ccc


c


ccc

c
c
c

 cc

c
c
 cc



c

1.a. Natura relativistă a forţelor magnetice.

1.b. Forţa de interacţiune dintre curenţii rectilinii paraleli şi infiniţi. Amperul.
1.c. Legea Biot ± Savart ± Laplace.
1.d. Câmpul magnetic. Inducţia magnetică.
1.e. Linii de câmp magnetic. Suprapunerea câmpurilor magnetice.
1.f. Forţa Ampere.
1.g. Aplicaţii.

1. a. Natura relativistă a forţelor magnetice

În primul capitol am studia interacţiunea dintre sarcinile electrice aflate în repaus. În

capitolul al doilea am constatat că particulele aflate în mişcare nu-şi modifică sarcina în funcţie
de viteză. Problema care se pune în continuare este determinarea forţei de interacţiune dintre
sarcinile electrice aflate în mişcare.
Fie un filament de sarcină electrică pozitivă, rectiliniu şi cu sarcină electrică uniform
distribuită. Presupunem că într-un sistem de referinţă inerţial S¶, se află, în repaus, o sarcină
electrică punctiformă. Admitem că sarcina electrică punctiformă se află la o distanţă de filament
mult mai mare decât dimensiunile transversale ale filamentului.

y¶
¶
dï
dï y¶

q
dï x¶
'
y¶0
Į
0¶ x¶ dx¶ x¶


 ï



 
 
 



!
"

 
"
 
 



Fie ȡ¶ densitatea volumică de sarcină a filamentului în sistemul S¶. Deoarece sarcina q
este în repaus, se poate aplica legea lui Coulomb şi deci, forţa exercitată de elementul
infinitezimal dx¶ asupra sarcinii q va fi, pe componente:
 '  ' 0
ß '  '  ' 0
ß '

ï ' ß cos p şi
ï ' sin p
4
0 ( '02 † ß ' 2 ) 4
0 ( '02 † ß ' 2 )

ß 0
Cum cos
1
şi sin
1
2
( 2
0 †ß ) 2 2
( 0 †ß 2 ) 2

relaţiile de mai sus devin

  0 ß
ß 
 0 0
ß

 ß  3
şi
 3
2
4
0 ( 0 †ß 2 ) 2
4
0 ( 2
0 †ß 2 ) 2

Prin integrare obţinem:


 '  ' 0 ß'
ß '
ï 'ß

4
0  3

 ( ' 02 † ß' 2 ) 2


  0
ß

0
 3
4
0  ( 2
†ß 2 ) 2
0

Prima integrală este nulă, deoarece funcţia de integrat este impară, deci:
ïß  (III.1)
Cea de a doua integrală se rezolvă făcând schimbarea de variabilă:
ß  0 =

Deci
  0
ï
(III.2)
2
0 0
Evident
ï
 (III.3)
Fie un sistem de referinţă inerţial S cu orientarea axelor ca cea a lui S¶. Acest sistem se
deplasează cu viteza v în sens contrar axei O¶x¶. Sarcina q şi filamentul se vor deplasa, în
sistemul S, cu viteza v în sensul axei Ox.
 În cadrul teoriei relativităţii restrânse, se arată că volumul unui corp ce se mişcă cu viteza
v faţă de un sistem de referinţă iniţial este:

2
 0 1 2
=
unde V0 este volumul corpului în sistemul în care el este în repaus.
Din definiţia densităţii de sarcină electrică, rezultă legătura dintre densităţile volumice de
sarcină în sistemele S şi S¶:

 (III.4)
2
1 2
=
În conformitate cu legea lui Coulomb, în sistemul S, asupra sarcinii q ar trebui să se
exercite forţele:
jß
  0
j
2
0 0
j

÷inând cont de relaţiile (III.4) şi (III.2), rezultă:
ï'
j (III.5)
2
1
2
=
Legătura dintre momentele de timp din sistemul S şi sistemul S¶ este conform teoriei
relativităţii:

† ß
=2
2
1 2
=
Diferenţiind această relaţie, rezultă:

2
1


' =2

1 †  ' ß / = 2

În cazul particular în care ne aflăm, sunt îndeplinite condiţiile:

ßşi


 Folosind legea a II-a a dinamicii în sistemul S, rezultă:



 ( )>( )
  
sau, făcând înlocuirile,

  1 2 / =2 (III.6)

Înlocuind în formula (III.6) relaţia (III.5), se obţine:

ï  =j       (III.7)
Constatăm că, în sistemul S, pe lângă forţa columbiană fy, repulsivă, acţionează şi o forţă
necoloumbiană, atractivă.
Forţa atractivă
2
ï  j (III.8)
=2
se numeşte j   

= şi acţionează numai asupra sarcinilor electrice aflate în mişcare.
După cum se constată, forţa magnetică are o natură pur relativistă.