Masurari Acustice si de Vibratii 2

CZV anul 2
Conf.dr.ing.
ORASANU Nicolaie
 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Forţa perturbatoare de tip armonic ce acţionează
asupra unei maşini poate fi de natura unei forţe
centrifuge. Forţa transmisă la fundaţie este suma dintre
forţa elastică şi forţa de amortizare vâscoasă.

Ftr = −kx − cx&

 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Pentru a evalua efectul sistemului elastic asupra
reducerii vibraţiilor se introduce raportul adimensional
dintre amplitudinea forţei transmise şi a forţei
perturbatoare, denumit transmisibilitate de forţă (sau
simplu, transmisibilitate) şi notat cu τ . Expresia sa va fi
2
2 ω
1 + 4ξ 2
amplFtr ω0
τ= =
F0 2 2
2
ω  ω 
2
4ξ 2 + 1 − 2 
ω0  ω0 
 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Unde:
2 k
-pulsatia proprie: ω0 =
m
-constanta de amortizare critica: ccr = 2mω0 = 2 km

c c
-raportul de amortizare: ξ= =
ccr 2 km
 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Transmisibilitatea ia valori mai mici sau mai mari decât
unitatea, în funcţie de raportul pulsaţiilor şi cel al
amortizărilor. Din condiţia ca τ = 1 se obţin două valori ale
raportului pulsatiilor:
ω1 ω2
= 0; = 2
ω0 ω0
 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Curbele de transmisibilitate
Trans
misibil
itatea
τ =1
τ

Fig.11.11. Graficul transmisibilităţii în raport cu frecvenţa , pentru diferite amortizări

 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Curbele de transmisibilitate
Familia de curbe corespunde diferitelor valori ale amortizării,
începând cu zero, în care amortizarea se neglijează, sistemul
fiind suspendat în acest caz pe un sistem perfect elastic.
Pentru ca transmisibilitatea să fie redusă (<<1), frecvenţa
proprie a sistemului elastc resort-amortizor-masă trebuie să fie
mult mai mică decât frecvenţa minimă a spectrului forţei
generată de maşină.
Raportul de amortizare se alege ca transmisibilitatea să fie
relativ mică şi în acelaşi timp să se asigure o izolare
satisfăcătoare la frecvenţe superioare rezonanţei.
Din ecuaţia transmisibilitatii se poate deduce, din condiţia ca

dτ d (ω ω 0 ) = 0
 Izolare maşină-fundaţie.
Transmisibilitate
Valoarea pulsaţiei pentru care transmisibilitatea este
maximă: ω0
ωr = 8ξ 2 + 1 − 1
2ξ
In studiul vibraţiilor libere sau forţate ale unui sistem cu un
grad de libertate se întâlnesc patru categorii de frecvenţe
importante si anume:
ω0 1 k
f0 = =
2π 2π m -frecvenţa proprie
ω
fa = a = f0 1 − ξ 2 -frecvenţa vibraţiilor libere
2π
ω rez
amortizate
f rez = = f 0 1 − 2ξ 2
2π -frecvenţa de rezonanţă
ωτ
fτ =
2π
= f0 8ξ 2 + 1 − 1 -frecvenţa transmisibilităţii maxime
 Izolarea fundaţie-maşină
În acest caz, se consideră că fundaţia vibrează armonic
după legea y = A cos( ωt + ϕ ) şi se urmăreşte determinarea
răspunsului x(t) al masinii, suspendata pe un suport
elastic cu amortizare (fig.11.12.). Ecuaţia de mişcare se
scrie

m&x& = c( y& − x& ) + k ( y − x )

 Izolarea fundaţie-maşină
După înlocuiri

m&x& + cx& + kx = cy& + ky = A k 2 + c 2ω 2 cos( ωt + ϕ )

Ultima ecuaţie corespunde vibraţiilor masinii sub acţiunea
unei forţe perturbatoare, armonică, de amplitudine
A k 2 + c 2ω 2 şi are soluţia:
A k 2 + c 2ω 2
x= cos( ωt + ϕ − α )
2
ω 2  ω  2
4ξ2
+ 1 − 
ω 02  ω 02 
 Izolarea fundaţie-maşină
Transmisibilitatea de amplitudine, se defineşte
ca raportul dintre amplitudinea vibraţiei transmise
la motor şi amplitudinea vibraţiei fundaţiei.
Expresia sa este:
2
ω
1 + 4ξ 2 2
ampl x ω0
τa = =
A 2
ω 2  ω  2
4ξ2
+ 1 − 
ω 02  ω 02 
 Izolarea fundaţie-maşină
Deci transmisibilitatea de amplitudine în
cazul izolării fundaţie-maşină şi
transmisibilitatea de forţă în cazul izolării
maşină-fundaţie sunt egale.
Concluziile privind proiectarea practică a
unui sistem elastic, rămân valabile cu cele
de la izolarea maşină-fundaţie.
VIBRAŢIILE UNUI ROTOR CU MASĂ EXCENTRICĂ

Principala cauză a vibraţiilor forţate în cazul maşinilor

rotative o constituie dezechilibrul masic. În figura este
ilustrat schematic un motor de masă M cu axa de rotaţie
trecând prin centrul de masă al rotorului şi o masă
suplimentară m (m << M), excentrică, situată la distanţa e
faţă de centrul de rotaţie.
Fixarea pe fundaţie
se consideră elastică
cu amortizare.
VIBRAŢIILE UNUI ROTOR CU MASĂ EXCENTRICĂ

Pe direcţia verticală, rotaţia masei cu viteza

unghiulară ω, este echivalentă cu o forţă
armonică egală cu forţa centrifugă proiectată pe
această direcţie. Ca urmare ecuaţia diferenţială a
vibraţiilor se va scrie
2
M&x& + cx& + kx = mω e sin ωt
Amplitudinea vibraţiilor, A, mω 2 e
A=
rezultă din studiul vibraţiilor 2  ω  2
2
ω
2 1 − 
k 4ξ +
libere amortizate ω 02  ω 02 
VIBRAŢIILE UNUI ROTOR CU MASĂ EXCENTRICĂ

Ultima relaţie se transcrie sub forma unui raport

adimensional ω2
A ω 02
=
em M 2
ω 2  ω 2 
4ξ 2
+ 1 − 
ω 02  ω 02 

a cărui reprezentare grafică în funcţie de ω/ω0
este redată în figura. Se obţine o familie de
curbe, pentru diferite amortizări ξ=c/ccr
VIBRAŢIILE UNUI ROTOR CU MASĂ EXCENTRICĂ

Curbele
amplitudinii
VIBRAŢIILE UNUI ROTOR CU MASĂ EXCENTRICĂ

Valoarea pentru care amplitudinea vibraţiilor

devine maximă, rezultă din anularea derivatei,
d ( AM em )
=0
d (ω ω0 )

aceasta este ω 1
=
ω0 1 − 2ξ 2

ω0
ω=
Sau 1 − 2ξ 2
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Turaţia critică
În practică se poate uşor constata că dacă se
modifică turaţia unui arbore pe care este montat un
disc (rotor) se pot pune în evidenţă două fenomene
specifice:
-există o turaţie, numită turaţie critică, la care apar
vibraţii puternice, rezonante, ale sistemului.
-pentru turaţii inferioare sau superioare celei critice,
traiectoria relativă a centrului de masă se modifică
faţă de traiectoria punctului în care axul arborelui
intersectează pe cel al discului.
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Turaţia critică
Pentru studiul teoretic se consideră cazul cel mai
simplu al unui arbore elastic, lung, fixat pe lagăre, a
cărui masă se neglijează faţă de masa m a unui disc
ataşat acestuia (fig.11.2.a).
Deoarece este imposibil să se obţină, din construcţie
sau datorită neomogenităţii materialului, ca centrul de
masă C al discului să coincidă cu axa de rotaţie a
arborelui, apare un dezechilibru masic.
Efectul centrifugal al acestuia face ca arborele să
sufere o deformaţie elastică.
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Turaţia critică
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Aceasta conduce la apariţia unor vibraţii care nu se

manifestă ca o mişcare alternativă a arborelui în jurul
unei poziţii de echilibru static, ci ca o mişcare de rotaţie
în raport cu axa de referinţă a lagărelor.
În fig.11.2.b) se pune în evidenţă poziţia deformată a
arborelui, iar distanţa dintre centrul de masă C şi
punctul A, în care axa de rotaţie intersectează
secţiunea mediană a discului, este notată cu ε şi
reprezintă excentricitatea. Raportat la un sistem de
referinţă fix xOy, situat în secţiunea mediană a discului
cu originea în punctul O de pe axa lagărelor, se notează
coordonatele celor două puncte cu: C(xC, yC) şi A(x, y).
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Traiectoriile acestor puncte în funcţie de

viteza unghiulară de rotaţie ω, a rotorului şi
elementele elastice şi de amortizare ale
arborelui în ipoteza că între aceste
coordonate există relaţiile:
x c = x + ε cos θ
y c = y + ε sin θ
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Pentru a studia mişcarea discului se aplică

teorema mişcării centrului de masă, F = mac
Forţele aplicate asupra sa sunt:
-forţa elastică − k 0 A de proiecţii -kx şi –ky
-forţa de amortizare vâscoasă proporţională cu
viteza, de proiecţii - kx& si - ky&
Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării discului vor fi:
m&x&c + cx& + kx = 0
m&y&c + cy& + ky = 0
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Inlocuind coordonatele lui C ele devin ecuaţii

decuplate:
m&x& + cx& + kx = εmθ& 2 cos θ
m&y& + cy& + ky = εmθ& 2 sin θ
viteza unghiulară ω a arborelui putin este diferită
de cea a sistemului solidar cu discul θ& , dar, fiind
apropiate, se presupune că ele sunt egale şi ca
urmare relaţiile, se scriu din nou sub forma
2
mx + cx + kx = εmω cos ωt
&& &
m&y& + cy& + ky = εmω2 sin ωt
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Dacă se multiplică ecuaţia a doua din sistem

cu i = −1 şi se adună cu prima se ajunge la
ecuaţia complexă scrisă în funcţie de variabila
complexă z = x + iy :
2 iωt
m&z& + cz& + kz = εmω e
Presupunând o soluţie de forma z = Ce i( ωt −ϕ )

2 2 iωt
Rezulta ( −mω + k + iωc ) z = εmω e
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

De unde rezulta răspunsul la vibraţii

ε mω 2 e i ω t εmω 2 e i( ωt −ϕ )
z= 2
=
− mω + k + i ω c ω 2 c 2 + ( k − mω 2 ) 2
în care defazajul, φ, între deplasare şi forţa
perturbatoare, are valoarea ϕ = arctg ωc
k − mω 2
Partea reală şi imaginară a solutiei complexe z
εmω 2 cos( ωt − ϕ )
x = Re z =
ω 2 c 2 + ( k − mω 2 ) 2
εmω 2 sin( ωt − ϕ )
y = Im z =
ω 2 c 2 + ( k − mω 2 ) 2
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Traiectoria punctului A se obţine eliminând

timpul între ultimele două relaţii:
2
 εm ω 2 
x2 + y2 =  
2 2 2 2
 ω c + ( k − mω ) 
Ea reprezintă un cerc de rază :
2
εm ω
RA =
ω 2 c 2 + ( k − mω 2 ) 2
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

În ipoteza că amortizarea arborelui este redusă

şi chiar se poate neglija, ecuaţia devine
εmω2 εω2
RA = 2
= 2
k − mω ωcr − ω2

k
Viteza unghiulară ω cr =
m

Astfel turaţia critică a arborelui:

ncr = 30ωcr π (rot min )
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Dacă turaţia arborelui egalează turaţia critică,

raza R devine infinită, generându-se vibraţii
puternice. Fenomenul este analog celui de
rezonanţă.
În absenţa amortizării, c=0 , ecuaţia traiectoriei
centrului de masă se transcrie în funcţie de
două valori particulare, 0 şi, π ale defazajului φ.
Astfel, în cazul în care ω → ω cr, pentru valori ω < ω cr
ϕ = 0 , iar pentru ω > ω cr , rezultă ϕ = π
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Se obţin două cercuri:

2
 2 
 εmω 
2
xc + y c 2
= + ε  = (R A + ε )2 pentru ω < ω cr
 k − mω 2 
 
2
 2 
 ε m ω 
− ε  = (R A − ε ) pentru ω > ω cr
2
x c2 + y c2 = 
 k − mω 2 
 
Stabilitatea mişcării creşte atunci când centrul de masă
se apropie de linia lagărelor şi aceasta are loc pe
măsură ce turaţia se măreşte în raport cu turaţia critică,
fenomen cunoscut sub numele de autocentrare
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Autocentrarea
 VIBRAŢIILE ROTORILOR MONTAŢI PE
ARBORI ELASTICI

Pulsaţiile de rezonanţă (frecvenţele de

rezonanţă) cresc odată cu amortizarea.
Pentru valori mari ale pulsaţiei răspunsul
sistemului nu este afectat de amortizare.
Trecerea sistemului prin zona de rezonanţă
atât la pornirea cât şi la oprirea maşinii poate
genera amplitudini rezonante, invers
proporţionale cu amortizarea. Nivelul
vibraţiilor scade pentru valori mari ale masei
arborelui.
 BIBLIOGRAFIE
[1] Magheti, I.,, Savu, M., Teoria si practica vibratiilor
mecanice, Ed. D.P., Bucuresti, 2007.
[2] Buzdugan, Ghe., Mihailescu, E., Rades, M.,
Masurarea vibratiilor, Ed. Academiei RSR, Bucuresti,
1979.
[3] Rades, M., Mecanica-Vibratii mecanice, Ed. D.P.
Bucuresti, 1968.
[4] Wikipedia