CUPRINS

INTRODUCERE
1 Noțiuni generale despre amplificatoare...........................................................6
1.1Clasificarea amplificatoarelor.................................................................6
1.2Parametrii amplificatoarelor....................................................................8
1.3Distorsiunile............................................................................................8
1.4Raportul semnal/zgomot.........................................................................9
1.5Regimurile de funcjionare ale elementelor de amplificare...................10
1.1.1 Regimul A.................................................................................10
1.1.2 Regimul B.................................................................................11
1.1.3 Regimul AB..............................................................................12
1.1.4 Regimul C.................................................................................12
1.1.5 Regimul D.................................................................................13
2 Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune în baza tranzistorului
bipolar conectat după schema emitor comun........................................................14
3 Proiectarea unui etaj de amplificare după putere pe tranzistorului bipolar
conectat după schema emitor comun.....................................................................21
4 Amplificator de putere fără perturbaţii dinamice..........................................27
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

U.T.M. 525.2 141 017 PA

Mod Coala N.Document Semnat Data
.
A elaborat Sturza Coală Coala Coli
Nicolae
Controlat Roman Grițco CALCULUL ETAJELOR i 4 31
DE AMPLIFICARE DUPĂ U.T.M FIMET
Control n.
TENSIUNE ŞI PUTERE SOE-141
A aprobat

UTM FRT TLC-022

 Coala
3
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 INTRODUCERE

Coala
4
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Este cunoscut faptul că anumite substanţe au capacitate de a conduce
curentul electric şi ele se împart în conductoare, semiconductoare şi izolatoare. În
radiotehnică se folosesc pe larg semiconductoarele, a căror rezistenţă se
micşorează cu creşterea temperaturii şi depinde în mare măsură de prezenţa
impurităţilor. Întrucît conductibilitatea semiconductoarelor poate fi uşor dirijată,
ele se folosesc în diodele semiconductoare şi tranzistoare destinate pentru
amplificarea şi generarea oscilaţiilor electrice. Ca şi celelalte dispozitive electrice
şi electronice, tranzistorul bipolar a găsit o răspîndire largă în dispozitivele
tehnico – electronice, mai ales în etajele de amplificare.
Funcţia de amplificare este cea mai importantă caracteristică a
tranzistorului, ea rezultînd din însăşi funcţionarea sa.
Tranzistor este numit dispozitivul electronic semiconductor cu unul sau
câteva juncţiuni electrice care se utilizează pentru amplificarea semnalelor
electrice. El are trei sau mai multe terminale. După principiul de funcţionare
tranzistoarele se împart în 2 clase mari: bipolare şi cu efect de cîmp.
În tehnica modernă tranzistoarele au căpătat o răspîndire extrem de mare.
Avantajul cel mai mare al tranzistoarelor, ca şi al diodelor semiconductoare, în
comparaţie cu tuburile electronice constă, în primul rînd, în lipsa catodului
incandescent, care consumă o putere mare şi necesită timp pentru încălzire. Alt
avantaj al tranzistoarelor este că ele au înaltă fiabilitate, durată de funcţionare
mare şi dimensiuni mult mai mici în comparaţie cu tuburile electronice.
Tranzistoarele lucrează la tensiuni mai joase. Acestea au însă şi dezavantaje ca
instabilitatea parametrilor la schimbarea temperaturii, rezistenţa de intrare mai
mică decît cea a tuburilor electronice.
Tranzistorii se folosesc pe larg în electronică, microelectronică,
radioelectronică, telecomunicaţii, aparate de navigaţie şi radiolocaţie, automatică,
tehnică de calcul şi de măsurat.

1 Noţiuni teoretice

Coala
5
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Un amplificator este un circuit electronic care măreşte puterea unui semnal
electric, lăsînd neschimbată variaţia lui în timp. Dirijarea cu energie de cantitate
mică a unei energii cantitatea căreia este mult mai mare este numită amplificare.
Dispozitivele, care efectuează aşa dirijare se numesc amplificatoare. Dacă energia
de dirijare şi cea dirijată sunt de natură electrică, atunci amplificatorul va fi numit
amplificator de semnale electrice.
Amplificarea trebuie să se petreacă fără schimbare esenţială a formei
semnalului de intrare. Procesul de amplificare este posibil numai în cazul
prezenţei sursei de energie, ce va fi conversată de către amplificator în energia
semnalelor amplificate. Este necesar ca procesul de amplificare să fie omogen şi
continuu.
1.1 Clasificarea amplificatoarelor
Un amplificator consta din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se
pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
• După natura semnalului cu preponderență amplificat, se împart:
- amplificatoare de tensiune;
- amplificatoare de curent;
- amplificatoare de putere.
Primele două categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ
mici, fiind numite „de semnal mic”. Cea de-a treia categorie de amplificatoare
trebuie să furnizeze la ieșire puteri mari (cel puțin de ordinul waților), cu un
randament acceptabil; ele lucrează aproape de posibilitațile lor maxime în privința
puterii disipate, a curentilor și a tensiuni lor - de aceea se numesc amplificatoare
„de semnal mare”.
• După tipul elementelor active folosite se întîlnesc:
- amplificatoare cu tuburi electronice;
- amplificatoare cu semiconductoare;
- amplificatoare cu circuite integrate (operaționale);
- amplificatoare magnetice.
• După valoarea benzii de frecvență a semnalelor amplificate, adică

Coala
6
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 după valorile frecvențelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot
clasifica astfel:
- amplificatoare de curent continuu: amplifică frecvențe începand cu f
= 0 (curent continuu);
- amplificatoare de audiofrecvență (joasa frecventa): amplifică
semnale în banda audibilă între 20 Hz și 20 kHz;
- amplificatoarele de foarte înalta frecvență: pentru frecvențe cuprinse
între 30 și 300MHz.
Banda amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor redate.
• După lățimea benzii de frecvență amplificată, se întîlnesc:
- amplificatoare de bandă îngustă (9^30 kHz);
- amplificatoare de bandă largă (amplificatoare de video - frecvență),
avînd o gamă de frecvențe amplificate cuprinse între cîțiva herți (teoretic 0 Hz) și
5 MHz (teoretic 6 MHz).
• După tipul cuplajului folosit între etaje, se pot întîlni:
- amplificatoare cu cuplaj RC;
- amplificatoare cu circuite acordate;
- amplificatoare cu cuplaj prin transformator;
- amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite și amplificatoare cu cuplaj
galvanic sau de curent continuu).
De obicei un amplificator aparține simultan mai multor categorii de
clasificăre. De exemplu, un amplificator de tensiune dintr-un receptor de radio
poate fi un amplificator cu tranzistoare, de audiofrecvență, de semnal mic, de
bandă îngustă, cu cuplaj RC.
 După caracterul semnalelor amplificate, amplificatoarele se împart
în următoarele:
- Amplificatoare de semnale armonice;
- Amplificatoare de semnale impuls.

Coala
7
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 1.2 Parametrii amplificatoarelor

Performanțele amplificatoarelor se exprimă prin anumite caracteristici sau

parametri. Mărimile fundamentale caracteristice pentru funcționarea unui
amplificator sunt:
- coeficientul de amplificare (amplificarea);
- caracteristicile amplitudine-frecvență și fază-frecvență;
- distorsiunile;
- raportul semnnal/zgomot;
- gama dinamică;
- sensibilitatea.

1.3 Distorsiunile
Reproducerea inexactă a semnalului de ieșire față de cel de intrare, datorită
fie variației amplitudinii cu frecvență, fie a unor frecvențe noi introduse, poartă
numele de distorsiuni. După tipul lor, ele pot fi:
- distorsiuni ale amplitudinii în funcție de frecvență;
- distorsiuni ale fazei în funcție de frecvență;
- distorsiuni armonice;
- distorsiuni de intermodulație

-
Figura 1.1 Dependența de frecvență a aplificarii:
a. caracteristica amplitudine – frecvență;
b. caracteristica faza – frecvență;
Primele două categorii se numesc distorsiuni de frecvență sau liniare, iar
ultimele două categorii se numesc distorsiuni neliniare.

Coala
8
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Distorsiunile amplitudinii în funcție de frecvența redau abaterile
caracteristicii reale de la caracteristica ideală.
Banda de frecvență a unui amplificator este domeniul de frecvențe cuprinse
între o frecvență limiat superioară fs și o frecvență limită inferioară fi, a căror
amplitudine reprezintă = 0.707 din amplitudinea frecvențelor medii. La aceste
frecvențe amplificarea scade cu 3 dB față de A0 (amplitudinea frecvențelor
medii).
Distorsiunile de fază. Abaterile caracteristice fază-frecvență față de
caracteristica unui amplificator ideal (o dreaptă de ecuație 9=-kf) reprezintă
distorsiunile de fază. Datorită neliniaritații caracteristicii de percepție auditivă
umană, ele sunt mai puțin importante în audiofrecvență, dar sunt foarte
importante în amplificatoarele de videofrecvență.
Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se
înteleg acele deformări ale semnalului de la ieșirea unui amplificator care sunt
produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare,
miezuri magnetice.

1.4 Raportul semnal/zgomot

Reprezintă raportul între tensiunea de ieșire produsă de semnalul amplificat

și tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este
semnalul aleator (cu variația haotică în timp) produs de elementele componente
ale amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorită structurii discontinue a
curentului electric. Ea se masoară la ieșirea amplificatorului, scurcircuitînd
bornele sale de la intrarea amplificatorului. Acesta reprezintă valoarea tensiunii
de intrare care ar crea la ieșire tensiunea propie de zgomot.
Pentru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat în mod saturat este necesar
ca el să depașească de un număr de ori nivelul zgomotului, deci să se realizeze un
anumit raport semnal/zgomot.
La un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine mai ales, din
circuitul de intrare și din primul etaj. Zgomotele provin din rezistoare, din

Coala
9
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 elemente active și se pot datora și unor cauze constructive: filtrarea insuficientă a
tensiunii de alimentare, ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc.

1.5 Regimurile de funcționare ale elementelor de amplificare

Regimul de funcționare a unui element de amplificare se caracterizează
prin poziția punctului de funcționare pe caracteristica dinamică (dependent
curentului de ieșire de tensiunea de intrare). Cunoaștem cinci regimuri de
funcționare a amplificatorului: A, B, AB, C, D.

1.5.1 Regimul A
Regimul A se caracterizează prin faptul că punctul de funcționare este
plasat pe caracteristica dinamică pe regiunea lineară. Pentru aceasta între bază și
emitorul tranzistorului cu ajutorul unei scheme de alimentare a circuitului bazei
este creată o componentă continuă a tensiunii “E”.
În lipsa componentei alternative a semnalului de intrare, punctul de
funcționare este numit punctul de repaos. În figura 2 pînă în momentul de timp t 1,
componenta alternativă a semnalului lipsește și avem doar componenta continua.
Regimul A este caracterizat de distorsiuni nelineare minimale deoarece elementul
de amplificat funcționează pe regiunea lineară a caracteristicei. Randamentul unui
asemenea regim este 25-30%. Aceasta se explică prin faptul că energia sursei de
alimentare este utilizată nu numai pentru amplificarea componentei alternative a
semnalului de intrare dar și pentru crearea componentei active I0 care în
continuare este filtrată de condensatorul de izolare.
Regimul A este utilizat în etajele preliminare de amplificare și din figura
curentul prin elementul activ în cazul regimului dat curge de-a lungul întregii
perioade a semnalului de intrare.

Coala
10
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Figura 1.2 Caracteristica dinamică a regimului A de amplificare.

1.5.2 Regimul B
Regimul B de funcționare este ales în așa mod, ca curentul de repaus să fie
egal cu zero. Regimul B este caracterizar de unghiul de tăiere. Pentru acest regim
acest unghi este egal cu θ. Unghiul de taiere θ este numit jumatate de perioadă
dealungul căreia în circuitul de ieșire va curge curent. Dezavantajul este
distorsiunile nelineare mari. Acest regim este utilizat în etaje de putere cu tact
dublu. Randamentul pentru asemenea regim este de 60-70 %. Caracteristica
dinamică a acestui regim este prezentată în figura nr.3.

Figura 1.3 Caracteristica dinamică a regimului B de amplifiare.

Coala
11
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 1.5.3 Regimul AB
În cazul regimului AB, punctul de funcționare este ales în așa mod ca să se
afle pe curba de jos a caracteristicii dinamice. În acest caz, curentul de repaus va
exista însa va fi mai mic decît în cazul regimului A. Unghiul de tăiere θ dat va fi
mai mare decît în cazul regimului B. Regimul AB are randamentul de 50-60% din
cauza curentului I0, însa și distorsiunile nelineare sunt ceva mai mici. Ca și
regimul B, acest regim este utilizat în etaje de putere cu etaj dublu. În figura 4
este reprezentată caracteristica dinamica a acestui regim.

Figura 1.4 Caracteristica dinamică a regimului AB de amplifiare.

1.5.4 Regimul C
În cazul regimului C valoarea tensiunii E este negativă. Regimul C se
caracterizează cu randament de 80 %, înalt însă și distorsiunile nelineare sunt
maximale. Unghiul de tăiere este mai < de 90 grade. Regimul C este utilizat în
etajele de ieșire a amplificatoarelor de putere. Regimul C este regimul chee a
elementului activ. În acest regim elementul activ poate avea 2 stări.

Figura 1.5 Caracteristica dinamică a regimului C de amplifiare.

Coala
12
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 1.5.5 Regimul D
Regimul D este regimul de cheie a elementului de amplificare. Acest tip de
amplificator este total diferit față de amplificatoarele de clasa A, B, AB sau C.
Acesta nu este obținut prin aplicarea unei anumite tensiuni de polarizare, precum
este cazul celorlalte clase, ci necesită o modificare a circuitului de amplificare. În
figura 6 sunt reprezentate semnalele de ieșire și de intrare.

Fig. 1.6 Forma semnalelor la intrarea și ieșirea din amplificator

Un amplificator clasa D reproduce profilul formei de undă a tensiunii de la
intrare prin generarea unui semnal de ieșire dreptunghiular cu o rată de pulsație
mare. Cu cît amplitudinea instantanee a semnalului de intrare este mai mare, cu
atît factorul de umplere al formei de unde dreptunghiulare este mai mare.
Singurul motiv pentru folosirea amplificatorului de clasa D, este evitarea
funcționării tranzistorului în zona activă de funcționare; tranzistorul va fi tot
timpul fie blocat fie saturat. Puterea disipată de tranzistor va fi foarte mică în
acest caz.

2 Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune pe tranzistor

Coala
13
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 bipolar conectat după schema emitor comun

Figura 2.1 Schema etajului de amplificare după tensiune

1 Metoda de calcul:
Datele inițiale:
Schema etajului de amplificare după tensiune, tensiunea etajului (pe
sarcină) Uieș.max, rezistența sarcinii Rs, frecvența limită de jos f, coeficientul
distorsiunnilor de frecvență, tensiunea sursei Ec. Temperatura mediului +15....+25
grade Celsius.

1 Tensiunea la ieșirea etajului Uieș. max , V 6.0

2 Rezistența sarcinii RS ,  350
3 Frecvența limită de jos F , Hz 150
4 Coeficientul distorsiunilor de frecvență M 1,25
5 Tensiunea de alimentare Ec , V 15
6 Temperatura mediului t , oC +15...+25

Trebuie de calculat:
1 Tipul tranzistorului necesar;
2 Regimul de funcționare a tranzistorului;
3 Nominala rezistorului Re;
4 Nominala capacității condensatorului de șunt Ce;
5 Nominalele rezist. ce fac parte din divizorul de tensiune R1 și R2;

Coala
14
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 6 Nominala capacității condensatorului C2;
7 Nominala rezistorului Rc;
8 Coeficientul de amplificare după tensiune Ku;
Algoritmul de calcul:
Pentru a alege tranzistorul efectuăm urmatoarele calcule:
a) Calculăm tensiunea pe colector-emitor admisibilă:
U ce.adm  (1.1...1.3) E c  1,3 * 15  19.5(V); (2.1)
U ce.adm - valoarea maximă admisibilă a tensiunii între colector şi emitor.
b) Calculăm curentul colectorului:
U ies . max
I c.adm  2 I s. max  2 ; (2.2)
Rs

6.0
I c.adm  2  34.28(mA); (2.3)
350

Ic admis - curentul colectorului maxim admisibil.

Is max - amplitudinea maximă admisibilă a curentului sarcinii
c) Calculăm puterea colectorului admisibilă
Pc.admis  Ic.admis*Uce.admis  34.28*19.5  668.5 (mW). (2.4)
Pentru aşa etaje de amplificare de obicei se utilizează tranzistoare de putere
mică. Se poate de menţionat, că intervalul de temperaturi a mediului dat în
condiţiile lucrării corespunde orice tranzistor, din această cauză influenţa
temperaturii asupra regimului de funcţionare a tranzistorului poate fi neglijată.
Analizând rezultatele calculelor de mai sus şi consultând îndrumarul pe
tranzistoare, alegem tranzistorul bipolar din siliciu KT3102A ce satisface
condiţiile impuse. Tranzistor bipolar, epitaxial – planar de tip n-p-n, de putere
mică ( PC  0,3 W ) şi frecvenţă mică ( fT  3 MHz ). Se foloseşte în circuite de
generare din aparatajul radioelectronic.

După datele obţinute am ales tranzistorul KT3102A;

Coala
15
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Figura 2.2 Caracteristicile de ieşire şi de intrare a tranzistorului ales pentru
etajul de amplificare după tensiune, KT3102A

2 Regimul de funcţionare al tranzistorului îl găsim după dreapta de

sarcină (caracteristica de ieşire dinamică) construită pe familia de ieşire a
caracteristicilor statice pentru schema emitor comun.

Coala
16
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Dreapta de sarcină este construită după 2 puncte (fig.2.2): punctul de
repaus P şi 1 care este determinat de valoarea tensiunii de alimentare Ec .

La rîndul său punctul P are coordonatele: curentul de repaus I c0 şi

tensiunea de repaus U ce 0 .
I c 0  (1.05..1.2) I ies  (1.05..1.2) I S max ; (2.5)
U ies max 6
I S max    17.1(mA) ; (2.6)
RS 350

U ies max 6
I CO  1.2  1 .2  20,5(mA) ; (2.7)
RS 350

U rest max  1V ; „ (2.8)

U CO  U ies max  U rest max  6  1  7(V ) . (2.9)
Poziţia de start a punctului de funcţionare P (în lipsa semnalului de intrare)
regimul de amplificare A pentru tranzistorul ales trebuie să fie aproximativ la
mijlocul regiunii caracteristicii de ieşire dinamice, unde varierii curentului bazei
(curentul de intrare) îi corespund varierile proporţionale ale curentului
colectorului (curentului de ieşire).
Conform calculelor efectuate construim drepta de sarcină.
P(7V;20,5mA); 1(15V;0mA); 2(13V;5mA); 3(1V;35 mA); 4(0V;38mA);
Parametrii electrici sunt incluşi în tabelul de mai jos:

1 Coeficientul de transfer după curent h21E =100...250

2 Intensitatea curentului colectorului ICmax=100 mA 3 G
ăsim 3 Tensiunea colector – emitor maximă UCEmax=50 V
4 Puterea maximă PCmax=250mW
5 Capacitatea joncțiunii colectorului Cc=5 µF
6 Temperatura de funcţionare T = -40...+85oC
valorile Rc şi Re, rezistențele emitorului și a colectorului, folosind rezistenţa
comună în circuitul colector-emitor Rcom. În baza caracteristicilor de ieşire găsim
Rcom, care satisface relaţia:
Rcom  Rc  R E (2.10)
Astfel rezistenţa Rcom o determinăm conform expresiei
Ec
Rcom  (2.11)
I

Coala
17
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Unde I – curentul ce reprezintă cordonata punctului 4 din CVA de ieşire,
adică punctul de intersecţie dintre dreapta de sarcină şi axa curenţilor
(cordonatelor). În consecinţă avem:
I  38( mA) ; (2.12)
Ec 15
Rcom    394.7   ; (2.13)
I 38 * 10 3

Dacă: Re   0,15...0,25 RC . Considerăm că valoarea coeficientului de la

numitorul Rc al raportului dat este1,25. Primim:

Rcom 394.7
RC    329   ; (2.14)
1,15...1,25 1,15...1,25
Re  Rcom  RC ; (2.15)
Re  394.7  329  66   . (2.16)

4 După caracteristica statică de ieşire găsim valorile maximale ale

curentului şi tensiunii semnalului de intrare I int max şi U int max necesare pentru
asigurarea U ies max .
I c min 5
I int min  I b min    50 A ; (2.17)
 min 100

I c max 35
I int max  I b max    140 A ; (2.18)
 min 250

I b max  I c min 140  50

I int m  I b m    45A . (2.19)
2 2

Conform curentilor de intrare obtinuti gasim tensiunile de intrare

respective.

U BE max  0.61V ; U BE min  0.55V ; U BEm  0.03V ; (2.20)

Valoarea 2U int m va fi 2U int m  U BE max  U BE min  0.61  0.55  0.06V

I c min adm  I B min  0.06 A . (2.21)

Coala
18
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 5 Determinăm rezistenţa de intrare Rint a etajului după curent alternativ
(fără divizorul de tensiune compus din rezistenţele R1 şi R2):
2U int m 2U int m 0.06

Rint  ; 
Rint    666 . (2.22)
2 I int m 2 I int m 2 * 45  10 6

6 Găsim rezistenţa divizorului de tensiune R1 şi R2:

R1 2   4...6  Rint

, R1 2  4 * 666  2666   ; (2.23)
RR
unde R12  R  R ;
1 2
(2.24)
1 2

În aşa caz
E c R1 2 E R 15 * 2666
R1   c 1 2   19507 ; (2.25)
Re I c Re I c 0 100 * 20.5  10 3

R1 R1 2 19507 * 2666

R2    3088 . (2.26)
R1  R1 2 19507  2666

7 Determinăm coeficientul de stabilizare a funcţionării etajului:

Re  R1  R2   R1 R2
S
RR
Re  R1  R2   1 2 ; (2.27)
1   max
100(19507  2666)  19507 * 2666
S  2,2
100(19507  2666) 
19507 * 2666 . (2.28)
1  250

βmax─ coeficientul de transfer maxim al curentului tranzistorului.

Pentru funcţionarea normală a etajului de amplificarea coeficientului S nu
trebuie să fie mai mare decât câteva unităţi.
8 Calculăm capacitatea condensatorului C2:
1
C2  ; (2.29)
2fRies M 2  1

RiesT Rc
Ries  ; (2.30)
RiesT  Rc

Unde: RiesT - rezistenţa de ieşire a tranzistorului găsită după caracteristicile

de ieşire pentru schema EC. În majoritatea cazurilor RiesT  Rc , din această cauză
putem scrie Ries  Rc  Rs , prin urmare:

Coala
19
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Ries  RC  RS  400  350  750    ; (2.31)
1 1 1
C2     1.91F . (2.32)
2fRies M 2  1 2 * 3.14 * 150 * 750 * 1.56  1 522810

9 Determinăm capacitatea condensatorului CE:

10
Ce  ; (2.34)
2fRe

10 10
Ce    106 F  . (2.33)
2fRe 2  3,14  150  100

10 Găsim coeficientul de amplificare după tensiune:

U ies m
KU  ; (2.34)
U int m

U ies m 6
KU    200 . (2.35)
U int m 0.03

3 Proiectarea unui etaj de amplificare dupa putere pe tranzistor

bipolar conectat dupa schema emitor comun
La etajul de putere vom folosi regimul B de funcţionare a tranzistorului
încadrat într-un etaj cu 2 tacte cu 2 tranzistoare cuazicomplementare, şi unire
între etaje prin transformator.

Coala
20
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Figura 3 Schema etajului de amplificare după putere

Pentru schema din figura de mai sus, se dau următoarele date iniţiale;
1 puterea de ieşire a etajului Pieș. max , W 2,5
2 Rezistența sarcinii RS ,  4
3 Frecvența limită de jos F , Hz 120
4 Coeficientul distorsiunilor de frecvență M 1,12
5 Tensiunea de alimentare Ec , V 9
6 Temperatura mediului t , oC +15...+25

Pentru proiectare se propune a se determina:

1 tipul tranzistorului necesar;
2 regimul de funcţionare al tranzistorului;
3 nominala rezistorului RE;
4 nominala capacităţii condensatorului CE;
5 nominalele rezistoarelor ce alcătuiesc divizorul de tensiune R1 şi R2;
6 coeficientul de amplificare după putere KP;
7 coeficientul de transformare al transformatorului n;
8 rezistenţa bobinei primare rT1 şi rezistenţa bobinei secundare rT2 a
transformatorului;
9 inductanţa bobinei primare a transformatorului L1;
10 aria suprafeţei radiatorului de răcire Srac necesar pentru asigurarea
regimului normal de funcţionare al tranzistorului.

Coala
21
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Algoritmul de calcul
1 Pentru a alege tipul tranzistorului e necesar de calculat puterea P0 ,
care va fi degajată pe tranzistor:
P
P0  ; (3.1)
k

Unde  k - coeficientul de utilizare a tranzistorului  k  0.4  , cu cît e mai

mare tensiunea de alimentare, cu atâta e mai mare şi k ; P - puterea degajată de
tranzistor:
Pies
P  ; (3.2)
T

Randamentul transformatorului  T este 0.7...0.9.

Pies 2,5
P    2.77 W  ; (3.3)
T 0.9

P 2.77
P0    6,94 W  ; (3.4)
k 0.4

Aproximativ găsesc căderea de tensiune pe rezistenţă activă a bobinei

primare a transformatorului rT 1 şi pe rezistorul Re
U  U rT 1  U Re   0.2...0.3 Ec ; (3.5)
U  U rT 1  U Re  0,25  EC  0,25  9  2,25V  ; (3.6)
Atunci, căderea de tensiune maximă posibilă pe tranzistor va fi
E c  U 9  2,25
U ce max    17(V ) . (3.7)
k 0,4

Analizând rezultatele calculelor de mai sus şi consultând îndrumarul pe

tranzistoare, alegem tranzistorul bipolar din siliciu KT807Б ce satisface condiţiile
impuse. Tranzistor bipolar, epitaxial – planar de tip n-p-n, de putere mare (
PC  1,5 W  ) şi frecvenţă joasă ( f T  30 MHz ).

Parametrii electrici sunt incluşi în tabelul de mai jos:

1 Coeficientul de transfer după curent h21E =30...100

2 Intensitatea curentului colectorului ICmax=1,5 A
3 Tensiunea colector – emitor maximă UCEmax=100 V
4 Puterea maximă PCmax=10 W

Coala
22
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 5 Frecvenţa de tăiere ft=20 MHz
6 Curentul de scurgere a colectorului ICB0 =0,2 mA
7 Temperatura de funcţionare T=233-358oK

Figura 3.2 Caracteristica de ieșire și de intrare a tranzistorului KT807Б

2 Pe caracteristicile statice de ieşire (pentru schema EC) găsim poziţia

punctului de P, punctul de funcţionare. Pentru aceasta găsiţi tensiunea pe colector
pentru U int .m  0 şi curentul de repaus al colectorului.
U CE 0  E c  U  9  2,25  6.75(V ) ; (3.8)
P0 6.94
IC 0    1.03( A) ; (3.9)
U CE 0 6.75

U ies  Rs  I c max  4 * 1.49  6V ; (3.10)

U rest  1V ; (3.11)
I c m  I c max  I C 0  1.49  1.03  0.47(V ) ; (3.12)

I c min  I C 0  I c m  1.03  0.47  0.57(V ) ; (3.13)

Conform datelor calculate construim dreapta de sarcină.
P(6,75V;1,03 A); 1(0V;1,58A); 2(1V;1.49A); 3(11V;0.57A); 4(17V;0A)
Respectiv avem următoarele date de intrare

Coala
23
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 I c max 1.49
I b max    49.6mA
 min 30
I c min
; (3.14)
0.57
I b min    19mA
 min 30

2 I b m  I b max  I b min  49.6  19  30.6mA ; (3.15)

30.6 (3.16)
Ibm   15.3mA ;
2

U be max  0.76V
U be min  0.70V
; (3.17)
2U be m  0.06V
U be m  0.03V

U cm I cm 2.8  0.2
P1    0 .5 ; (3.18)
2 2
 
Daca este ales corect regimul atunci se respectă condiţia P 1 P .
Trebuie de avut în vedere că dreapta de sarcină nu trebuie să părăsească
regiunea ce se află în limitele hiperbolei puterilor admise.
În continuare se calculează puterea semnalului de intrare:
2U b.m 2 I b.m
Pint  ; (3.19)
8
2U b.m 2 I b.m 0.03 * 0.0153
Pint    0.2295 mW  ; (3.20)
8 2

Şi rezistenţa de intrare a tranzistorului după curent alternativ:

U b.m 0.03
Rint    13.1   . (3.21)
I b.m 0.002295

3 Rezistenţa circuitului emitorului RI o găsim după căderea de tensiune

pe acest rezistor. Considerăm pentru circuitul analizat U R   0,3...0,5 U , decie

U Re 0 .5
Re    0.48   . (3.22)
IC0 1.03

4 Capacitatea condensatorului ce şuntează rezistorul Re , o găsim din

relaţia:
1 1
CE    2764 F  . (3.23)
2fRe 2 * 3.14 * 120 * 0.48

Coala
24
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 5 Rezistenţa divizorului după curent alternativ:
R1 R2
R12  ; (3.24)
R1  R2

Trebuie să satisfacă condiţia:

R1 2   8...12 Rint  104.8   , atunci
EC R1 2 9 * 104.8 943.2
R1     1907.76   ; (3.25)
I C 0 Re 1.03 * 0.48 0.4944

R1 R1 2 1907.76 * 104.8

R2    110.8   . (3.26)
R1  R1 2 1907.76  104.8

6 Coeficientul de amplificare după putere

Pies 2.5
KP    1089 . (3.27)
Pint 0.2295  10 3

7 Pentru calculul coeficientului de transformare a transformatorului

după dreapta de sarcină (fig. 4a) găsim valoarea rezistenţei a sarcinii colectorului
după curent alternativ
U CE max 17
RC    10.75   ; (3.28)
I 1.58

Atunci coeficientul de transformare va fi:

RS 4
n   0.65 . (3.29)
RC T

10.75  0.9

8 Rezistenţele bobinelor transformatorului

rT 1  0,5RC 1   T   0.5 *10.75 * 1  0,8  1.075   ; (3.30)
1  T  1  0,8 
rT 2  0,5 RS  0,5 * 4 *    0.5   . (3.31)
T  0,8 

9 Inductanţa bobinei primare

RS  rT 2 4  0.5
L1    9.5957 mH  . (3.32)
2fn 2
M 1
2
2  3.14  120  115.5  1.29  1

10 Aria suprafeţei radiatorului de răcire S rac

1200...1500 P0
S rac  ; (3.33)
TTM  TM  P0  rTT

S rac 
1500 * 6.94
423  358  6.94  8

10410
9.48
 1098.1 mm 2  . (3.34)

Coala
25
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 TTM - 423 K, temperatura maximă admisibilă a joncţiunii colectorului;

TM - 358 K, temperatura maximă admisibilă a mediului înconjurător;

rTT – 8 K/W.

4 Prezentarea și explicarea principiului de funcționare a unui

circuit real

Figura 4.1 Schema unui amplificator audio de 40W cu TDA2030

Elementele compunenete:

Coala
26
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 1 R1-R4 - 100 KOhm
2 R5 - 8.2 KOhm
3 R6 - R9 - 1.4 Ohm, 1%
4 R10 - 1 Ohm
5 C1 - 470 nF
6 C2 - 10 uF, 63 V, radial
7 C3 - 4.7uF, 63 V, radial
8 C4,C5,C7 - 220 nF
9 C6 - 2200 uF, 50 V, radial
10 C8 - 100 uF, 50 V, radial
11 D1, D2 - 1N4001
12 T1 - BD712
13 T2 - BD711
14 IC1 - TDA2030

Acest amplificator audio realizat cu TDA2030 poate furniza o putere de

ieșire maximă de aproximativ 40W pe o sarcină de 4 ohmi.
Structura amplificatorului de putere este simplă: un amplificator
operațional de putere urmat de două tranzistoare de ieșire.
Semnalul audio se aplică la intrarea neinversoare a amplificatorului
operational de putere IC1 prin mufa K1 și condensatorul C1. Curentul de
alimentare al lui IC1 variază în concordanță cu semnalul de intrare. În consecință,
va exista o variație similară a căderii de tensiune pe resistoarele R5, R7, R8 si
R9, întrucît acestea sunt plasate pe liniile de alimentare ale AO.
Cît curentul este mai mic decît aproximativ 1 A, căderea de tensiune pe
rezistoare este insuficientă pentru deschiderea tranzistoarelor T1 si T2. Aceasta
înseamnă că puterea de ieșire sub 2 W pe 4 Ω este debitată în întregime de
TDA2030. O dată ce curentul de ieșire depășește 1 A, tranzistoarele se deschid și
contribuie la puterea de iețâșire.
Tensiunea de alimentare trebuie să fie cuprinsă între 12 V și un maxim de
44 V. Realizarea amplificatorului de 40W cu TDA2030 nu ar trebui sa pună

Coala
27
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 probleme. Tranzistoarele ca și circuitul integrat trebuie montate izolat pe un
radiator de aproximativ 20K/W.
Bara de alimentare trebuie protejata cu o siguranță fuzibilă de 3.15 A.

Concluzii
Despre amplificatoarele de putere se poate spune că sunt caracterizate prin
faptul că lucrează cu semnale mari, şi se obţine o putere utilă cît mai mare într-o
sarcină dată. Pentru a obţine valori reale ale puterilor precăutate, punctul de
funcţionare va avea excursii relativ mari, lucru care este caracterizat de următorii
trei factori:
 calculul nu poate fi realizat cu parametrii de semnal mic, deoarece
aceştia au variaţii semnificative;
 trebuie de impus un grad de distorsiuni admisibil, deoarece punctul de
funcţionare intră în regiunile neliniare;
 există cazuri cînd tranzistorul poate fi scos din regiunea în care
lucrează stabil, ceea ce duce la distrugerea acestuia.
Amplificatorul ca regulă constă din cîteva etaje : prefinal şi cel final, însă
eficienţa lui, în cea mai mare parte, depinde de etajul final.
Amplificatorul poate avea următorii parametrii :

Coala
28
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
  coeficient de amplificare în tensiune;
 coeficient de amplificare în curent;
 coeficient de amplificare în putere;
 distorsiuni neliniare;
 impedanţă de ieşire;
 rezistenţă de intrare, etc.
Amplificatoarele de tensiune sunt considerate ca fiind amplificatoare de
semnal mic.
Proiectul de An – stimulent fictiv-teoretic a experinţei
Proiectul de an reprezintă o lucrare definitorie care îmbină desluşirea şi
soluţionarea unei probleme, mai mult sau mai puţin extinsă, cu abilitatea şi
capacităţile proiectantului de a organiza şi oforma corect algoritmul de rezolvare.
În acest caz problema constă în proiectarea unor etaje de amplificare –
după tensiune şi după putere – pentru care se solicită a se cerceta valorile unui set
dat de parametric. Prin aceasta problema urmăreşte anumite scopuri bine puse la
punct. În primul rînd, prin intermediul ei, se poate determina modul de cunoaştere
a amplificatoarelor, parametrii şi modul lor de funcţionare, şi, respectiv,
posibilitatea minimă de aplicare în practică şi randamentul procesului de dirijare a
semnalelor, ce tranzitează aceste amplificatoare, de către un proiectant, inginer
sau chiar un simplu specialist.

Coala
29
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală
 Bibliografie
1 О. П. Григорьев Справочник „Транзисторы” , Из. Радио и связь,
Москва 1989
2 Варакин Л. Е. „Бестрансформаторные усилители мощности”
/Справочник/ М. Радио и связь 1984
3 „Проектирование усилительных устройств на транзисторах” под
ред. Г.В.Войшвилло, М. Связь 1972
4 Николаев С., „Биполярные транзисторы”, /Справочник/ , Изд.
Радио и связь, Москва 1969.
5 Conspectul de studii la disciplina „Radioelectronica”, condusă de l.
sup. S. Cotîrşev

Coala
30
U.T.M. 525.2 141 017 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data
SOE 2105.041.014
TL 021.007 LA
N.E Coală