DEFINIŢIE . AVANTAJE – DEZAVANTAJE .

CLASIFICǍRI
Angrenajul este un mecanism elementar, format din două
roţi dinţate, care transmit forţat prin contactul direct dintre
dinţi (cuplă superioară) mişcarea de rotaţie şi momentul de
torsiune de la un arbore conducător la un arbore condus.

AVANTAJE :
raportul de transmitere este constant;
randamentul transmisiei este mare (η=0,95…0,99);
fiabilitate ridicată şi siguranţă mare de funcţionare;
gabarit redus;
necesită o mentenanţă facilă.
DEZAVANTAJE :
necesită o prelucrare şi un montaj precis;
transmit şocurile şi vibraţiile;
funcţioneaza cu zgomot.
 CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR

a. Dupǎ forma roţilor

INTERIOR

ω1
ω2
Z1
Z1
Z2
ω1
ω2
Z2 CILINDRICE
EXTERIOR
 CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR
a. Dupǎ forma roţilor
MELCATE
ω1 Z1

CONICE ω2
Z1
ω1 Z2

Z2
ω2
CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR

a. Dupǎ forma roţilor

Angrenaj ROATĂ-CREMALIERĂ
 CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR
b. Dupǎ sensul de rotire al roţilor

CU ANGRENARE CU ANGRENARE
EXTERIOARĂ INTERIOARĂ
CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR
c. Dupǎ direcţia dinţilor
 CLASIFICǍRILE ANGRENAJELOR

c. Dupǎ mişcarea axelor roţilor

CU AXE
FIXE

CU AXE
MOBILE
 CINEMATICA GENERALǍ A
ANGRENAJELOR
RAPORTUL DE ANGRENARE – “u”

v C1 v C2 v C
ω1
rw1 O1 Cw1
ω1
def. rw 2
u 
ω2 rw1

2 πn1 2 πn2
T C T ω1  ω2 
60 60
vC Vc1, Vc2 – vitezele liniare ale Cw1 , Cw2
rw2 1 , 2 – vitezele unghiulare
n1 , n2 – turatiile [rot/min.]
O2 Cw2 n1
ω2 u 
n2
 CINEMATICA GENERALǍ
A ANGRENAJELOR
OBSERVATIE: Două roţi dinţate angrenează corect dacă au
același pas pe cercul de rostogolire.

aw pw  pw 1  pw 2
z1
1 z2
2 2 πrw 1 2 πrw 2
aw  rw 1  rw 2 pw 1  pw 2 
z1 z2
vc

aw  rw 1  rw 2 1 ω1 rw 2 n1 z2
u   
2 ω2 rw 1 n2 z1
z2 CONVENTIE:
z1 vc ( - ) – angrenaj exterior
(+) – angrenaj interior
 MECANISME CU ROTI DINTATE CU
AXE FIXE
a. MECANISME CU ROTI IN SERIE
1 Z1

Z1 Z4
ni, Mti Z2 2 Z2
3
6 5
Z2 4 Z3

Z3
Z6 Z5
ne1, Mte1 ω1 ω2 ω3
Z4 u12  u23  u34 
ω2 ω3 ω4
ω4 ω5
u45  u56 
ω5 ω6
Z5
ne2, Mte2
1 z6
i 1 6   u12  u 23  u 34  u 45  u 56 
Z6 6 z1
 MECANISME CU ROTI DINTATE
CU AXE FIXE
b. MECANISME CU ROTI IN “CASCADA”
Z1
1
ni, Ti Z1
Z3 2
Z2
3
4
Z3 1
Z2 ne, Te
Z4 3
2

Z4

ω1 ω3
u12  u34  dar ω2  ω3
ω2 ω4
4
ω1 z2 z 4
i1 4   u12  u34  
ω4 z1 z3
 MECANISME CU ROTI DINTATE CU AXE
FIXE
b. MECANISME CU ROTI IN “CASCADA” - APLICATII

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6

Z7

Z8

Z10
Z10’ Z9
ω1 z2 z 4 z6 z8 z10 ( 10' )
i110   u12  u34  u56  u78  u9 10     
ω10 z1 z3 z5 z7 z9
MECANISME CU ROTI DINTATE CU AXE
FIXE
b. MECANISM CU ROTI IN “CASCADA”
 MECANISME CU ROTI DINTATE CU AXE FIXE

c. REDUCTOARE CU AXE FIXE

 LEGEA FUNDAMENTALǍ A ANGRENǍRII
- Legea lui Willis -
Se pune problema determinării profilului dinţilor care să respecte cele
doua condiţii :
1) flancurile dinţilor să fie permanent în contact
2) profilul dinţilor să asigure un raport de transmitere constant
O2
2 Se consideră un
rw2 angrenaj cilindric, cu
φ2 razele de rostogolire
rω1 şi rω2 , cu
φ2 distanţa dintre axe
E φ1 O1O2 = aω , şi la care
K vk2
nu se cunosc profilele
C vk1 dinţilor.
aw A
Vitezele periferice
în pct. K:
φ1 v k 1  rk 1  ω1
rw1 v k 2  rk 2  ω2
1
O1
LEGEA FUNDAMENTALǍ A ANGRENǍRII
- Legea lui Willis -

Se proiectează vitezele vk1 şi vk2 pe normala comună „n-n”

v n1  v k 1  cos φ1 v n2  v k 2  cos φ2

Cele 2 condiţii impuse iniţial sunt valabile dacă: v n1  v n2

v k1  cos φ1  v k 2  cos φ2 ω1  rk1  cos φ1  ω2  rk 2  cos φ2

Dar: O1 A  rk 1  cos φ1 ω1 O2 E
 u
ω2 O1 A
O2 E  rk 2  cos φ2
O1 AC ~ O2CE ω1 O2 E O2C
Dar: u    ct .
ω2 O1 A O1C

unde: O1C  O2C  ct .

 LEGEA FUNDAMENTALǍ A ANGRENǍRII
- Legea lui Willis -

ENUNTUL TEOREMEI FUNDAMENTALE A ANGRENARII

Pentru ca angrenarea a două roţi dinţate să fie

corectă (deci profilele dinţilor să se afle în permanenţă
în contact şi raportul de angrenare să fie constant),
profilele dinţilor astfel trebuie construite încât, in
timpul angrenării, normala comună în punctul de
contact „C” să împartă distanţa dintre axe (O1O2 ≡ aω )
într-un raport constant şi egal cu raportul de
angrenare.

Profilele ce indeplinesc această condiţie se numesc

profile conjugate.
CURBE UTILIZATE CA PROFILE ALE DANTURII ROŢILOR

EVOLVENTA EPICICLOIDA HIPOCICLOIDA

Evolventa  este curba descrisă de un punct M, fix de pe o dreaptă, care
se rostogolește fără alunecare pe un cerc fix, numit cerc de bază de rază rb.

a. GENERAREA EVOLVENTEI. ECUATIILE EVOLVENTEI

en - evolventa generată de punctul M
θev - unghiul la centru ce cuprinde evolventa
M
en rev - raza polară a evolventei
αev - unghiul parametric (unghiul de presiune)
αev
ρev – raza de curbură a evolventei
rev ρev AK  rb θev  αev 
AK  MK
A MK  rb  tgαev
θev
αev K
rb  tgαev  rb θev  αev 
notaţie
θev  tgαev  αev  invαev αev rad 
rb
rev 
cos αev
CURBE UTILIZATE CA PROFILE ALE DANTURII ROŢILOR

PROPRIETĂŢILE EVOLVENTEI
1. Forma evolventei depinde numai de raza cercului de bază;
2. Dreapta generatoare (b) tangentă la cercul de bază, este
normala la evolventă;
3. Evolventele descrise de diferite puncte egal depărtate ale
dreptei sunt curbe echidistante,distanţa măsurându-se pe normala
“n-n”;
4. Raza de curbură a evolventei într-un punct oarecare este
porţiunea din normala “n-n” delimitate de punctul considerat pe
evolventă şi punctul de tangenţă al normalei ;
5. Tangenta comună la cercurile de bază este linia de angrenare.
Două evolvente conjugate realizează contactul numai pe această
linie.
6. Linia de angrenare a unui angrenaj evolventic este o dreaptă;
7.Razele cercurilor de rostogolire ale evolventelor conjugate
sunt proporţionale cu razele cercurilor de bază.
 GEOMETRIA ANGRENAJELOR CILINDRICE
EXTERIOARE
O2 2 AE – Segmentul de angrenare
αw - Unghiul de angrenare
ra2
rw2 rf2 ra1, ra2 – razele cercurilor de cap
rb2 rw1, rw2 – razele de rostogolire
αw
rb1, rb2 – razele cercurilor de bază
rf1, rf2 – razele cercurilor de picior
E αw
Condiţia ca profilele
C evolventice să fie în contact
aw este ca ambele roţi să aibă
αw A
același pas pe cercul de bază:
pw rw rw 1
αw   
pb rb rw  cos αw cos αw
rb1
rw1 rf1 ra1 pb
pw 
cos αw
O1 1
 GEOMETRIA ANGRENAJELOR
CILINDRICE EXTERIOARE
OBSERVATII:
Angrenajul evolventic respectă legea
fundamentală a angrenării, deoarece
dreapta de angrenare intersectează linia
centrelor în polul angrenării C,
determinând un raport de angrenare
constant:
E ω1 rw 2
u   ct .
C ω2 rw 1
unde:
A
rb1 ω r r
rw 1  u  1  w 2  b2  ct .
cos αw ω2 rw 1 rb1
rb2
rw 2  și aw  rw 1  rw 2
cos αw
La variaţia distanţei dintre axe aw, razele cercurilor de bază NU
se schimbă, modificându-se doar unghiul de angrenare αw.
 CREMALIERA. ANGRENAJUL ROATǍ- CREMALIERǍ
Dându-se un angrenaj evolventic, se presupune că una dintre
roţi are diametrul de bază foarte, foarte mare (rb2 → ∞). Din această
cauză profilul evolventic degenerează într-o dreaptă. Profilul astfel
obţinut se numeşte CREMALIERĂ DINŢATĂ, iar angrenajul ROATĂ-
CREMALIERĂ. v=ωr
2
C dreapta de
referinţă
A

α0
rb1
rw1 rf1 ra1

O1 1
 PROPRIETĂŢILE CREMALIEREI:
1. Cercul de rostogolire se transformă într-o dreaptă numită – dreaptă de
referinţă.
2. Dintele cremalierei are forma de trapez isoscel.
3. Golul și plinul dintelui pe linia de referinţă a cremalierei sunt egale:
pW
SW  eW  sau SW  eW  pw
. 2
4. Pasul cremalierei este același pe orice linie paralelă la dreapta de
referinţă.
OBSERVATIE :
In practica cremaliera poate juca rolul de sculǎ așchietoare, rezultand astfel
prelucrarea prin așchiere de roţi dinţate prin metoda rostogolirii.
CREMALIERA. ANGRENAJUL ROATǍ- CREMALIERǍ
 CREMALIERA DE REFERINTǍ (GENERATOARE)
STAS 915-92
Cremaliera generatoare
p0
α0
p0/2
Dreapta de cap
h0a Dreapta de referinţă
h0
h0f h0a
Dreapta de picior
c0 ρ0

Cremaliera de referinţă

p0 – pasul de referinţǎ h0 – înǎlţimea dintelui de referinţǎ

α0 - unghiul profilului de referinţǎ (α0 =200) h0a – înǎlţimea capului de referinţǎ
C0 – jocul de referinţǎ de fund h0f – înǎlţimea piciorului de referinţǎ
 GEOMETRIA ANGRENAJELOR
CILINDRICE EXTERIOARE

Prin împǎrţirea pasului de referinţǎ p0 la numǎrul π , rezultǎ MODULUL m:

def. p0
m  mSTAS STAS 822- 94
π Gama modulelor

Standardul cremalierei de referinţǎ prevede parametrii adimensionali ce

definesc mǎrimile caracteristice profilului de referinţǎ:
h0* a  1 c0*  0 ,25 α0  20 0
Coeficientul înǎlţimii capului de h0 a
referinţǎ:
h0* a 
m
Coeficientul jocului de referinţǎ la c
c0*  0
 
fund: m
h0 f  hoa  c0 h0 a  c  m
* *

Inǎlţimea de referinţǎ a dintelui:

 
h0  hoa  hof  2 hoa  c0  2 h0* a  c0*  m
 GEOMETRIA ANGRENAJELOR
CILINDRICE EXTERIOARE
Diametrele caracteristice ale roţilor dinţate cu danturǎ dreaptǎ:
Diametrele cercurilor de divizare:  mz
d def. d1  m  z1 d 2  m  z2

Diametrele cercurilor de cap: d a1  d1  2 ha d a2  d 2  2 ha

Diametrele cercurilor de picior: d f 1  d1  2 hf d f 2  d 2  2 hf

Diametrele cercurilor de bazǎ: d b1  d1  cos α d b2  d 2  cos α

d1  d 2 mz1  mz2 mz1  z2 

Distanţa dintre axe: aw   
2 2 2