MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ŞI

CERCETĂRILOR AL REPUBLICII MOLDOVA

Centrul de Excelență în Energetică și Electronică

CATEDRA ”TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE”

STUDIU INDIVIDUAL
La obiectul ”Filosofia”
(Varianta 3)
TEMA:Introducere în filosofie

A efectuat elevul GR. RC-0217 Boaghe Dumitru

A verificat profesorul Bucătaru Igor

Chișinău 2019
Filosofia este contepţia despre univers şi presupune raportul dintre om și natură și pătrunde interogativ în
toate domeniile şi acţiunile umane. Filosofia apare cu 3 mii de ani în urmă i.e.n,, în China și India își face
apariția în sec X-IX în.e.n., iar in Grecia în sec. VII-VI. La început filosofia era o știință integrală. Mai
tîrziu această știință treptat a descoperit fizica,chimia,istoria,jurisprudența.
Termenul de filosofie este de origine greacă filia-dragoste,iubire, sofie-înțelepciune. Filosoful antic
Democrit definea înțelepciunea ca gîndire justă,comportare justă. Înțelepciunea presupune creativitatea
,capacitatea de a soluționa probleme de ordin practic. În antichitate exista un proiect al sofiștilor care
pretindeau să fie înțelepți, iar filosofii modest studiau concepția lumii.
Filosofia este un sistem coerent de cunoștințe cu caracter catalizator,inclusiv despre întelegerea condiției
umane și deasemenea reprezintă o formă de activitate rațională care folosește noțiuni de maximi și
generalități.
Filosofia ca concepție despre lume are 3 domenii de bază:
1)Logic– care examinează dreptul dintr-o perspectivă logică, trecînd prin particularitățile sistemului
juridic și urmărind conceptul universal al dreptului.
2)Fenomenologic – studiază dreptul ca un fenomen care este propriu popoarelor din toate timpurile și
demonstrează că dreptul e un produs al naturii umane.
3)Deontologic – evidențiază faptul că noi nu ne putem limita la propria înțelegere a normelor pozitive ci
să ne punem întrebarea dacă există altele.
Filosofia este știința ce privește lumea prin prisma condiției umane și ca orice știință are metode de
studiu:
1) Deducția – formă de raționament în care cunoașterea se produce de la general la particular.
2) Inducția – metodă de cunoaștere care pleacă de la cunoștințele particulare și ajunge la cele generale.
3) Comprehensivă – metoda dată pune accentul pe subiectivitatea înțelegerii , a trăirii actului pe o
dimensiune psihologizantă.
Funcțiile filosofiei dreptului se împart în 5 ipostaze:
1) Funcția logică – oferă posibilitatea de a studia raportul dintre drept și morală,dintre drept subiectiv și
obiectiv.
2) Funcția fenomenologică – studiază dreptul ca fenomen comun tuturor popoarelor ,ca în final să fie un
tablou juridic al umanității.
3) Funcția deontologică – oferă posibilitatea de a crea idealul dreptului,justiției și în baza lor de a
schimba realitatea juridică.
4) Funcția practică –rezolvă probleme practice cu care se confruntă omul și omenirea.
5) Funcția metodologică – permite cercetarea mai detaliată a realității juridice.
Raportarea filosofiei la alte domenii ale culturii :
1. Filosofia și știința au caracter rațional,deci folosesc noțiuni-formă a gîndirii abstracte care fixează sau
conține notele esențiale și necesare ce corespund obiectului gîndirii. Știința apelează cu noțiuni concrete
,care se referă la obiecte concrete,iar filosofia operează cu noțiuni abstracte.
2. Filosofia și religia sunt concepții integrale . Filosofia are caracter critic și poate combate unele idei,iar
religia apelează la sentimente și la credință.
3. Filosofia și arta. Filosofia are ceva in comun cu arta care o apropie de creația artistică. Filosofii sunt
ființe creative ce lansează ipostaze. Filosofia folosește conceptele recurgind la analiză și democrație, iar
arta recreează realitatea cu ajutorul imaginilor artistice.