Cap.

3 Sinteza mecanismelor cu
roţi dinţate
3.7. Interferenţa şi subtăierea

3.8. Aplicaţii ale deplasărilor de profil

3. 9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi

3.7. INTERFERENŢA ŞI SUBTĂIEREA

Angrenarea exterioară

M  K1 K 2

e1 conjugat cu e2

M   K1 K 2

e1 nu este conjugat cu e2

Angrenarea interioară

M  K1 K 2

e1 nu este conjugat cu e2

M   K1 K 2
e1 conjugat cu e2
3.7. INTERFERENŢA ŞI SUBTĂIEREA
Interferenţa profilelor reprezintă intersectarea acestora ȋn anumite poziţii relative
ale celor două roţi dinţate nematerializate ȋncă.

Dacă fenomenul se produce la prelucrarea profilelor, atunci apare aşa numita

subtăiere, adică roata sculă taie flancul teoretic al semifabricatului.

CA  CK 1
h0 a  mx
 r  sin  0
sin  0

h0 a  mx mz1
 sin  0
sin  0 2
h0 a  mx
z1 
m 2
sin  0
2
3.7. INTERFERENŢA ŞI SUBTĂIEREA

Pentru x0
h0 a
z1   z min
m
sin 2  0
2
2  h0 a 2
z min  
m  sin  0 sin 2  0
2

angrenare cu cremaliera de referinţă

z min  17
angrenare cu roată dinţată sculă

z min  14
3.8. APLICAŢII ALE DEPLASĂRILOR DE PROFIL

•Evitarea subtăierii
h0 a  mx mz1
 sin  0
sin  0 2
mz1
m  x  h0 a  sin 2  0 : h0 a
2

m x z1  m  sin 2  0
 1
h0 a 2h0 a Relaţia lui Kutzbach

14  z1
m x z1 h0 a  1  m x
1 17
ha0 z min 16  z1
h0 a  1,1  m x
19
3.8. APLICAŢII ALE DEPLASĂRILOR DE PROFIL

1. Evitarea subtăierii

Se poate alege z1<=Zmin, dacă coeficienul de deplasare satisface relaţia:

a) z  z min x0

b) z  z min x0
3.8. APLICAŢII ALE DEPLASĂRILOR DE PROFIL

3. Creşterea durabilităţii angrenajului

3.1. egalizarea alunecărilor specifice ale profilelor la intrarea şi ieşirea

din angrenare (pentru ameliorarea condiţiilor de uzare, ungere şi
creşterea randamentului mecanic).

3. 2. egalizarea tensiunilor de ȋnconvoiere la baza dinţilor.

3.3. egalizarea presiunilor de contact pe flancurile dintelui la intrarea şi

ieşirea din angrenare.

Din condiţiile 3.1, 3.2 şi 3.3 rezultă criteriile de determinare a

coeficienţilor de deplasare x1 şi x2
 3.8. APLICAŢII ALE DEPLASĂRILOR DE PROFIL

3. Creşterea durabilităţii angrenajului

Condiţii la limită:
1Evitare a ascuţirii dinţilor
s a1  0 ,25  m s a 2  0 ,25  m
2 Evitare a interferenţei

3 Gradul de acoperire
  1,2
3.9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi
3.9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi
3.9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi

p n  pt  cos  mn  mt  cos 

 n   t  cos 

 n  h0  tan  0 n  t  h0  tan  0t

 0n   n  0t   t

tan  n  tan  t  cos 

Coeficientul de deplasare de profil xt   x n  cos 

X  x n  m n  x t  mt
3.9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi

Raza cilindrului de divizare

1
r  mt  z
2
Raza cilindrului de bază

rb  r  cos  t

Pasul de bază ȋn secţiune frontală

pbt  pt  cos  t    mt  cos  t

Grosimea dintelui pe cilindrul de divizare şi pe cilindrul de rază oarecare
  1    
st    2  xt  tg t   mt sty  d y      2  x n  tg n   inv t  inv ty 
2  z  2  
  1    
et    2  xt  tg  t   mt ety  d y      2  x n  tg n   inv t  inv ty 
2  z  2  
d
 ty  arccos(  cos  t )
dy
3.9. Roţi dinţate cilindrice cu dinţi ȋnclinaţi

Distanţa dintre axe la un angrenaj

zero respectiv deplasat
m cos  t
a  t  ( z1  z 2 ) aw  a
2 cos  wt
Raza cilindrului de picior
mt  z
rf  r  h f   h0 f  x t  mt
2
Raza cilindrului de cap
ra 2  a w  r f 1  c
Gradul de acoperire      
d a21  d b21  d a22  d b22  2  a w  sin  tw
Gradul de acoperire frontal  
2    m n  cos  t
b  sin 
Gradul de acoperire axial  
  mn
unde: "b" este cea mai mică dintre lăţimile roţilor
 Masuratori simple ale rotilor dintate
Coarda constanta
• Ponind de la onditia de generare a profilelor
evolventice se pot deduce cateva masuratori
simple ale rotilor dintate care se pot efectua cu
mijloace de masurare universale de tip subler
sau micrimetru.
• Se considera figura de pe tabla, unde o roata
dintata angreneaza cu o cremaliera de
referinta. Dintele rotii se gaseste in golul dintre
dinti a cremalierei de referinta.
 Arcul de divizare al dintelui

• Flancurile profilului de referinta sunt tangente

la profilul dintelui in punctele M si N, iar
nomalele la profil in M si N reprezinta linia de
angrenare la prelucrare.
• Coarda MN este independenta de numarul de
dinti al rotii, fiind functie numai de modul si
deplasarea de profil. Ea poarta numele de
coarda constanta.
Din triunghiul CDM rezulta:

Din triunghiul CMC, rezulta:

• Astfel:
Aceasta coarda se masoara la distanta hc de
capul dintelui:
 Cota peste dinti
Pornind de la modul de generare a profilelor
evolventice, prin rostogolirea unei drepte peste
cercul de baza, se poate gasi o pozitie a acesteia
care sa intersecteze doua profile – unul din seria
omoloagelor si unul din seria antiomoloagelor-
in zona activa a acestora, punctele de intersectie
fiind L si L, .
Tangenta in punctul T la cercul de baza este
normala in L si L, la cele doua profile, astfel ca
distanta dintre aceste doua puncte, numita
COTA PESTE DINTI, se poate masura cu un mijloc
de masurare cu suprafete de palpare
plane si paralele cum ar fi sublerul sau
micrometrul pentru roti dintate.
Astfel notand cu N numarul de dinti peste care
se poate face masuratoarea:
Numarul N se calculeaza din conditia evidenta: