APLICAŢIE Modelarea și simularea instalațiilor electroenergetice bazate pe

electronica de putere
Se consideră linia bipolară de transport la tensiune continuă din figura 4.45 având
următoarele caracteristici:
• Valorile nominale ale puterii şi tensiunii sunt 1200 MW, respectiv 300 kV ;
• Staţiile de conversie sunt formate din câte patru punţi hexafazate fiecare având
reactanţa de comutaţie X kB,r = X kB,i = 6  ;
• Rezistenţa totală a liniei este RL = 15  ;
• Transformatoarele de alimentare a punţilor de conversie sunt prevăzute cu
reglaj sub sarcină. Acest reglaj are rolul de a restabili, în urma unor perturbaţii,
valorile unghiurilor  şi  în intervalele corespunzătoare regimului normal de
funcţionare (   15, 21 , respectiv   18, 21 ). Presupunem că raportul de
transformare nominal este acelaşi la redresor şi invertor ( Niknom , r = Nik ,i = 0.320 ) şi
nom

, r = Nik ,i = 0.256 , respectiv Nik , r = Nik ,i = 0.384

poate fi variat între valorile Nikmin min max max

corespunzătoare intervalului (0.8...1.2) în unităţi relative cu un pas de 0.01 u.r.

pentru a menţine unghiul  în intervalul corespunzător regimului normal de
funcţionare şi tensiunea la invertor în intervalul 2.5% din tensiunea nominală
( Udi  585,615 kV ) .
• Valoarea minimă a unghiului de aprindere (intrare în conducţie) este min = 6 ;
• marja de curent este setată la I m = 15% ;
• În regim normal de funcţionare legătura funcţionează în modul 1 de control
astfel:
− redresorul controlează curentul (modul CC), funcţionează cu  = 18 şi
furnizează la borne o putere Pd ,r = 1260 MW ;
− invertorul controlează nivelul de tensiune, funcţionează cu unghiul de
stingere  = 19 constant (modul CEA) şi are la borne tensiunea
U d ,i = 600 kV ;
− valorile rapoartelor de transformare sunt Nik ,r = Nik ,i = 0.32 ;

RL/2
400 kV 400 kV
+300 kV

-300 kV
Redresor (r) RL/2 Invertor (i)
Fig. 4.45. Linie bipolară.
Id
Ukr r Uir r Uii i Uki i
Nik,r Xk,r  Xki Nik,i
Ud,r Ud,i 
Ikr 0 ir’ Iir 0 Iii 0 ii’ Iki 0
kr ir ii ki
 Fig. 4.46. Schema echivalentă a liniei bipolare.

I. Pentru regimul normal de funcţionare să se calculeze:

(i) tensiunea la bornele redresorului Udr şi valoarea curentului redresat I d ;
(ii) unghiurile de suprapunere anodică  r şi  i ;
(iii) valorile tensiunilor fază – fază Ukr şi Uki , respectiv ale curenţilor I kr şi I ki la
nodurile terminale de înaltă tensiune ale staţiilor de conversie;
(iv) puterile activă, reactivă şi aparentă precum şi factorul de putere la nodurile
terminale la nodurile terminale de înaltă tensiune ale staţiilor de conversie
( Skr , Pkr , Qkr şi cos r , respectiv Ski , Pki , Qki şi cos i ).
II. Considerând că faţă de regimul normal de funcţionare tensiunea alternativă
la nodul terminal redresor scade cu U = 10% , iar tensiunea alternativă la
nodul terminal invertor nu se modifică şi că reglajul tensiunii prin
modificarea poziţiei ploturilor transformatoarelor este inactiv, să se
determine:
(i) strategia de control şi intensitatea curentului redresat I d ;
(ii) tensiunile la bornele redresorului U dr şi invertrorului Udi ;
(iii) unghiul de blocare al invertorului  şi unghiurile de suprapunere anodică
 r şi  i după acţiunea sistemului de comandă pe grilă;
(iv) puterile activă, reactivă şi aparentă precum şi factorul de putere la nodurile
terminale de înaltă tensiune ale staţiilor de conversie ( Skr , Pkr , Qkr şi cos r ,
respectiv Ski , Pki , Qki şi cos i ) înainte de activarea reglajului sub sarcină a
ploturilor transformatoarelor;
(v) valoare raportului de transformare N ik ,r necesară pentru a restabili
condiţiile de funcţionare normală.
III. Dacă, în raport cu regimul normal de funcţionare, tensiunea alternativă la
nodul terminal invertor, creşte cu 2,5%, iar tensiunea alternativă la nodul
terminal invertor nu se modifică, în ipoteza că reglajul tensiunii prin
modificarea poziţiei ploturilor transformatoarelor este activ, să se determine:
(i) tensiunile la bornele redresorului U dr , respectiv invertorului Udi şi curentul
I d prin linie înainte de intrarea în acţiune a sistemului de comandă şi
control;
(ii) unghiul de blocare (stingere) la intrarea în conducţie  după acţiunea
sistemului de comandă şi control pe grilă;
(iii) valorile rapoartelor de transformare N ik ,r şi Nik ,i după acţiunea sistemului
de comandă şi control a poziţiei ploturilor transformatoarelor;
(iv) puterile activă, reactivă şi aparentă precum şi factorul de putere la nodurile
terminale de înaltă tensiune ale staţiilor de conversie ( Skr , Pkr , Qkr and
cos r , respectively Ski , Pki , Qki and cos i ) în noile condiţii de funcţionare.

În general, pentru analiza regimurilor de funcţionare ale unei legături bipolare la

tensiune continuă se utilizează schema legăturii echivalente monopolare (fig. 4.46).
Dacă se notează cu nBr numărul punţilor redresorului, iar cu nBi numărul punţilor
invertorului şi se are în vedere că acestea sunt în serie pe partea de tensiune continuă şi
în paralel pe partea de tensiune alternativă, atunci relaţiile de calcul ale legăturii
monopolare, sintetizate în tabelul 4.1, capătă forma prezentată în tabelul 4.6.

Tabel 4.6.
Rectifier Inverter
3 2 3 2
U d 0,r = nBr Nik ,rU kr U d 0,i = nBi Nik ,iU ki (A1)
 
3 3
U dr = U d 0,r cos  − nBr X kB ,r I d U di = U d 0,i cos  − nBi X kB ,i I d (A2)
 
U d 0,r U d 0,i
U dr = cos  + cos (  +  r )  U di = cos  + cos (  +  i )  (A3)
2  2 
6 6
I kr  nBr Nik ,r I d I ki  nBi N ik ,i I d (A4)
 
Skr = 3U kr I kr Ski = 3U ki I ki (A5)
Pkr  Pdr = U dr I d Pki  Pdi = U di I d (A6)
Qkr = Skr2 − Pkr2 Qki = S ki2 − Pki2 (A7)
Pkr Pki
cos r = cos i = (A8)
Skr Ski
U dr = U di + RL I d (A9)

REZOLVARE
I. Regimul normal de funcţionare
(i) Calculul tensiunii la bornele redresorului Udr şi a curentului redresat I d .
Din relaţia (A6) se determină
Pdr
Id =
U dr

care se înlocuieşte în relaţia (A9) rezultând ecuaţia de gradul 2

U dr2 − U diU dr − RL Pd ,r = 0 (A10)
având soluţiile:
U di  U di2 + 4 RL Pdr
U dr =
2
Dintre cele două soluţii ale ecuaţiei (A10) se reţinem cea cu semnul “+” deoarece
pentru regimul de mers în gol ( I d = 0 respectiv Pdr = 0 ) aceasta furnizează valoarea
U dr = U di care este corectă din punct de vedere fizic.

Astfel
600 + 6002 + 4  15  1260
U dr = = 630 kV
2
iar
 Pdr 1260
Id = = = 2 kA
U dr 630

(ii) Calculul unghiurilor de suprapunere anodică.

Din relaţia (A2) se determină
3 3
U dr + nBr X kB,r I d 630 +  4  6  2
U d 0,r =  =  = 710.62 kV
cos  cos18

respectiv
3 3
U di + nBi X kB ,i I d 600 +  4  6  2
U d 0,i =  =  = 683.05 kV
cos  cos19

Ţinând cont de relaţia (A3) rezultă :

2U dr 2  630
cos( +  r ) = − cos  = − cos18 = 0.822
U d 0,r 710.62

2U di 2  600
cos(  +  i ) = − cos  = − cos19 = 0.811
U d 0,i 683.05

respectiv
r = acos0.822 − 18 = 16.71
i = acos0.811 − 19 = 16.81
(iii) Tensiunile fază-fază la nodurile terminale de tensiune alternativă Uk ,r şi
U k ,i se determină folosind relaţia (A1) din care rezultă:
U d 0, r   710.62
U kr = = = 411.09 kV
3 2 nBr Nik ,r 3 2  4  0.32

U d 0,i   683.05
U ki = = = 395.14 kV
3 2 nBi Nik ,i 3 2  4  0.32

(iv) Puterile active, reactive şi aparente precum şi factorul de putere la nodurile

terminale de tensiune determină se determină astfel:
Din relaţia (A4) rezultă:
6 6
I kr = nBr N ik , r I d =  4  0.32  2 = 1.996 kA
 
6 6
I ki = nBi Nik ,i I d =  4  0.32  2 = 1.996 kA
 

În continuare, folosind relaţiile (A6), (A7), (A8) şi (A9) se calculează:

• Puterile aparante
Skr = 3 U kr I kr = 3  411.09 1.996 = 1421.21 MVA
Ski = 3 U ki I ki = 3  395.14 1.996 = 1366.07 MVA

• Puterile active
 Pkr  Pdr = U dr I d = 630  2 = 1260 MW
Pki  Pdi = U di I d = 600  2 = 1200 MW

• Pierderile de putere pe linie la tensiune continuă

PHVDC = Pdr − Pdi = RL I d2 = 15  22 = 60 MW

• Pierderile reactive consumate de staţiile de conversie.

Qkr = Skr2 − Pkr2 = 657.45 MVAr

Qki = Ski2 − Pki2 = 652.80 MVAr

• Factorii de putere
Pkr
cos r = = 0.887
Skr
Pki
cos i = = 0.878
Ski

II. Analiza regimului perturbat produs de scăderea tensiunii la nodul terminal

redresor de tensiune alternativă cu U = 10%
(i) strategia de control şi intensitatea curentului Id .
Datorită scăderii tensiunii la nodul terminal, tensiunea continuă la bornele
redresorului scade. Pentru a menţine curentul la valoarea impusă sistemului de
comandă şi control al legăturii va comanda, într-o primă fază diminuarea unghiului 
de intrare în conducţie în scopul creşterii tensiunii U dr .ulterior unghiul  va fi adus în
domeniul normal de valori prin modificarea raportului de transformare (modificarea
poziţiei comutatorului de ploturi).
În cadrul acestui punct se va analiza funcţionarea legăturii HVDC cu intervalul de
timp care precede activarea reglajului raportului de transformare.
Presupunem că legătura HVDC continuă să funcţioneze în condiţii normale cu:
redresor în mod de control CC cu I d = 2 kA şi mod de control CEA la invertor cu
U di = 600 kV .
Prin urmare unghiul de intrare în conducţie  trebuie modificat astfel încât
U dr = U di + RL I d = 600 + 15  2 = 630 kV
Din relaţia (A2) scrisă sub forma
3 2  U  3
U dr = nBr Nik ,r 1 + U kr cos  −  nBr X kB ,r I d
  100 

în care U este variaţia procentuală a tensiunii la nodul terminal faţă de valoarea

corespunzătoare regimului normal, se determină:
3
U dr + nBr X kB,r I d
cos  = 
3 2  U 
nBr Nik ,r 1 + U kr
  100 
Pentru U = −10% rezultă
 3
630 + 462
cos  =  = 1.057  1
3 2
 4  0.32  (1 − 0.1)  411.09

Prin urmare, condiţiile normale de funcţionare nu pot fi satisfăcute şi se produce o
comutare a modului de control: redresorul pe control CIA cu  = min = 6 , iar
invertorul pe control CC cu
I d = I dsp − I m = (1 − 0.15) I dsp = 0.85  2 = 1.7 kA

în care I dsp = 2 kA este valoarea curentului redresat în regim normal de funcţionare

(ii) Tensiunea continuă la redresor, respectiv invertor, devin
3 2  U  3
U dr = nBr Nik ,r  1 +  U k ,r cos  min − nBr X kB ,r I d =
  100  
3 2 3
=  4  0.32  0.9  411.09  cos 6 −  4  6 1.7 = 597.09 kV
 

Udi = Udr − RL I d = 597.09 − 15 1.7 = 571.59 kV

(iii) Unghiurile  ,  r şi  i
Ţinând seama că noua valoare a tensiunii la nodul terminal redresat este
Ukr = 0.9  411.09 kV (diminuată cu 10%) şi că tensiunea la nodul terminal invertor nu s-a
modificat ( Uki = 395.14 kV ) din relaţiile (A1) rezultă:
3 2 3 2
U d 0, r = nBr Nik , rU kr =  4  0.32  0.9  411.09 = 639.55 kV
 

reprezentând 0,9 din valoarea din regimul normal de funcţionare, U d 0,i = 683.05 kV

În continuare din relaţia (A2) şi (A3) se determină:

3 3
U di + nBi X kB ,i I d 571.59 +  4  6 1.7
cos  =  =  = 0.894
U d 0,i 683.05

adică  = acos0.894 = 26.64

2U dr 2  597.09
cos( min +  r ) = − cos  min = − cos 6 = 0.873
U d 0, r 639.55

2U di 2  571.59
cos(  + i ) = − cos  = − cos 26.64 = 0.780
U d 0,i 683.05

respectiv
r = acos0.873 − 6 = 23.191
i = acos0.780 − 26.64 = 12.10

(iv) Puterile aparentă, activă şi reactivă respectiv factorii de putere la nodurile

terminale se determină ca la punctul (iv) din cazul I .
Rezultă:
• Curenţii la nodurile terminale:
 6 6
I kr = nBr Nik ,r I d =  4  0.32 1.7 = 1.697 kA
 
6
I ki = nBi N ik ,i I d = 1.697 kA


• Puterile aparente
Skr = 3 U kr I kr = 3  0.9  411.09 1.697 = 1087.48 MVA
Ski = 3 U ki I ki = 3  395.14 1.697 = 1161.43 MVA

• Puterile active
Pkr  Pdr = U dr I d = 597.09 1.7 = 1015.05 MW
Pki  Pdi = U di I d = 571.59 1.7 = 971.70 MW

• Puterile reactive
Qkr = Skr2 − Pkr2 = 390.24 MVAr

Qki = Ski2 − Pki2 = 636.18 MVAr

• Factorii de putere
Pkr
cos r = = 0.933
Skr
Pki
cos i = = 0.837
Ski

Observaţii:
a) puterea tranzitată (puterea la nodul terminal invertor) scad cu
1200 − 971.70
P =  100  19%
120
faţă de puterea nominală tranzitată în regimul normal de funcţionare.
b) reducerea consumului de putere reactivă şi creşterea factorului de putere la
nodul terminal redresat sunt determinate de diminuarea unghiului de intrare în
conducţie până la valoarea min = 6 .
c) diminuarea factorului de putere la nodul terminal este cauzată de creşterea
unghiului de blocare  .
(v) Pentru a restabili condiţiile de funcţionare normală este necesară modificarea
raportului de transformare N ik ,r astfel încât pentru  = 18 , tensiunea U dr să revină la
valoarea U dr( n) = 630 kV .
Din relaţiile (A1) şi (A2) rezultă că se revine în regim normal de funcţionare dacă
3 2
U d( n0,) r = nBr Nik ,r  0.9  U kr
( n)


în care indicele superior (n) desemnează valorile corespunzătoare regimului normal de

funcţionare.
Noua valoare a raportului de transformare este:
 U d( n0,) r   710.62
Nik ,r = = = 0.356
3 2 nBr  0.9 U kr
( n)
3  2  4  0.9  411.09
respectiv
0.356
Nik ,r = = 1.1125 p.u.
0.320
III. Analiza regimului perturbat cauzat de creşterea tensiunii cu U = 2.5% pe
partea de tensiune alternativă a invertorului.
(i) Deoarece invertorul funcţionează in modul CEA (  = ct. ), iar sistemul de
comandă a comutatorului de ploturi nu s-a activat (acesta intră in acţiune după un
anumit interval de timp care este de ordinul secundelor), creşterea tensiunii la nodul
terminal invertor va determina creşterea tensiunii la bornele invertorului Udi , adică:
3 2  U  ( n) 3 2
U d 0,i = nBi Nik ,i 1 +  U ki =  4  0.32 1.025  395.14 kV = 700.12 kV
  100 

respectiv
3 3
U di = U d 0,i cos  − nBi X kB ,i I d = 700.12  cos19 −  4  6  2 = 616.14 kV
 

Această modificare a tensiunii Udi va antrena o modificare a curentului prin linia

la tensiune continuă I d deoarece condiţiile de funcţionare ale redresorului nu s-au
modificat ( U dr = U dr( n) = 630 kV ).
Noua valoare a curentului redresat este
U dr( n ) − U di 630 − 616.14
Id = = = 0.924 kA
RL 15

(ii) Sesizând această scădere a curentului, sistemul de comandă pe grilă va

comanda diminuarea unghiului de intrare în conducţie  astfel încât curentul să revină
la valoarea din regimul normal de funcţionare I d( n ) = 2 kA
Noua valoare a unghiului  se determină astfel:
• Se calculează tensiunea necesară la redresor
U dr = U di + RL I d( n) = 616.14 + 15  2 = 646.14 kV

• Din relaţia (A2) rezultă:

3 3
U dr + nBr  X kB,r I d 646.14 +  4  6  2
cos  =  =  = 0.974
U d( n0,) r 710.62

respectiv  = 13.09
(iii) După un interval de timp (de ordinul secundelor) de la producerea
perturbaţiei intră în acţiune sistemul de comandă şi control a poziţiei comutatorului de
ploturi. Astfel comutatorul de ploturi al transformatorului de pe partea redresorului
acţionează astfel încât să menţină unghiul  între 15 şi 21 în timp ce comutatorul de
ploturi al transformatorului de pe partea invertorului acţionează astfel încât să menţină
tensiunea U di între 585 kV şi 615 kV.

În condiţiile menţinerii curentului pe linie la valoarea I d = I d( n) = 2 kA conform

relaţiilor (A1), (A2) şi (A9) tensiunile U dr şi U di satisfac următoarele relaţii:
 3 2 3
U dr = (n)
nBr Nik ,rU kr cos  − nBr X kB ,r I d = 5
 
4 (A11)
3 2 3
=  4  Nik , r  411.09  cos  −  4  6  2 = 2220.67 Nik ,r cos  − 45.84
 
2
3 2 3
U di = nBi Nik ,i 1.025  U ki( n ) cos  − nBi X kB ,i I d =
 
(A12)
3 2 3
=  4 1.025  395.14  Nik ,i cos19 −  4  6  2 = 2068.67 Nik ,i − 45.84
  1
U dr − U di = RL I d = 30 kV (A13)
Analizând expresiile (A11), (A12)3 şi (A13) se constată că pentru a restabilii
condiţiile normale de funcţionare este necesară creşterea valorilor N ik ,r şi a unghiului
 , respectiv diminuarea valorii N ik ,i .

În tabelul 4.7 sunt prezentate valorilor unghiului  şi tensiunilor U dr şi U di pentru

cazurile analizate în care raportul de transformare Nik ,r creşte de la N ikrated
,r la Nikmax
, r , iar
rated min
raportul de transformare Nik ,i scade de la N ik ,i la Nik ,i .

Table 4.7
Variaţia tensiunilor Udr şi Udi şi a unghiului  în funcţie de raportul de transformare
Nik ,r Nik ,i Udr Udi 
- - kV kV [º]
0 1 2 3 4
0.320 0.320 646.13 616.13 13.15
0.323 0.317 639.51 609.51 17.27
0.326 0.314 632.89 602.89 20.54
0.330 0.310 626.28 596.28 23.32
… … … … …
0.374 0.266 533.60 503.60 45.82
0.378 0.262 526.98 496.98 46.91
0.381 0.259 520.36 490.36 47.97

Se observă că, comutarea cu o poziţie a prizelor transformatoarelor în sensul de

creştere al Nik ,r şi respectiv de scădere al Nik ,i , va restabili funcţionarea legăturii la
valori ale unghiului  şi tensiunii Udi în limitele admisibile, adică  = 17.17 [15, 21]
şi Udi = 609,51 kV [585,615] kV.

Se continuă cu calculul puterilor S, P, Q si factorului de putere.