Lumea romană

Criza Imperiului Roman

For roman

După o perioadă de apogeu în sec I-II, Imperiul Roman se

confruntă cu probleme care-i amenință supraviețuirea
 La începutul sec al III-lea, Imperiul Roman a intrat într-o
perioadă de criză profundă, numită "anarhie militară" din cauza
rolului jucat de armată (235-284)
 Doar Aurelianus a reușit să înscrie o domnie autoritară fiind supranumit
"reîntemeietorul imperiului".
 Pentru a-l putea apăra mai bine el a renunțat la provincia Dacia (271),
atacată în permanență de goți, barbari de neam german.
 Roma a fost înconjurată cu puternice ziduri.
 Din păcate, un asasinat a pus capăt prea repede acestei domnii.
 Criza economică
 Problemele economice:
 Decăderea orașelor, meșteșugurilor,
comerțului
 Lipsa banilor (criza monetară)
 Inflația (creșterea generalizată a
prețurilor)
 Ruralizarea economiei
 Trecerea la economia naturală (bazată
pe troc)
Monede romane
 Criza socială
 Problemele sociale:
 Deplasarea populației spre zonele rurale
 Sărăcirea populației
 Dezvoltarea colonatului (sclavii eliberați sau
țăranii ruinați luau în arendă un lot din
pământul marilor proprietari, plătind în
schimb o parte din recoltă)
 Răspândirea patronatului (Punerea oamenilor
simpli sub protecția marilor proprietari)
Ocupând pământuri și aservind oameni, patronii se substituiau statului în
calitate de autorități administrative și judecătorești pe domeniile lor.
Sclavi romani

În perioada de înflorire a Imperiului Roman, sclavii de pe latifundii munceau în lanțuri, stăteau în

locuințe sărăcăcioase și hrana era puțină. Erau pedepsiți pentru cele mai mici greșeli, iar dacă
încercau să fugă erau arși cu fierul roșu. Treptat, datorită productivității scăzute a muncii sclavilor,
marii proprietari au sprijinit dezvoltarea colonatului.
 Criza militară
Problemele militare:
 Pătrunderea barbarilor în armata romană
scade eficiența acesteia
 Anarhia militară (armata se implică în
alegerea împăraților și în conducerea
imperiului)
 Abandonarea unor provincii (ex. Dacia în
271 d.H., Gallia, Spania, Britannia, Africa
în sec V d.H.)
 Soldați romani

Fiecare legiune se întrecea să facă pe generalul său împărat, ca să poată trage tot felul de foloase.
La un moment dat, pe la jumătatea sec al III-lea, vreo 30 de împărați au fost proclamați deodată din toate
colțurile împărăției. Imperiul se afla în pericol de destrămare.
Criza politică

Luptele pentru putere

 Atacurile migratorilor
Vandali
 Invaziile popoarelor
migratoare germanice:
în secolele III-IV goții,
alamanii, vandalii
pătrund pe teritoriul
roman, ocupând unele
provincii
 Deseori oamenii
preferau stăpânirea
barbarilor, mai blândă
decât a imperiului
Pagubele provocate de invaziile migratorilor au sporit greutățile interne ale
statului și au agravat mizeria în care se zbăteau masele de oameni de la
orașe și sate.
 Încercări de menținere a
Imperiului prin reforme
 La sfârșitul sec III, împărații Dioclețian și
Constantin cel Mare reușesc să redea
Imperiului puterea sa de odinioară.
 Adaptarea la noile condiții nu durează foarte
mult, astfel că la sfârșitul sec IV, Imperiul,
devenit prea mare pentru a fi condus de un
singur om, este definitiv împărțit în două.
 Roma, cetatea eternă, își pierde locul
central în Imperiu.
 Dominatul
● După moda Orientului, Dioclețian
își punea pe frunte diadema de aur,
purta mantie de purpură și haine
împodobite cu aur și pietre scumpe,
iar supușilor le pretindea să
îngenuncheze în fața lui.
● În timpul său au avut loc cele
mai mari și mai crunte persecuții
ale creștinilor, împotriva cărora a emis
patru edicte.

Anarhiei militare i-a pus capăt împăratul Dioclețian (284-305)

care a inaugurat un regim politic numit dominat.
 Împăratului deținea puterea absolută fiind considerat
stăpân (dominus) și zeu (deus).
 Dioclețian a creat un nou mod de guvernare numit tetrarhie
(Imperiul era condus de patru persoane - doi Auguști și
doi Cezari).
Dioclețian a împărțit provinciile în dioceze, a mărit
efectivele armatei, a schimbat administrația
imperiului, a legat oamenii liberi de pământ, a
introdus un impozit (capitație) și mercurialul,
(prețuri maxime pentru a stopa inflația).
 Constantin
cel Mare
● A desființat crucificările, a oprit
vânzarea oamenilor pentru
datorii, luptele de gladiatori și
destrămarea familiilor de sclavi
prin vânzare.
● A ridicat un pod peste Dunăre
în dreptul localității Sucidava.
● Înainte de a muri a primit
botezul creștin (este considerat
primul împărat creștin).

 După retragerea lui Dioclețian, războaiele au reînceput pentru că fiecare

dintre tetrarhi dorea să rămână singurul conducător.
 Constantin (307-337): a mărit impozitele, numărul provinciilor și pe cel al
legiunilor, i-a obligat pe fii să exercite profesia taților.
 A îngăduit creștinilor să-și practice liber cultul și să facă parte din armată,
funcționărime și demnitari ai Imperiului (Edictul de la Milan, 313).
 A construit o nouă capitală, Constantinopolul, situată mai aproape de
zonele amenințate: Dunărea și Orientul
 Împărțirea
Imperiului
● Teodosius I a fost numit și
"cel Mare" deoarece în timpul
său creștinismul a devenit
definitiv religie de stat.
● El a stins pentru totdeauna
focul sfânt din Roma și a
suspendat Jocurile olimpice
din Grecia considerându-le
ritualuri păgâne.

 Spre sfârșitul sec IV, Imperiul era tot mai des ținta atacurilor
popoarelor migratoare.
 Pentru a stăvili prădăciunile vizigoților, împăratul Teodosius
(379-396) le-a dat voie să se stabilească în Pen.Balcanică cu
obligația de a servi în armată.
 Prin această măsură numărul soldaților barbari a ajuns cu mult
mai mare decât cel al romanilor.
Văzând că Imperiul este tot mai slăbit și pentru
a-l feri de rele și mai mari, înainte de a muri
(395), Teodosiu a împărțit puterea celor doi fii ai.
 Honorius a primit Occidentul cu capitala la
Roma (din 402 la Ravenna), iar Arcadius, Orientul
cu capitala la Constantinopol.
 Imperiul s-a separat definitiv în: Imperiul
Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus.
 Agravarea situației Imperiului
 După moartea lui Teodosius situația s-a înrăutățit
tot mai mult: în interior se accentua criza financiară
și militară, iar în exterior barbarii atacau necontenit
 Banii lipseau din ce în ce mai mult.
 Curtea imperială devenise foarte luxoasă, deci mare
consumatoare de bani.
 Armata se mărise și trebuia plătită.
 Războaiele se înmulțiseră și cereau cheltuieli.
 Funcționarii erau tot mai numeroși. Salariile lor
încărcau bugetul și așa destul de secătuit al statului.
 I.R. de Apus în 476
Britania

Galia

I.R. de Răsărit
Corsica

Spania
Sardinia

Sicilia

Nordul Africii

 La dezordinea financiară se adăuga dezordinea din armată. Ca urmare, toate

provinciile Imperiului de Apus au fost rând pe rând luate de barbari.
 Mai întâi Britania, în care au năvălit anglii și saxonii.
 Apoi Galia în care s-au așezat vizigoții, francii, burgunzii, alamanii.
 În Spania, de asemenea, vizigoții.
 În nordul Africii, Sicilia, Corsica, vandalii.
 Tot felul de alte asemenea neamuri germanice populau ținutul de dincolo de Alpi.
Căderea Imperiului Roman
 Sfârșitul I.R. De Apus
 Peste ceea ce mai rămăsese
din I.Roman de Apus, în
anul 475 a ajuns împărat un
copil de 14 ani, Romulus
Augustulus.
 El a fost însă detronat în
anul următor de căpetenia
mercenarilor germani,
Odoacru, care s-a proclamat
rege, iar însemnele imperiale
le-a trimis la Constantinopol.
 Anul 476 marchează sfârșitul
Antichității și începutul
Romulus Augustulus predând coroana epocii medievale.
 Creșterea prețurilor Decăderea
Se pierd peste hotare meșteșugurilor
cantități de aur și argint
Inflația Decăderea
Recapitulare orașelor
Decăderea
cauze și comerțului
urmări Criza economică
Criza monetară Ruralizarea
economiei
Pătrunderea
barbarilor Sărăcirea
PRĂBUȘIREA populației
IMPERIULUI ROMAN
Criza militară Criza socială
Anarhia Colonatul
militară

Criza politică Teodosiu

Atacurile Patronatul
Abandonarea unor migratorilor
provincii
Goții
I R de Răsărit I R de Apus
Hunii

Luptele pentru putere

476 - se Vandalii
prăbușește Sfârșitul Antichității
 Realizat de
 Prof. Murgu Eugenia-Angela
 Bibliografie:
 Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a
 M Rangu/M Țugulea/C Boboc – Caiet metodic al
profesorilor de istorie, cl a V-a, Ed. Universitas XXI,
Iași, 2005
 Enciclopedia Wikipedia
 Imagini Google