceeaşi unitate
de măsură. Matematic, simbolul amplificării este „A”.
Dacă conectăm mai multe amplificatoare în etaje, factorul de amplificare total
va fi egal cu produsul amplificărilor individuale.

Fig. 2 Calcularea factorului de amplificare

În figura alăturată, un semnal de 1 V este aplicat intrării unui amplificator cu factorul
de amplificare 3. Ieşirea acestuia, de 3 V, este introdusă la intrarea unui amplificator
cu factorul de amplificare 5, semnalul de la ieşire fiind 15 V.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 4
N. Document Semnat Data
 1.Noţiuni generale.

1.1 Clasificarea amplificatoarelor

Un amplificator constă din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii:
• Dupa natura semnalului cu preponderență amplificat, se intalnesc:
- amplificatoare de tensiune
- amplificatoare de curent
- amplificatoare de putere
Primele două categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini
relativ mici, fiind numite „de semnal mic”. Cea de-a treia categorie de
amplificatoare trebuie sa furnizeze la ieșire puteri mari (cel putin de ordinul
waților), cu un randament acceptabil; ele lucreaza aproape de posibilitatile lor
maxime in privința puterii disipate, a curenților și a tensiunilor – de aceea se numesc
amplificatoare „de semnal mare”.
• După tipul elementelor active folosite se întîlnesc:
- amplificatoare cu tuburi electronice
- amplificatoare cu semiconductoare
- amplificatoare cu circuite integrate (operaționale)
- amplificatoare magnetice
• După valoarea benzii de frecvență a semnalelor amplificate, adica
dupa
valorile frecvențelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot clasifica
astfel:
- amplificatoare de curent continuu: amplifică frecvente incepand cu f = 0
(curent continuu)
- amplificatoare de audiofrecvența (joasa frecvență): amplifică semnale în
banda audibilă intre 20 Hz și 20 kHz

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 5
N. Document Semnat Data
 - amplificatoarele de foarte înaltă frecvență: pentru frecvențe cuprinse intre 30
si 300MHz.
Banda amplificatoarelor este cel putin egală cu cea a semnalelor redate.
• După lățimea benzii de frecvență amplificată, se intalnesc:
- amplificatoare de banda îngustă (9÷30 kHz)
- amplificatoare de banda largă (amplificatoare de videofrecvență), avînd o
gamă de frecvențe amplificate cuprinse între cîțiva herți (teoretic 0 Hz) și 5 MHz
(teoretic 6 MHz).
• După tipul cuplajului folosit între etaje, se pot întîlni:
- amplificatoare cu cuplaj RC;
- amplificatoare cu circuite acordate
- amplificatoare cu cuplaj prin transformator
- amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite și amplificatoare cu cuplaj galvanic
sau de curent continuu).
De obicei un amplificator aparține simultan mai multor categorii de clasificare.
De exemplu, un amplificator de tensiune dintr-un receptor de radio poate fi un
amplificator cu tranzistoare, de audiofrecvență, de semnal mic, de bandă îngustă, cu
cuplaj RC.

1.2 Parametrii amplificatoarelor

Performanțele amplificatoarelor se exprimă prin anumite caracteristici sau

parametri. Mărimile fundamentale caracteristice pentru funcționarea unui
amplificator sunt:
- coeficientul de amplificare (amplificarea, cîștigul);
- caracteristicile amplitudine-frecvență si fază-frecvență;
- distorsiunile;
-raportul semnnal/zgomot;
- gama dinamică;
- sensibilitatea;

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 6
N. Document Semnat Data
 1.3 Coeficientul de amplificare (amplificarea)

Amplificarea este cea mai importantă mărime caracteristică a unui

amplificator. Ea reprezintă raportul dintre o mărime electrică de la ieșirea
amplificatorului și mărimea corespunzatoare de la intrare. În funcție de natura acestei
mărimi electrice, se pot defini:

- amplificarea în tensiune:

 20 lg U ies
U ies
Ku 
U int U int (1.1)

- amplificarea în curent:
I ies
KI   20 lg I ies
I int r I int (1.2)

- amplificarea în putere:

Kp 
Pies
 10 lg P ies

Pint r P int (1.3)

Deoarece semnalul de ieșire poate fi defazat față de cel de intrare, înseamna că

amplificarea în tensiune și cea în curent sunt numere complexe, avînd un modul |A| și
o fază φ; amplificarea în putere este un numar real, deoarece puterea este o mărime
scalară.
La un amplificator cu mai multe etaje (fig.2), amplificarea totală este egală cu
produsul amplificarilor fiecarui etaj. Se observă ușor ca (de exemplu, la
amplificatorul cu trei etaje):
U ies U U U
Ku   2  3  ies  K u1  K u 2  K u 3
U int r U int r U 2 U 3 (1.4)

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 7
N. Document Semnat Data
 În electronica și telecomunicații, pentru exprimarea valorii amplificării se
folosesc unitățile logaritmice. Unitatea bazată pe logaritmii zecimali se numește
decibel (dB), iar cea bazată pe logaritmii naturali se numește neper (Np)( 1Np =
8.686 dB ).
Introducerea lor se bazează pe necesitatea de a trasa grafice într-un domeniu
mare de variație a amplitudinilor semnalelor precum și într-un domeniu mare de
frecvență.

1.4 Distorsiunile

Reproducerea inexactă a semnalului de ieșire față de cel de intrare, datorită fie

variației amplitudinii cu frecvența, fie a unor frecvențe noi introduse, poartă numele
de distorsiuni. După tipul lor, ele pot fi:

- distorsiuni ale amplitudinii în funcție de frecvență;

- distorsiuni ale fazei în funcție de frecvență
- distorsiuni armonice
- distorsiuni de intermodulație

Fig.3 Dependența de frecvență a aplificării:

a.caracteristica amplitudine-frecvență
b.caracteristica faza-frecvență

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 8
N. Document Semnat Data
 Primele doua categorii se numesc distorsiuni de frecvență sau liniare, iar
ultimele două categorii se numesc distorsiuni neliniare.
Distorsiunile amplitudinii în funcție de frecvență redau abaterile caracteristicii
reale de la caracteristica ideala; se evaluează cantitativ prin relația:
| A( f ) |
M 
| A0 | (1.5)

unde: M este factorul de distorsiuni de amplitudine

|A0| - amplificarea la frecvențe medii
|A(f)| - amplificarea la o anumită frecvență „f”
Banda de frecvență a unui amplificator este domeniul de frecvențe
cuprinse între o frecvență limiăt superioară fs și o frecvență limită inferioară fi, a
caror amplitudine reprezintă = 0.707 din amplitudinea frecvențelor medii. La aceste
frecvențe amplificarea scade cu 3 dB față de A0 (amplitudinea frecvențelor medii).
Distorsiunile de fază. Abaterile caracteristice fază-frecvență față de
caracteristica unui amplificator ideal (o dreaptă de ecuație φ=-kf) reprezintă
distorsiunile de fază. Datorită neliniarității caracteristicii de percepție auditivă
umană, ele sunt mai puțin importante în audiofrecvență, dar sunt foarte importante
în amplificatoarele de videofrecvență.
Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se
înțeleg acele deformări ale semnalului de la ieșirea unui amplificator care sunt
produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare,
miezuri magnetice.

1.5 Raportul semnal/zgomot

Reprezintă raportul între tensiunea de ieșire produsă de semnalul amplificat și

tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul
aleator (cu variația haotică în timp) produs de elementele componente ale
amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorită structurii discontinue a curentului

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 9
N. Document Semnat Data
 electric. Ea se masoara la ieșirea amplificatorului, scurcircuitînd bornele sale de la
intrarea amplificatorului. Acesta reprezintă valoarea tensiunii de intrare care ar crea la
ieșire tensiunea propie de zgomot.
Pentru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat în mod suparator este necesar
ca el să depășească de un număr de ori nivelul zgomotului, deci să se realizeze un
anumit raport semnal/zgomot.
La un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine mai ales, din circuitul
de intrare și din primul etaj. Zgomotele provin din rezistoare, din elemente active si
se pot datora și unor cauze constructive: filtrarea insuficientă a tensiunii de
alimentare, ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc.
Valoarea raportului semnal/zgomot se redă sub forma:

U sies
raport semnal/zgomot = 20 log
U zg
ies

1.6 Regimurile de funcţionare ale elementelor de amplificare

Regimul de funcţionare a unui element de amplificare se caracterizează prin

poziţia punctului de funcţionare pe caracteristica dinamică (dependenţa curentului
de ieşire de tensiunea de intrare). Cunoaştem cinci regimuri de funcţionare a
amplificatorului : A, B, AB, C, D.

1.6.1 Regimul A

Regimul A se caracterizează prin faptul că punctul de funcţionare este plasat pe

caracteristica dinamică pe regiunea lineară. Pentru aceasta între baza şi emitorul
tranzistorului cu ajutorul unei scheme de alimentare a circuitului bazei este creată o
componentă continuă a tensiunii “E”.
În lipsa componentei alternative a semnalului de intrare, punctul de funcţionare
este numit punctul de repaos. În figura 2 pînă în momentul de timp t1, componenta
alternativă a semnalului lipseşte şi avem doar componenta continuă. Însă sub

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 10
N. Document Semnat Data
 acţiounea tensiunii E, în circuitul colectorului va curge curent continuu, numit
curent de repaos “ Io”.
Regimul A se caracterizează prin distorsiuni nelineare mici, deoarece punctul
de funcţionare se află pe regiunea lineară a caracteristici. Randamentul unui
asemenea regim deasemenea este mic : 20-30 %. Se explică prin faptul că energia
sursei de alimentare nu este utilizată doar pentru amplifiarea semnalului, ci şi la
crearea componentei Io, care în continuare oricum va fi filtrată de condensatoarele
de filtrare. Regimul A mai des este ultilizat în etajele preliminare.

Fig. 4 Caracteristica dinamică a regimului A de amplificare.

1.6.2 Regimul B

Regimul B de funcţionare este ales în aşa mod, ca curentul de repaos sa fie egal
cu zero. Regimul B este caracterizar de unghiul de tăiere . Pentru acest regim acest
unghi este egal cu . Unghiul de tăiere este numit jumătate de perioadă dealungul
căreia în circuitul de ieşire va curge curent. Dezavantajul este distorsiunile nelineare
mari. Acest regim este utilizat în etaje de putere cu tact dublu. Randamentul pentru
asemenea regim este de 60-70 %. Caracteristica dinamică a acestui regim este
prezentată în figura nr.3.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 11
N. Document Semnat Data
 Fig.5 Caracteristica dinamică a regimului B de amplifiare.

1.6.3 Regimul AB

În cazul regimului AB, punctul de funcţionare este ales în aşa mod ca să se afle
pe curba de jos a caracteristicii dinamice. În acest caz, curentul de repaos va exista
însă va fi mai mic decît cazul regimului A. Unghiul de tăiere dat va fi mai mare
decît . Regimul AB are randamentul de 50-60% din cauza curentului Io, însă şi
distorsiunile nelineare sunt ceva mai mici. Ca şi regimul B, acest regim este utilizat
în etaje de putere cu etaj dublu. În figura 4 este reprezentată caracteristica dinamică
a acestui regim.

Fig. 6 Caracteristica dinamică a regimului AB de amplifiare.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 12
N. Document Semnat Data
 1.6.4 Regimul C

În regimul C, tensiunea E are valoare negativă. Randamentul în regimul dat

atinge valori de 80 %, însă distorisiunile sunt mari. Este utilizat în etajele de ieşire.
În figura 4 este reprezentată caracteristica regimului C. Unghiul de tăiere este
mai mic decît 90 de grade.

Fig. 7 Caracteristica dinamică a regimului C de amplificare.

1.6.5 Regimul D

Regimul D este regimul de cheie a elementului de amplificare.

Acest tip de amplificator este total diferit faţă de amplificatoarele de clasă A, B, AB
sau C. Acesta nu este obţinut prin aplicarea unei anumite tensiuni de polarizare,
precum este cazul celorlalte clase, ci necesită o modificare a circuitului de
amplificare. În figura 6 sunt reprezentate semnalele de ieşire si de intrare.

Fig. 8 Forma semnalelor la intrarea şi ieşirea din amplificator.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 13
N. Document Semnat Data
 Un amplificator clasa D reproduce profilul formei de undă a tensiunii de la
intrare prin generarea unui semnal de ieşire dreptunghiular cu o rată de pulsaţie
mare.
Cu cât amplitudinea instantanee a semnalului de intrare este mai mare, cu atât
factorul de umplere al formei de undă dreptunghiulare este mai mare. Singurul
motiv pentru folosirea amplificatorului de clasă D, este evitarea funcţionării
tranzistorului în zona activă de funcţionare; tranzistorul va fi tot timpul fie blocat fie
saturat. Puterea disipată de tranzistor va fi foarte mică în acest caz.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 14
N. Document Semnat Data
 2.Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune pe tranzistor bipolar
conectat după schema emitor comun.

Fig. 9 Schema unui etaj de amplifiare după tensiune.

Metoda de calcul
Datele inițiale:
Schema etajului,tensiunea etajului(pe sarcină)Uieș max,rezistența sarcinii Rs,frecvența
limită de jos f,coeficientul distorsiunnilor de frecvență,tensiunea sursei
Ec.Temperatura mediului +15....+25 grade Celsius.

Tensiunea de ieşire U ies max , V 3.0

Rezistenţa sarcinii RS , Ω 600

Frecvenţa limită de jos f , Hz 100
Tensiunea de alimentare Ec , V 9
Coeficientul distorsiunilor, % 1.25
Trebuie de găsit:
 Tipul tranzistorului necesar
 Regimul de funcționare a tranzistorului
 Nominala rezistorului Re
 Nominala capacității condensatorului de șunt C e
 Nominalele rezistoarelor ce fac parte din divizorul de tensiune R 1 și R2

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 15
N. Document Semnat Data
  Nominala capacității condensatorului C2
 Nominala rezistorului Rc
 Coeficientul de amplificare după tensiune Ku
Algoritmul de calcul
1. Alegem tipul tranzistorului ţinând cont de următoarele condiţii:
a) U ce adm  1,1...1,3Ec ;

U ce adm - valoarea maximă admisibilă a tensiunii între colector şi emitor.

U ce adm  1,3  Ec  1,3 * 9  11,7 (V )

b) I c adm  2I s max  2U ies max / RS

I c adm - curentul colectorului maxim admisibil

I S max - amplitudinea maximă admisibilă a curentului sarcinii

2U ies max
 10 mA .
2*3 6
I c adm   
Rs 600 600

c) Pc . admis  Ic . admis * Uce.admis  11,7  10  117(mW )

2.Pentru a construi dreapta de sarcină unde aflăm coordonatele punctului de repaus P
și a punctului 1 care este determinat de valoarea tensiunii de alimentare Ec.Punctul P
are coordonatele Ic0 și tensiunea de repaus Uce0(adică curentul și tensiunea ce
corespund Uint max=0).
Ic0=1,2*Ismax=1,2*Uieș max/Rs=6mA
Uce0=Uieș max+Urest=3+1=4V(Urest este 1V pentru tranzistoarele de putere mică).
După datele obținute am ales tranzistorul KT 325 A

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 16
N. Document Semnat Data
 Fig. 10 Caracteristicile tranzistorului KT 325 A
1 Coeficientul de transfer după curent h21E =30…90
2 Intensitatea curentului colectorului ICmax=60 m A
3 Tensiunea colector – emitor maximă UCEmax=15 V
4 Puterea maximă PCmax=225 m W
5 Capacitatea joncţiunii colectorului CC=2,5 pF

La alegerea regimului de funcţionare a tranzistorului e necesar să se respecte

condiţia
Ic min≥Ici=Ic0.
3.Găsim valorile Rc şi Re ,rezistențele emitorului și a colectorului.
Rcom  Rc  RE
EC 9V
Rcom    825.6
I 10.9mA
Rcom 825.6
Rc    688
(1.15...1.25) 1.2
Re  Rcom  Rc  825.6  688  137.6

4.După caracteristica statică de ieşire găsim valorile maximale ale curentului şi

tensiunii semnalului de intrare necesare pentru asigurarea U Ieş max ,din caracteristica de
intrare aflăm 2Uintm.
Ic min=1,5mA ; Ic max=9,65mA ; βmin=30; βmax=90;

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 17
N. Document Semnat Data
 I c max 9.65mA
I int max    0.321mA
 min 30
I c min 1.5mA
I int min    0.05mA
 min 30
I int max  I int min 0.321  0.05
I int med    0.1355mA
2 2
2U int m  50mV

5.Găsim rezistenţa de intrare Rint a etajului după curent alternativ (fără divizorii de
tensiune).
2U int med 0.05V
Rint    184.5
2 I int med 2  0.1355 10 3 A

Găsim rezistenţa divizorului de tensiune R1 şi R2 .

R12  (4...6)  Rint  5 *184.5  922.5

EC R12 9  922.5
R1    10k
Re I c 0 137.6 * 0.006
R1 R12 7300 * 922.5
R2    1.055k
R1  R12 7300  922.5

7.Găsim coeficientul de stabilizare a funcţionării etajului

Re ( R1  R2 )  R1 R2 137.6 * (10000  1055)  10000 *1055
S   7.3
R1 R2 10000 *1055
Re ( R1  R2 )  137.6 * (10000  1055) 
1   max 1  90
8.Găsim capacitatea condensatorului C 2 .
1 1
C2    1.648F
2fRieş M  1 2
2 100 *1288 1.25 2  1
Rie;  RC  RS  688  600  1288

9.Găsim capacitatea condensatorului Ce

10 10
Ce    115.723F
2fRe 2 100 *137.6

10.Găsim coeficientul de amplificare a etajului după tensiune

U ieş max 3
Ku    120
U int m 0.025

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 18
N. Document Semnat Data
 3.Proiectarea unui etaj de amplificare după putere pe tranzistor bipolar
conectat după schema emitor comun.
Pe fig.11 este prezentată schema electrică principială a unui etaj de amplificare
după putere.

Fig.11 Etaj de amplificare dupa putere

Metoda de calcul
Datele iniţiale ale lucrării:
 Schema etajului reprezentată pe fig.3.
 Puterea de ieşire a etajului Pies=2W.
 Rezistenţa sarcinii Rs=6Ω
 Frecvenţa limită de jos F=110Hz.
 Coeficientul distorsiunilor de frecvenţă Mj=1,15.
 Tensiunea sursei de alimentare Ec=12V.
 Temperatura mediului T=+15...+25°C.
Puterea de ieşire Pies , W 2.0

Rezistenţa sarcinii RS , Ω 6
Frecvenţa limită de jos f , Hz 110
Tensiunea de alimentare Ec , V 12
Coeficientul distorsiunilor, % 1.15

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 19
N. Document Semnat Data
 Găsiţi:
 Tipul tranzistorului necesar;
 Regimul de funcţionare a tranzistorului;
 Nominala capacităţii condensatorului Ce;
 Nominalele rezistoarelor ce fac parte din divizorul de tensiune
R1, şi R2;
 Coeficientul de amplificare după putere Kp;
 Coeficientul de transformare a transformatorului n,
 Rezistenţa bobinei primare rTi şi rezistenţa bobinei secundare rT2 a
transformatorului;
 Inductanţa bobinei primare a transformatorului L1

Algoritmul de calcul
1. Pentru selectarea tranzistorului este necesar să determinăm P0 , care va fi
împărțită pe tranzistorul selectat.
Pies
Pies etaj= - puterea degajată pe tranzistor
T 2

2W
Piesetaj   2.5W
T  (0,7...0,9)  0,8 0.8

 T - randamentul transformatorului

2. Calculăm randamentul etajului în doua tacte ce lucrează-n regim B:


 ies.etaj  0.95 T 2  0.95  0.8  0.785  0.6
4
3. Calculăm puterea pe colectorul tranzistorului:
 1   ies.etaj 
PC  Pies.etaj    2.5W  0.4  0.83W
 2  1.2
 ies .etaj 

4. Calculăm tensiunea colector-emitor maximă:

E C 12V
U ce. max    30V
0.4 0.4

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 20
N. Document Semnat Data
 5. Calculăm rezistența de sarcină exercitată pe un tact (o parte a schemei)
0.9 EC2 0.9 12 2
RS'    25.92
2 Pies.etaj 2  2.5W

6. Determinăm curentul maximal în regim de lucru a fiecărui tranzistor:

EC 12V
I C . max  0.95  0.95  0.44 A
'
RS 25.92

După datele obținute am ales tranzistorul ГT 703 Д

Fig.12 Caracteristicile tranzistorului ГT 703 Д

Parametrii electrici sunt incluşi în tabelul de mai jos:
1 Coeficientul de transfer după curent h21E =20...45
2 Intensitatea curentului colectorului ICmax=3.5 A
3 Tensiunea colector – emitor maximă UCEmax=35 V
4 Puterea maximă PCmax=1.6 W

Din graficul caracteristicii de intrare am obținut(după ∆IB):

IBmax=0.345 A careia îi corespunde UBEmax=0.4V
7. Determinăm rezistența de intrare a fiecărui tranzistor:
U BE . max 0.4V
'
Rint    1.15
I B. max 345  10 3 A

8. Determinăm rezistența de intrare a întreg etajului:

Rint  4  Rint
'
 4  1.15  4.6

9. Calculăm puterea de intrare:

U BE . max  I B. max 0.4V  345  10 3
Pint    69mW
2 2

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 21
N. Document Semnat Data
 10.Calculăm coeficientul de amplificare:
Pies.etaj 2.5W
KP    36.2
Pint 69  10 3 W
K P dB   10 lg K P  10 lg 36.2  15.58dB

11. Determinăm rezistențele R1 si R2, pentru aceasta trebuie de menționat că

curentul divizorului Idiv este aproximativ egal cu IB.max, de obicei
UR1=(0.1...0.2)V
U R1 0.2V
R1    0.57
I div 345  10 3 A

EC  U R1  12V  0.2V

R2    34.2
I div 345  10 3 A

12.Determinăm aria suprafeții radiatorului de răcire pentru fiecare tranzistor:

1000 1000
S   2.2m 2
RTT   T' o
C mW
30  1.5 2 o
W cm  C
Unde: RTT - rezistența termică a tranzistorului
 T' - coeficientul de transfer a căldurei în mediul înconjurator,în general e
mW
egal cu 1.5
cm 2 o C
13.Găsim coeficientul de transformare a tranformatorului T2 :
RS 6
n2    0.53
R T .ies
'
S 25.92  0.8

14.Calculăm rezistența activă a primarului transformatorului pentru prima parte a

schemei:
r1'  0.6  RS' 1  T   3.11

Pentru partea a doua a schemei:

 1  T   1  0.8 
r2  0.4  RS    0.4  6     9.6
 T   0.8 

15. Determinăm inductanța jumătății primarului transformatorului:

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 22
N. Document Semnat Data
 L1' 
R'
S  r1'  
25.92  0.72
 0.064 Hn  64mHn
2  f   2j  1 2  3.14 110 1.152  1

16. Găsim coeficientul de transformare a tranformatorului T1 :

n1  U2max/0,8 * ies.etaj * U ce.max .

U2max=2 U BE .max =0,88 V.

n1  0,88/0,8*0,6*30=0,061

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 23
N. Document Semnat Data
 4.Schema unui radioemițător cu transistorul KT 325 A
Designul acestui radioemițătorului este destul de simplă, în practică, nu are
nevoie de reglare, şi dacă toate piesele pot fi asamblate într-o jumătate de
oră. Aceasta este o alegere excelenta pentru un incepator, care doar începe să
asambleze radioscheme simple.
În ciuda simplității construcției aparatului,el este suficient de stabilă în
lucru.Aria de acțiune este de aproximativ 70 de metri, dar acest lucru este datorat
utilizării tranzistoarelor KT 368 sau echivalent străin бц547.Tranzistor este de dorit
să fie înlocuit KT 325,atunci aria de acțiune va crește pînă la 130 de metri. Au fost
folosite componente SMD pentru a reduce dimensiunea structurii.
Condensatorul variabil oferă posibilitatea de a configura la orice emiţător în limita
benzii FM. Puteţi utiliza microfonul pe dvs sau setul cu cască de la telefonul
mobil,pentru creşterea sensibilităţii microfonului este de dorit să se adauge un
amplificator de microfon simplu pe un singur tranzistor.Aparatul este, de obicei,este
captat la o frecvenţă de 96 la 98 MHz.Radioemițătorul are o gamă largă de tensiuni
de alimentare. Începe să funcționeze de la 3 – Volt, poate fi utilizată pastila de litiu cu
o tensiune de 3 volţi, bateria de la telefonul mobil, cu o tensiune de 3,7 V sau elemete
galvanice de 9 volţi.Consumul radioemițătorului cu amplificatorul microfonului,a
constitui 6 mA.
Antena este o bucată fir,izolat,cu o lungime de 15 cm, a fost scosă antena
pentru a fi mai compact,astfel încât distanţa de recepţie s-a redus pînă la 40 de
metri.La microfon amplificator poate fi folosit pe scară largă tranzistor cu 315
kt.Bobina are 6 spire din sârmă cu un diametru de 0,5 mm.
Fig.13 Schema radioemițătorului

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 24
N. Document Semnat Data
 Concluzii
În lucrarea dată am proiectat un etaj de amplificare după tensiune și unul după
putere pe baza tranzistorului bipolar conectat după schema emitor comun.Avînd
datele inițiale am găsit tranzistoarele în îndrumar.Etajul de tensiune este calculat
după regimul A,iar etajul de putere este calculat după regimul B.
Am ținut cont că poziția de start a punctului de funcționare P în regimul de
amplificare A pentru tranzistorul ales trebuie să fie aproximativ la mijlocul regiunii
caracteristicii de ieșire dinamice,unde varierii curentului bazei îi corespund varierile
proporționale ale curentului colectorului,iar în regimul B poziția punctului ce
funcționare este în originea axelor ortogonale.
După alegerea tranzistorului am aflat nominalele celorlalte elemente din schema
etajului de amplificare,luînd date din caracteristicile construite.Un parametru
important al etajului de amplificare după tensiune este coeficientul de stabilizare
care are o valoare de 7,3,iar la etajul de putere am obținut aria de răcire de 22 cm 2.
După aceasta am mai calculat rezistenţa emitorului şi al colectorului RE , RC , Rieş , Rint ,
la fel am mai aflat şi nominalele rezistoarelor ce fac parte din divizorul de tensiune
R1 , R2 , apoi capacitatea condensatorului C 2 şi în final am calculat coeficientul de

amplificare după tensiune KU  120 şi coeficientul de amplificare după putere

K P =15dB.

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 25
N. Document Semnat Data
 Bibliografie
1. К.М.Брежнева, Е.И.Гантман, Т.И.Давыдова, Г.Г.Корвин,Б.Л.Перельман :
«Транзисторы для апараратуры широкого применения», Справочник,
Москва, «Радио и Связь», 1981
2. Îndrumar metodic privind îndeplinirea lucrării de curs la disciplina
Radioelectronica III.
3. Голомедов А.В.- Мощные полупроводниковые приборы. Транзисторы,
Справочник. - 1985

Coala

Mod Coala
UTM 525.8.101.019 PA 26
N. Document Semnat Data