Modele Matematice-Geta

ANA CISMARU
MODELE MATEMATICE
CAIET ÎNDRUMĂTOR
PENTRU PROFESORI ŞI ELEVI
LUCRARE ŞTIINŢIFICĂ
Craiova
2017
REFERENT ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. Dr. Alexandru DINCĂ
ISBN: 978-973-0-24146-4
Lucrarea de faţă se adresează tuturor celor preocupaţi de
domeniul matematicii, fiind utilă în biblioteca oricărui elev,
student, profesor, care este dornic să pătrundă în tainele uneia
dintre cele mai profunde ştiinţe exacte ale naturii.
După cum este cunoscut, încă din timpuri străvechi, omul a
fost un înverşunat căutător al misterelor oferite de natură,
urmărind să înţeleagă o serie de fenomene ce nu păreau deloc
întâmplătoare.
Pornind de la această premisă, m-am gândit să generalizez
o serie de modele matematice pe care, particularizându-le, putem
obţine o rezolvare directă a multor exerciţii şi probleme, dar şi
crearea altora, scopul nefiind acela de a îngroşa “maculatura”
matematică.
Autoarea
MOTTO
Dirijarea învăţăturii include toate intervenţiile profesorului

în direcţia organizării activităţii de însuşire astfel încât ea să
conducă la obţinerea performanţelor scontate. Prin dirijare se
urmăreşte antrenarea diferitelor componente psihice în funcție
de conţinutul celor învățate. Intervenţiile pot fi directe sau
indirecte, categorice sau sugestive, continue sau intermitente,
sensul este însă acela de a-l menţine pe elev pe traseul dorit.
Prof. univ. dr. Ioan Nicola

ANA CISMARU – MODELE MATEMATICE
Preambul
O mulţime formată din x obiecte se împarte la trei
persoane după următorul algoritm:
Prima persoană ia jumătate din mulţime şi încă un obiect.
A doua persoană ia jumătate din rest şi încă un obiect.
A treia persoană ia jumătate din noul rest şi încă un obiect,
după care, mulţimea rămâne fără obiecte.
Să se determine numărul obiectelor din mulţime şi numărul
de obiecte pe care l-a luat fiecare persoană.
Model matematic
x  2r1  1  14 
x x x
I.  1  r1   1  1  8  23
2 2 2
r1 r
II .  1  r2  1  1 r1  2r2  1  6 
2 2
r1
  1  4  22
2
r2 r
III .  1  r3  2  1  0  r2  2r3  1  2 
2 2
r2
 1  2
2
5
Extinderea modelului pentru n persoane

Mulţimea de x obiecte se împarte la n persoane, după
acelaşi algoritm.
x x
1.  1  r1   1
2 2
2
x  2r1  1 
2 1
2n  1  2 2n  1     
x
 1 
2 2 1
n

 1  2n

2 2
r1 r
2.  1  r2  1  1
2 2
2
r1  2r2  1 
2 1

2 n 1  1  2 2 n 1  1    
2
r

 1  1  2 n 1  1  1  2 n 1
2 2

r2 r
3.  1  r3  2  1
2 2
2
rn n  2   r2  2r3  1 
2 1

2 n2  1  2 2 n2  1    
2

r2
2

 1  2 n2  1  1  2 n2
2

...........................................................................................................
6
rn 3 r
n  2.  1  rn  2  n 3  1
2 2
2
rn 3  2rn  2  1 
2 1
  
2 3  1  14  2 2 3  1  
2
r
 
 n 3  1  2 3  1  1  2 3
2 2
rn  2 r
n  1.  1  rn 1  n  2  1
2 2
2
rn  2  2rn 1  1 
2 1
  
22 1  6  2 22  1  
2
r
 
 n2  1  2 2  1  1  2 2
2 2
rn 1 r
n.  1  rn  n 1  1  0  rn 1  2rn  1  2 
2 2
rn 1 2
 1  2  1  1  2
2 2
Deci x

2 2n  1 
 2  2 2  2 3  ...  2 n
2 1
7
Calculul resturilor prin recurenţă
rn1  2rn  1  2
22  1 2
rn 2  22  1  2  
2 1 2 1
22  1  
 2
rn 3  2
2  1

2 2  1  1 2
2
 1

2 22  1  2 1 
2
2
 1
23  1     
 
 2 2
rn  4  2
2  1

2 3  1  1 2  1
24  1   
 
..........................................................................................................
2
rn n  2   r2 
2 1

2 n2  1 
2
rn n 1  r1 
2 1
2 n 1  1  
2
x
2 1
 2 1
n

Mulţimea formată din x obiecte se împarte la n persoane

n  2 după următorul algoritm:
Prima persoană ia 2/3 din obiectele mulţimii şi încă un
obiect.
A doua persoană ia 2/3 din rest şi încă un obiect.
A treia persoană ia 2/3 din noul rest şi încă un obiect.
8
Procedeul se repetă şi pentru celelalte persoane inclusiv

ultima, care ia tot 2/3 din restul anterior şi încă un obiect după
care mulţimea rămâne fără obiecte.
Să se determine numărul obiectelor din mulţime şi numărul
de obiecte pe care le-a luat fiecare persoană.
2 1
1.  x  1  r1   x  1
3 3
3 3 n 1  3
x  3r1  1 
3 1
3n  1 
3 1
  
2 2 3
  x  1   3n  1  1  3n
3 3 2
 
2 1
2.  r1  1  r2   r1  1
3 3
3
rn n 1  r1  3r2  1 
3 1
3 n 1  1   
2 2 3
 r1  1   3 n 1  1  1  3 n 1
3 3 2
 
2 1
3. r2  1  r3  r2  1
3 3
3
rn n  2   r2  3r3  1 
3 1
3n2  1   
2 2 3
 r2  1   3 n  2  1  1  3 n  2
3 3 2
 
..............................................................................................
9
2 1
n  2. rn 3  1  rn  2  rn 3  1
3 3
3
rn 3  3rn  2  1 
3 1
 
33  1 
2 3

  33  1  1  33
3 2

2 1
n  1. rn  2  1  rn 1  rn  2  1
3 3
3
rn  2  3rn 1  1 
3 1
 
3 2  1  12 
2 3

  32  1  1  32
3 2

2 1
n. rn 1  1  rn  rn 1  1  0
3 3
rn 1  3rn  1  3 
2 3
  3  1  1  3
3 2
3n 1  3
Aşadar x  3  3 2  33  ...  3 n 
2
10
rn 1  3rn  1  3
32  1 3
rn  2  3rn 1  1  33  1  3  
3 1 3 1

32  1 
rn 3  3rn  2  1  3

3  3 1
2
 
 1 
3
 33  1
 3 1  3 1
3
rn  4 
3 1

34  1 

3
rn n  2   r2 
3 1

3n2  1 
3
rn n 1  r1 
3 1

3 n 1  1 
3 3 n 1  3
x
3 1
3 1 
n
 3 1
Au fost create două modele pentru n persoane, în care,
fiecare persoană a luat, respectiv, potrivit algoritmului, câte 1/2
şi încă un obiect, 2/3 şi încă un obiect din mulţimea rămasă.
Asemănător, pot fi alcătuite modele cu acest algoritm
m 1
pentru 3/4, 4/5, ..., . Se obţine astfel, următorul model
m
general din care se pot desprinde o multitudine de submodele de
tipul celor prezentate, pentru oricare număr de persoane.
11
MODEL GENERAL
Fie m un număr natural mai mare sau egal decât 2 şi o

mulţime de x obiecte care se împarte la n persoane ( n  2 ), după
următorul algoritm:
m 1
• Prima persoană ia m din mulţime şi încă un obiect.
m 1
• A doua persoană ia m din rest şi încă un obiect.
Procedeul continuă pentru celelalte persoane, inclusiv
m 1
ultima care ia tot m din restul anterior şi încă un obiect, după
care, mulţimea rămâne fără obiecte.
Să se determine în funcţie de m şi n, numărul obiectelor din
mulţime, precum şi numărul obiectelor pe care le-a luat fiecare
persoană.
Voi prezenta în continuare o modelare matematică a

acestui algoritm, considerându-l util oricărei persoane interesate
în “lectura matematicii”.
m 1 1
1.  x  1  r1   x  1
m m
12
x  mr1  1 
m
m 1
m n  1 
m 1 m 1 m

m
 x 1  
m m 1
m n  1  1  m n
m 1 1
2. r1  1  r2  r1  1
m m
rn n 1  r1  mr2  1 

m
m 1
m n 1  1   
m 1 m 1 m

m
r1  1  
m m 1
m n 1  1  1  m n 1  
m 1 1
3. r2  1  r3  r2  1
m m
rn n  2   r2  mr3  1 
m
m 1
m n2  1   
m 1 m 1 m

m
r2  1  
m m 1
m n2  1  1  m n2  
..............................................................................................
m 1 1
n  2. rn 3  1  rn  2  rn 3  1
m m
rn 3  mrn  2  1 
m
m 1
m3  1   
m 1 m 1 m

m
rn 3 1  
m m 1
m3  1  1  m3  
13
m 1 1
n  1. rn  2  1  rn 1  rn  2  1
m m
rn  2  mrn 1  1 
m
m 1
m2 1  
m 1 m 1 m

m
rn  2 1  
m m 1
 
m2 1  1  m2
m 1 1
n. rn 1  1  rn  rn 1  1  0
m m
rn1  mrn  1  m 
m 1 m m 1
 rn1  1   m  1  1  m
m m 1 m
m n 1  m
Deci, x  m  m 2  m 3  ...  m n 
m
m 1
 
mn 1 
m 1
14
rn1  mrn  1  m
m2 1
rn 2  mrn1  1  mm  1  m  
m
m 1 m 1
m2 1  
 m
rn 3  mrn  2  1  m 
 1

m 2  1  1 
m
 1
m3  1    
 m  m
..................................................................................................
rn n  2   r2  mr3  1 
m
m 1

m n2  1 
rn n 1  r1  mr2  1 
m
m 1

m n 1  1 
Deci x  mr1  1 
m
m 1
mn 1  
Concluzii
Din modelul general şi sumodelele considerate, au rezultat
următoarele egalităţi:
2  2 2  2 3  ...  2 n1  2 n 

2 2n  1 2  2n  2


2 1 2 1
3  32  33  ...  3n 1  3n 
3 3n  1 3  3n  3

 
3 1 3 1
......................................................................................
15
m  m 2  m 3  ...  m n 1  m n 
 
m mn 1 m  mn  m

m 1 m 1
Membrul stâng al fiecărei egalităţi poate fi privit ca:
• suma primelor n puteri naturale ale unui număr natural
sau
• suma unei progresii geometrice cu n termeni de raţie 2 3,
...,m.
Prin recurenţă s-a găsit expresia unei astfel de sume care, în
mod evident poate fi dedusă simplu prin următorul calcul:
Fie S n  m  m 2  ...  m n
m  S n  m 2  m 3  ...  m n  m n 1
______________________________________
m  S n  S n  S n m  1  m n 1  m 
m n 1  m m  m n  m
 Sn  
m 1 m 1
Observaţie: Modelul dă posibilitatea ca, prin

particularizarea lui m şi n, să se obţină probleme în număr
nelimitat potrivit vârstei şi nivelului unei clase pentru întregul
ciclu gimnazial.
Să se găsească suma celor dintâi termeni ai şirului:

5,45,445,….,444…..45
16
Se pun următoarele probleme:

1. Care sunt sumele în cazul în care în locul lui 5 apar
celelalte cifre de la 1 la 9, având cifra repetabilă 4.
2. Să se scrie sumele obţinute înlocuind cifra
repetabilă 4 cu fiecare din cifrele de la 1 la 9.
S-au obţinut astfel sume de forma S qp 1  q  9  ce pot fi

1  p  9 
aşezate ca elemente într-o matrice pătratică de ordinul 9, după
cum urmează:
M 1 xp S1 p
 S11 S12 S13 ...........S19 
 
M 2 xp  S S 22 S 23 ..........S19  S2p
 21 
M 3 xp S 31 S 32 S 33 ..........S 39 
 S3 p
 
........  ........................................  .......
 
M kxp  S k1 S k 2 S k 3 ..........S k 9  S kp
 
.........  ........................................  ........
 
 
M 9 xp  S 91 S 92 S 93 ...........S 99  S9 p
Sumele de pe fiecare linie a matricei constituie un

submodel al unui model general notat cu M qxp
Pentru calculul acestor sume, ne vom folosi de şirul finit cu
n termeni:
17
a1qp , a 2qp , a3qp ,..., a nqp în care fiecare din ei vor reprezenta
termenii fiecărei sume:

S qp  p  qp  qqp  qqqp  ...  qqq...qp cu
10  10 n1  10
a nqp  q  10 n 1  q  10 n 2  ...  q  10  p  q  p
9
S qp  a1qp  a 2qp  a3qp  a 4qp  ...  a nqp cu
10 n  1
a q
 qq...qp  q  p  q  q  11...1  p  q
9
np
Scriem termenul general a nqp sub o altă formă pentru
calculul sumei. Dând valori de la 1 la n lui n, obţinem termenii

sumei sub această formă.
Vom calcula sumele de pe diagonala principală a matricei,
ele formând un model particular de tipul M pxp cu sume de forma
S pp
S11  1  11  111  ...  111...1

Fie şirul a111 , a121 ,...a1n1 cu a111  1; a121  11;...a1n1  111...1
a1n1  111...1  1  10 n1  1  10 n2  ...  1  10  1  10 n1  ...  10  1 
10  10 n1  10 10 n  10 10 n  1 10 n  1
 1  1  ; a1n1 
10  1 9 9 9
S11  1  11  111  ...  111...1  a111  a121  ...  a1n1 

18
101  1 10 2  1 10 n  1 101  10 2  ...  10 n  n

  ...   
9 9 9 9
10  10 n  10
 10  1
n


10 10 n  1  9n 
9 81
S11 
 
10 10 n  1  9n
81
Fixăm p şi calculăm în general după acelaşi model suma S pp
S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p
Folosim şirul a1pp ; a 2pp ;...a npp cu
10 n  1
a npp  ppp... p  p   p  111...1  p  a1n1
9
Particularizând p=q, obţinem termenii generali pentru
sumele S pp
10 n  1
a1n1 
9
10 n  1
a n22  2  2a1n1
9
3 10 n  1
a 3  3a1n1
9
n3
…………………………
9 10 n  1
a 9  9a1n1
9
n9
19
S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p  a1pp  a2pp  ...  anpp 
 
 pa111  pa121  pa311  ...  pa1n1  p a111  a121  ...  a1n1 
 pS11  p

10 10 n  1  9n 
81
 S pp  pS11  p
 
10 10 n  1  9n
81
Observaţie: Calculul lui S pp se poate face şi direct prin
10 n  1
înlocuirea termenilor a npp  p sau dând lui n valorile
9
1,2,3,…,n şi sumând.
Dând lui p valorile 1,2,3,…9, în formula ,obţinem
S11 

10 10 n  1  9n 
81
S 22  2

10 10 n  1  9n 
 2S11
81
S 33  3

10 10 n  1  9n 
 3S11
81
…………………………………
S 99  9

10 10 n  1  9n 
 9S11
81
Observaţie: Sumele de mai sus pot fi şi direct calculate
precum S11
Exerciţiu: Să se calculeze suma
20
9
S   S pp  S11  S 22  ...  S 99
p 1
unde S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p

9 9 9
Avem S   S pp   pS11  S11  p  S11 1  2  3  ...  9 
p 1 p 1 p 1

9  10
S11  45S11  45 
10 10 n  1  9n 
 5

10  999...9  9n

2 81 9
  
 5  10  111...1  n  5  111...10  n  555...50  5n 
MODEL GENERAL
M qxp 1  q  9 
1  p  9 
1. Sumele modelului
S qp  p  qp  qqp  qqqp  ...  qqq...qp
2. Şirul general de n termeni folosit în calculul

sumelor
a  q
n p nN * : a1qp , a 2qp , a3qp ,..., a nqp
Deci S qp  a1qp  a 2qp  a3qp  ...  a nqp
21
Termenul general
anqp  qqq...qp  q  10 n1  q  10 n2  ...  q  10  p 
10  10 n1  10
q p
9
10 n  1 999...9
a nqp  q  pq  q  p  q  q  111...1  p  q
9 9
Particularizând pe q, vom obţine submodulele
M 1xp ; M 2 xp ;...M 9 xp cu sumele de calculat S1 p ; S 2 p ;...S 9 p
reprezentând liniile matricei iniţiale.

q  1 obţinem submodelul M 1 xp cu sumele (din linia I-a a
matricei)
S11 ; S12 ; S13 ;... S19 S ;
1p 1 p  9
S11 

10 10 n  1  9n
81
Vom calcula
S12  2  12  112  ...  111...12  a112  a122  ...  a1n2
În calculul sumei vom folosi termenul general scriindu-l sub

forma mai sus menţionată.
a 1
 111...12 

1 10 n  1 
 1  111...1  1
9
n2
22
101  1 10 2  1 10 3  1 10 n  1
S12  1 1  1  ...  1 
9 9 9 9
10  10 n  10
2 n
10  10  ...  10  n n
9
 n n
9 9


10 10 n  1  9n 
n
81
Calculăm în general S1 p  p  1 p  11 p  ...  111...1 p
10 n  1
Folosim şirul a11p , a12 p ,..., a1n p cu a1n p   p 1
9
101  1 10 2  1 10 n  1
S1 p   p 1  p  1  ...   p 1 
9 9 9
10  10 n  10
2 n
10  10  ...  10  n n
9
  n p  1   n p  1 
9 9


10 10 n  1  9n n p  1
81
S1 p 
 
10 10 n  1  9n
 n p  1 
81
S11 
 
10 10 n  1  9n
81
S12 
 
10 10 n  1  9n
n
81
23
S13 
 
10 10 n  1  9n
 2n
81
……………………………..
S19 

10 10 n  1  9n 
 8n
81
Exerciţiu: Să se calculeze suma:

9
S1   S1 p  S11  S12  ...  S19 
p 1
9

10 10 n  1  9n 
 n1  2  3  ...  8  9
 
10 10 n  1  9n

81 81
 36n 
9

10 10 n  1 
 35n
81
n
S1   S 1 p 
 
10 10 n  1
 35n  111...10  35n
p 1 9
Pentru submodelele M 2 xp ; M 3 xp ...M 9 xp luăm în general
submodelul
M qxp cu q fixat, reprezentând un număr oarecare de la 1 la 9.
În acest submodel, avem de calculat sumele de forma

S q1 ;...S q 9
24
Pentru calculul sumei S qp  p  qp  qqp  ...  qqq...qp
considerăm şirul de termen general a nqp   nN

 a1qp ; a 2qp ;...a nqp
10 n  1
anqp  qqq...qp  q  10 n1  q  10 n2  ...  q  10  p  q 
9
 p  q  q  111...1  p  q

Dăm lui n valorile 1, 2, 3,…,n în a nqp
101  1 10 2  1 10 n  1
S qp  q  pqq  p  q  ...  q 
9 9 9
 pq q

10 10 n  1  9n 
 n p  q 
81
S qp  q
 
10 10 n  1  9n
 n p  q 
81
10 n  1
q  1 M 1xp ; a1n p   p  1; S1 p  p  1 p  ...  111...1 p 
9

 
10 10 n  1  9n
 n p  1
81
10 n  1
q  2 M 2 xp ; an2p  2  p  2; S 2 p  p  2 p  ... 
9
 222...2 p  2
 
10 10 n  1  9n
 n p  2 
81
25
p  1 S 21  1  21  221  ...  222...21  2

 
10 10 n  1  9n
n
81
p  2 S 22  2  22  222  ...  222...22  2


10 10 n  1  9n
81
p  3 S 23  3  23  223  ...  222...23  2


10 10 n  1  9n 
n
81
……………………………………………………………………
p  9 S 29  9  29  229  ...  222...29  2

 
10 10 n  1  9n
 7n
81
Aplicaţie: S 2   S 2 p
9
 92
 
10 10 n  1  9n 9
 n  p  2  
p 1 81 p 1
2
 
10 10 n  1  9n
 27n  2
10 10 n  1 
 25n  2  10  111...1 
9 9
 25n  2  111...10  25n
3 10 n  1
q  3 M 3 xp ; a 3  p  3;
9
np
S3 p  p  3 p  33 p  ...  333...3 p  3

10 10 n  1  9n 
 n p  3
81
p  1 S 31  1  31  331  ...  333...31  3

 
10 10 n  1  9n
 2n
81
26
p  2 S 32  2  32  332  ...  333...32  3


10 10 n  1  9n 
n
81
p  3 S 33  3  33  ...  333...3  3
 
10 10 n  1  9n
81
………………………………………………………………………
p  9 S 39 9  39  339  ...  333...39  3

 
10 10 n  1  9n
6
81
9
Aplicaţie: S 3   S 3 p  9  3
 
10 10 n  1  9n 9
 n  p  3 
p 1 81 p 1
 3
 
10 10 n  1  9n
 18n
9
10 n  1
q  4 M 4 xp ; a n4p  4  p4
9
S 4 p  p  4 p  44 p  ...  444...4 p  4

10 10 n  1  9n 
 n p  4 
81
p  1 S 41  1  41  441  ...  444...41  4

 
10 10 n  1  9n
 3n
81
p  2 S 42  2  42  442  ...  444...42  4


10 10 n  1  9n 
 2n
81
………………………………………………………………………
27
p  9 S 49  9  49  449  ...  444...49  4

 
10 10 n  1  9n
 5n
81
9
Aplicaţie: S 4   S 4 p  94
 
10 10 n  1  9n 9
 n  p  4  
p 1 81 p 1
 4
 
10 10 n  1  9n
 9n
9
10 n  1
q  5 M 5 xp ; a n5p  5  p  5;
9
S5 p  p  5 p  55 p  ...  555...5 p  5

10 10 n  1  9n 
 n p  5 
81
p  1 S 51  1  51  551  ...  555...51  5


10 10 n  1  9n
 4n

81
p  2 S 52  2  52  552  ...  555...52  5


10 10 n  1  9n 
 3n
81
……………………………………………………………………..
p  9 S 59  9  59  559  ...  555...59  5


10 10 n  1  9n 
 4n
81
28
9
Aplicaţie: S 5   S 5 p  9  5
 
10 10 n  1  9n 9
 n   p  5 
p 1 81 p 1
5

10 10 n  1  9n 
9
10 n  1
q  6 M 6 xp ; a n6p  6  p6
9
S6 p  6

10 10 n  1  9n 
 n p  6 
81
9
S6   S6 p  9  6 
 
10 10 n  1  9n
 9n
p 1 81
10 n  1
q  7 M 7 xp ; a n7p  7  p7
9
S7 p  7

10 10 n  1  9n 
 n p  7 
81
9
S7   S7 p  9  7

10 10 n  1  9n  9
 n  p  7   7
 
10 10 n  1  9n
 18n
p 1 81 p 1 9
10 n  1
q  8 M 8 xp ; a n8p  8  p 8
9
S8 p  8
 
10 10 n  1  9n
 n p  8 
81
29
9
S8   S8 p  8
 
10 10 n  1  9n
 27n
p 1 9
10 n  1
q  9 M 9 xp ; a n9p  9  10 n  1
9
S9 p  9 
 
10 10 n  1  9n
 n p  9 
81
9
S9   S9 p  9  9 
 
10 10 n  1  9n 9
  n p  9  
p 1 81 p 1
  
 10 10 n  1  9n  36n  10 10 n  1  45n 
30
Calculul unor sume cu n termeni de forma

n
S ab  ab  abab    ababab; a, b  1,2,3,...,9
Sumele modelului prezentat pot fi aşezate în următoarea

matrice pătratică de ordinul 9:
 S11 S12 S13 ......S19 

 
S S 22 S 23 ......S 29 
 21 
 
 S 31 S 32 S 33 ......S 39 
 .................................. 
 
 S a1 S a 2 S a 3 ......S a 9 
 ................................... 
 
S S S ...... S 
 91 92 93 99 
Model general: Să se calculeze suma:
2 n cifre
 
n
S ab  ab  abab  ababab    abab...ab
Suma de calculat reprezintă suma unui şir de n termeni, a1,

a2, a3, …, an unde:
a1  ab
a 2  abab
31
a3  ababab
.....................
a n  ababab...ab n grupe de cifre ab
Scriem termenul general dezvoltat în sistemul zecimal şi,

particularizând pe n, obţinem ceilalţi termeni.
abab...ab  102n1 a  102n2 b  102n3 a  102n4 b  ...
 10 3 a  10 2 b  10a  b  10 2n2 10a  b  10 2n4 10a  b  …
 10 2 10a  b  10a  b  100 n1 10a  b  100 n2 10a  b  …
 
 10010a  b  10a  b  10a  b 100 n1  100 n2  ...  100  1 
 100  100 n1  100   100 n  100 


 ab  1  ab  
  1 
 100  1   99 
2 n cifre
 
100 n  100  99 100 n  1 999...9
 ab   ab   ab  
99 99 99
2 n 1 cifre
 
 ab  101010...10 Avem n-1 grupe de 10
32
Modelul lui an sub următoarele forme:
a n  abab...ab  ab 
100 n  1
99
 ab 
10 2 n  1
99

 ab  1010...101 
1001  1 10 2  1
a1  ab  ab   ab  ab  1
99 99
100 2  1 10 4  1
a 2  abab  ab  ab  ab  101
99 99
100 3  1 10 6  1
a3  ababab  ab  ab  ab  10101
99 99
…………………………………………………………
100 n  1 10 2 n  1  
a n  abab...ab  ab  ab  ab   101010 ...101 
99 99      
 n1 grupe10 urmate de cifra 1 
n
S ab  a1  a2  ...  an  ab  abab  ababab  ...  abab...ab 
100  1 100 2  1 100 3  1 100 n  1

 ab   ab   ab   ...  ab
99 99 99 99
33
 100  1  100 2  1  100 3  1  ...  100 n  1 

S n
 ab  
99
ab
 
100  100 n  100
 ab 100  1
n
 ab

100 100 n  1  99n


99 99 2
   
2 n1 cifre
100  1010...101  n

100  999...9  99n  
2

99 99
Reţinem următoarele forme generale pentru S ab

n
:
S n
 ab 
 
100 100 n  1  99n
 ab  S n
2
99
ab
1 a ,b9
100  101010...101  n
n
S ab  ab  abS n
1 a ,b 9 99
Particularizând a şi b, obţinem sumele S ijn din matrice
pentru diferite valori ale lui n.
Exemplu: S 7 7
 58  S  58
 
100 100 7  1  99  7
sau
58
99 2
34
1010101010101  7
 58  unde
99
7
S58  58  5858  585858  58585858  ...  58585858585858
Valori ale lui Sn pentru n=1,2,3,4,…,10 (uzuale)
100  1  1 99
n  1 S1   1
99 99
100  101  2 10100  2

n  2 S2    102
99 99
100  10101  3 1010100  3 1010097

n  3 S3     10203
99 99 99
100  1010101  4 101010100  4

n  4 S4    1020304
99 99
n  5 S 5  102030405
n  6 S 6  10203040506
n  7 S 7  1020304050607
35
n  8 S 8  102030405060708
n  9 S 9  10203040506070809
n  10 S 10  1020304050607080910
n  11 S 11  102030405060708091011
n  12 S 12  10203040506070809101112
………………………………………….
Folosind expresiile modelului S ab
n
şi unele valori pentru S n
pot fi alcătuite diferite aplicaţii în egalităţi – divizibilitate, etc.
36
Model matematic
de exprimare a unor sume
a puterilor unui număr natural
ca un produs de factori
Fie p număr natural mai mare decât 1

Ne propunem să calculăm sumele de forma:
21
S1  p  p   p k
2
k 1
22
S2  p  p  p  p   p k
2 3 4
k 1
23
S3  p  p  p  p  p  p  p   p k
2 3 5 6 7 8
k 1
24
S 4  p  p 2  p 3    p 16   p k
k 1
.............................................................................
2n
2 3 4
S n  p  p  p  p  ............  p 2n
  pk
k 1
Folosind inducţia matematică, obţinem un model de

exprimare a acestor sume sub formă de produs dat de
următoarea relaţie:
37
 
2n n 1
 p k  p p 2  1; n  1
k
fixat
k 1 k 0
Avem:
S1  p  p 2  p p  1
S 2  p  p 2  p 3  p 4  p p  1  p 3  p  1   p  1 p  p 3   
   
1
 p p  1 p 2  1  p p 2  1
k
k 0
S 3  p  p 2  ...  p 8  p p  1  p 3  p  1  p 5  p  1  p 7  p  1 
 
  p  1 p  p 3  p 5  p 7   p  1 p p 2  1  p 5 p 2  1     
       
2
  p  1 p 2  1 p  p 5  p p  1 p 2  1 p 4  1  p p 2  1
k
k 0
Presupunând că:
2n
S n   p k  p  p 2  p 3  ...  p 2 n  1, fixat 
n
k 1
     
n 1
 p p  1 p 2  1 p 4  1 ... p 2  1  p p 2  1
n 1 k
k 0
să demonstrăm că:
38
2 n 1
p  p  p 2  p 3  ...  p 2 1
 p2 2
 ...  p 2  2n

n n n
k
k 1
 
n
 p p 2  1
k
k 0
Avem:
 
2 n 1
p  p  p 2  p 3  ...  p 2  p 2 p  p 2  p 3  ...  p 2 
n n n
k
k 1
 n 
 
    
n 1 n 1 n 1
 p p 2  1  p 2  p p 2  1   p p 2  1 p 2  1
k k k n
k 0  k 0  k 0
 
n
 p p 2  1
k
k 0
Prezentul model, prin particularizarea lui p şi n conduce la

multiple aplicaţii mai ales în divizibilitate.
Folosind modelul, soluţiile au o bază de plecare şi pot fi
chiar imediate.
Modelul matematic mai sus menţionat poate fi obţinut şi în
alt mod, care, evident, poate genera probleme şi aplicaţii prin
însăşi obţinerea sa la diferite nivele:
39
Expunere elementară:
Fie pN cu p  1. Avem :
p 2  1   p  1 p  1
 
p 4  1   p  1 p  1 p 2  1
p8  1   p  1 p  1 p  1 p  1 2 4
p 16  1   p  1 p  1 p  1 p  1 p

2 4 8
1 
......................................................................
(1) p 2  1   p  1 p  1 p 2  1 ....... p 2

n
   n 1

1
Descompunem p 2  1 după formula de descompunere a lui

n
an-bn şi obţinem:
( 2) p 2  1   p  1 p 2
n
 n
1
 p2
n
2
 ......  p 2  p  1 
Egalând cele douã forme ale lui p 2  1 obtinem :
n
 p  1 p  1 p 2  1 p 4  1  .....  p 2 

n 1
1 
  p  1 p 2  n
1
 p2
n
2
 ...  p 2  p  1 
sau 1  p  p 2  p 3  ......  p 2 2
 p2 1

n n
 
  p  1 p 2  1 p 4  1 ...... p 2   n 1
1 
Înmulţind egalitatea cu p obţinem formula generală a
modelului.
40
p  p 2  p 3  ......  p 2 1
 p2 
n n
 
 p p  1 p 2  1 p 4  1 ..... p 2  n 1

1 sau
 
2n n 1
 p k  p p 2  1
k
unde n este un numãr fixat
k 1 k 0
Observaţie: Modelul matematic poate fi dedus mai rapid

utilizând suma unei progresii geometrice:
2 3
p  p  p  .......  p 2n

p 2 1  p p p 2  1
n
 
 n

p 1 p 1

  
p p  1 p  1 p 2  1 .... p 2
n 1
1   p p  1p  1...p
2 2 n 1

1
p 1
Exemple de aplicaţii ale modelului:
1. Fie suma
S 3  7  7 2  7 3  ...  7 8
 
Avem : 7  7 2  7 3  ...  7 8  77  1 7 2  1 7 4  1  7  8  50  2402 
• suma este divizibilă cu 8, 32, 100, 1201, etc.
• Să se determine cel mai mare divizor prim al sumei S3

(R: 1201)
• Să se determine cel mai mare divizor al sumei S3 pentru

p=5
(R: 313)
41
2. Să se demonstreze că suma S 4  2  2 2  2 3  ...  216 este

produs de numere prime
(R: S 4  2  3  5 17  257
3. Să se arate că dacă p este un număr natural impar,

atunci suma:
2n
p  p  p 2  p 3  ....  p 2 , n fixat este divizibilă cu

n
k
k 1
2n.
42
Calculul unor sume în mulţimea

claselor de resturi modulo p, p natural,
mai mare sau egal decât 2
Clase de resturi modulo p
p  2  n N  n :2  k rest r; r  o;1
Notãm C02  n  N / n  2k  r  0
C12  n  N / n  2k  1 r  1
Spunem că am efectuat partiţia lui N în clase de resturi

modulo 2
P=3. Asemănător avem următoarea partiţie în clase de

resturi modulo 3
C 03  n  N / n  3k , k  N  r  0
C13  n  N / n  3k  1, k  N  r  1
C 23  n  N / n  3k  2, k  N  r  2
Generalizând, obţinem partiţie lui N în p clase de resturi

modulo p
Crp  n  N / n  pk  r , k  N , 0  r  p  1
43
În fiecare clasă de resturi modulo p, ne propunem calculul

unor sume de forma:
n
1 1
S rp    
k 0 k  1 p  r  kp  r pr  r
1 1
  
2p  r  pr 3p  r  2 p  r
1 1

np  r  n  1 p  r n  1 p  r  np  r
Pentru calculul sumei, raţionalizăm numitorii:
n
1 pr  r 2p  r  p  r
S rp     
k 0 k  1 p  r  kp  r p p
np  r  n  1 p  r n  1 p  r  np  r
 
p p
n  1 p  r  r
p
1 1 1
S rp   
pr  r 2p  r  p  r n  1 p  r  np  r
n  1 p  r  r

p
44
Aplicaţii:
p  3; r  0. Calculul sumei in C 03
n
1 1 1 1
S 03      
k 0 3k  1  3k 3 23  3 33  2 3
1 3n  1
 
n  1  3  3n 3
n
1 1 1
r  1 S13     
k 0 3k  1  r  3k  1 4 1 7 4
1 3n  4  1
 
3n  4  3n  1 3
n
1 1 1
r  2 S 23     
k 0 3k  1  2  3k  2 5 2 8 5
1 3n  5  2
 
3n  5  3n  2 3
Pentru r=0, modelul sumei devine:
n
1 1 1 1
S 0pn 1      
k 0 pk  1  pk p 2p  p 3p  2 p
45
1

n  1 p  np
pn  1
S 0pn 1 
p
 pS 0pn 1  
pn  1  p 2 S 0pn 1  2

 pn  1  n  1  p S 0pn 1 2
Notãm n  1  pt 2  n  pt 2  1  t  S 0pn 1
Relaţia n  1  p S 0pn 1  2

 pt 2 exprimă numărul termenilor
sumei când se cunoaşte suma.
Exemplu: Pentru p=2, avem:
1 1
S 02n 1  1  n  1  2  12  2, adicã S 02n 1   1
2 4 2
1 1
S 02n 1  2  n  1  2  2 2  8, S 028   
2 4 2
1

16  14
1 1
S 02n 1  3  n  1  2  3 2  18, S 0218  
2 36  34
46
S 02n 1  m  n  1  2  m 2
În general pentru S 02n 1  t  n  1  pt 2

S-a obţinut aplicaţia:
În mulţimea multiplilor lui p natural, p mai mare sau egal
cu 2, notată cu C 0p am definit suma:
1 1 1 1
S 0pn 1    
p 2p  p 3p  2 p n  1 p  np
pn  1
unde S 0pn 1 
p
1- Cel mai mic număr de termeni pentru care suma

este un număr întreg este p, valoarea sumei fiind 1.
2- Dacă suma ia valoarea t, atunci numărul termenilor

este n+1=pt 2
Exemplu:
Dacă S 03n 1  1  n  1  3  12  3
S 03n1  2  n  1  3  2 2  12
S 03n1  3  n  1  3  32  27
…………………………………….
S 03n1  t  n  1  3  t 2
47
3 - Să se demonstreze egalitatea:
1 1 1 1
   
2 4 2 6 4 16  14
1 1 1 1
   
3 6 3 9 6 36  33
4 – Pe mulţimile C 03  n  N / n  3k ; k  N  şi
C 0p  n  N / n  pk ; k  N ; p  N / p  2 definim sumele:
1 1 1 1
S 0327     şi
3 6 3 9 6 81  78
respectiv
1 1 1 1
S 0p54    
p 2p  p 3p  2 p 54 p  53 p
Să se determine p astfel încât S 0327  S 0p54 (R: p=6)

5 – Fie sumele:
1 1 1
S 0pm    definite pe
p 2p  p mp  m  1 p
C 0p  n  N / n  kp şi pe C 0q  n  N / n  kq , unde
p, q  N / p  2, q  2
48
1 1 1
S 0qkm    , k  N / k 1
q 2q  q kmq  km  1q
Să se determine o relaţie între p şi q, astfel încât S 0pm  S 0qkm
Modelul sumei pentru r = 1
Pe mulţimea C1p  n  N / n  pk  1; p, k  N , p  2
definim suma de forma:
n
1 1 1
S1pn 1     
k 0 k  1 p  1  kp  1 p 1 1 2 p 1  p 1
1 1
 
3p 1  2 p 1 n  1 p  1  np  1
Prin raţionalizarea numitorilor sau aplicând expresia

modelului general direct se obţine:
n  1 p  1  1 n  1 p  1  1
S1pn 1  
p p
Calculul numărului de termeni în funcţie de valoarea sumei:
pS1pn 1  1  n  1 p  1  p 2 S1p n 1

2
 2 pS1pn 1  1  n  1 p  1
 n  1  p S1pn 1   2

 2S1pn 1  S1pn 1 pS1pn 1  2 
49
Aplicaţii:
1. Pe mulţimile C 0p şi C1p definim sumele:
1 1 1
S 0pm    şi
0
p 2p  p m0 p  m0  1 p
respectiv
1 1 1
S1pm    
1
p 1 1 2 p 1  p 1 3p 1  2 p 1
1

m1 p  1  m1  1 p  1
Ştiind că S 0pm  S1pm  S să se determine o relaţie în funcţie

0 1
de S între numărul termenilor celor două sume.
Avem m0  pS 2
 m1  m0  2S
2
m1  pS  2S
2. Să se determine numărul natural p din următoarea egalitate:
1 1 1 1
   
6 1 11  6 16  11 256  251
1 1 1
  
p 1 1 2 p 1  p 1 33 p  1  32 p  1
50
Sume în calcule cu combinări
Să se calculeze sumele:
1.a. C n0  C n2  C n4  C n6  C n8  ...
1.b. C n1  C n3  C n5  C n7  ...
În dezvoltarea binomului:
1  i n  Cn0  Cn1i  Cn2  Cn3  Cn4 
 
 C n5 i  C n6  ...  C n0  C n2  C n4  C n8  ...  i C n1  C n3  C n5  C n7  ... 
n
  π π  
n
nπ nπ 
 2  cos  i sin   2 2  cos  i sin 
  4 4   4 4 
n
0 2 4 6 8 nπ
 C  C  C  C  C  ...  2 cos 2
4
n n n n n
n
1 3 5 7 nπ
C  C  C  C  ...  2 sin 2
4
n n n n
2.a. C n0  C n4  C n8  C n12  ...  C n4 k  ...
2.b. C n1  C n5  C n9  ...  C n4 k 1  ...
Pentru demonstraţie, folosim rezultatul anterior:

C n0  C n2  C n4  ...  C n2 k  ...  2 n 1
51
n
2k nπ
C n0  C n2  C n4  ...   1 2 C n2 k  ...  2 2 cos
4
Adunând cele două relaţii, obţinem:
 
n
nπ
2 C n0  C n4  C n8  ...  2 n 1  2 2 cos 
4
1 
n
nπ
0 4
 C  C  C  ...  C 8 4k
 ...   2 n 1  2 2 cos 

2 4
n n n n

n
nπ
C n1  C n3  C n5  C n7  ...  2 2 sin
4
C n1  C n3  C n5  C n7  ...  2 n 1
Adunând relaţiile, obţinem:
 
n
nπ
2 C n1  C n5  C n9  ...  2 n 1  2 2 sin 
4
1 
n
nπ
 C  C  C  ...   2 n 1  2 2 sin
1 5 9


2 4
n n n

Din aplicaţiile de mai sus, putem obţine şi alte sume:
C n0  C n2  C n4  C n6  ...  C n2 k  ...  2 n 1
 n
nπ 
-  C n0  C n2  C n4  C n6  .....................  2 2 cos 
 4 
 
n
2 6 10 n 1 nπ
2 C  C  C  ...  2  2 cos2

4
n n n
52
1 
n
nπ
 C  C  C  ...   2 n 1  2 2 cos
2 6 10


2 4
n n n

Analog:
C n1  C n3  C n5  C n7  ...  2 n 1
 
n
nπ
- C n1  C n3  C n5  C n7  ...  2 2 sin
4
 
n
nπ
2 C n3  C n7  C n11  ...  2 n 1  2 2 sin 
4
1 
n
nπ
 C  C  C  ...   2 n 1  2 2 sin
3 7 11


2 4
n n n

Deoarece în expresiile sumelor calculate apar funcţiile sin şi
cos, sumele vor căpăta diferite valori în funcţie de valorile
atribuite lui n.
Exemplu:
n
0 2 4 6
pentru n = 4k, avem: C  C  C  C  ...  2
n n n n
2
pentru n = 4k+2, avem: C n0  C n2  C n4  C n6  ...  0 
 C n0  C n4  C n8  ...  C n2  C n6  ...
pentru n = 4k  C n1  C n3  C n5  C n7  ...  0 
53
 C n1  C n5  C n7  ...  C n3  C n7  ...
n
pentru n = 4k+2  C n1  C n3  C n5  C n7  ...  2 2
Observaţie: În demonstraţie s-au folosit rădăcinile de

ordinul 4 ale unităţii. Putem obţine aplicaţii asemănătoare
folosind rădăcinile cubice ale unităţii.
1 i 3 2 2
Fie   cos  i sin o rădăcină cubică
2 3 3
complexă a unităţii   3  1;  2    1  0
Aplicând formula binomului lui Newton, obţinem:
2 n  Cn0  Cn1  Cn2  Cn3  ...  
1   n  Cn0  Cn1   2Cn2  Cn3  Cn4  ...  
1   
2 n
 Cn0   2Cn1  Cn2  Cn3   2Cn4  ...  
Adunând membru cu membru şi împărţind la 3, obţinem:
3

1 n n

2  1     1   2   C
n 0
n  Cn2  Cn6  ...
  n n
n

dar 1      cos  i sin   cos  i sin
n
 3 3 3 3
n
      n n
1   
2 n
 cos    i sin     cos  i sin
  3  3  3 3
54
1 nπ 
deci C n0  C n3  C n6  ...   2 n  2 cos  1
3 3 
Înmulţind   cu  2 şi   cu  obţinem:
2 n  C n0  C n1  C n2  C n3  ...
 2 1   n  Cn0 2  Cn1  Cn2  Cn3 2  ... 
 nπ nπ   2π   2π 
  cos  i sin cos    i sin  
 3 3   3   3 
 1   2   Cn0  Cn1  Cn2 2  Cn3  Cn4  ... 

n
 nπ nπ  2π 2π 
  cos  i sin  cos  i sin 
 3 3  3 3 
Sumând, obţinem:
     
Cn0 1     2  3Cn1  Cn2 1     2  Cn3 1  ε  ε 2  3Cn4  ... 
 2 n  cos
n  2π  i sin
n  2π  cos
2  nπ  i sin
n  2π 
3 3 3 3
1
 C n1  C n4  C n7  ...  2 n  2 cos
n  2π  2
3 3 

Înmulţim relaţiile anterioare, astfel:
2 n  C n0  C n1  C n2  C n3  ...
55
 2  2 1   n  Cn0  Cn1 2  Cn2  Cn3  Cn4 2  ... 
 π π    2π   2 π 
 cosn  2  i sinn  2   cos    i sin  
 3 3   3   3 
  1   2   Cn0 2  Cn1  Cn2  Cn3 2  Cn4  ... 

n

 cos
2  nπ  i sin 2  nπ  2π 2π 
3 3  cos 3  i sin 3 
  
şi sumând, obţinem:
1
C n2  C n5  C n8  ...  2 n  2 cos
n  4π  3
3 3 

Raţionamentul se poate continua.
1
Exemplu: C n3  C n6  C n9  ...  2 n  2 cos
n  6π 
3 3 

Folosind formula de recurenţă pentru calculul numărului
de combinări şi formula combinărilor complementare, avem:
C 2nn  C 2nn 1  C 2nn11  C 2nn 1  C 2nn 1  2C 2nn
Deci C 2nn  2C 2nn 1 
C 21  2C11
C 42  2C 32
C 63  2C53
56
……………..
C 2nn  2C 2nn 1
Adunând relaţiile membru cu membru, obţinem:


C 21  C 42  C 63  ...  C 2nn  2 C11  C32  C53  ...  C 2nn 1  4
Înmulţind relaţiile, obţinem:
C 21  C 42  C 63  ...  C 2nn  2 n C11  C32  C53  ...  C 2nn 1 5
Să se calculeze suma:
C n1 2C n2 3C n3 nC nn
   ... 
C n0 C n1 C n2 C nn1
Se observă că numitorii şi numărătorii termenilor sumei
sunt coeficienţi binomiali consecutivi.
Folosind relaţia de recurenţă
C nk 1 
nk k
Cn 
k  1Cnk 1  n  k şi sumând după k, obţinem:
k 1 C nk
n 1
k  1Cnk 1  n  n  1  n  2  ...  n  n  1 
nn  1

k 0 C k
2
n
4.Să se calculeze suma:
57
5 11 n 2  3n  1 n
C n0  C n1  C n2  ...  Cn
2 3 n 1
n
k 2  3k  1 k n
 1  k
S  Cn    k  2  Cn 
k 0 k 1 k 0  k  1
n
k 2  3k  1 k n
 1  k
 Cn    k  2  Cn 
k 0 k 1 k 0  k  1
n n n
1
  kCnk   2C nk   C nk 
k 0 k 0 k 0 k  1
2 n 1  1 2 n 1  1
 n  2 n 1  2  2 n   n  4  2 n 1 
n 1 n 1
Am folosit n  2 n 1  C n1  2C n2  C n3  ...  nC nn
Observaţie: Folosind modelul de mai sus, putem alcătui

diferite aplicaţii.
 1  k 2k 2  3k  2 k
 2k  1  Cn  Cn , pentru k  0,1,2,..., n
 k  1 k 1
obţinem
7 16 29 2k 2  3k  2 k
2Cn0  Cn1  Cn2  Cn3  ...  Cn  ... 
2 3 4 k 1
2n 2  3n  2 n
 Cn
n 1
n
2k 2  3k  2 k n
 1  k
S  Cn    2k  1  Cn 
k 0 k 1 k 0  k 1
58
n n n
1 2 n1  1
 2 kCnk   Cnk   Cnk  2n  2 n1  2 n  
k 0 k 0 k 0 k  1 n 1
2 n1  1 2 n1  1
 n2  2 n n
 2 n  1 
n
n 1 n 1

n
S   2k  1C nk  C n0  3C n1  ...  2n  1C nn 
k 0
n n
 2 kCnk   C nk  2  n  2 n 1  2 n  2 n n  1
k 0 k 0
n
6. S  12 C n1  2 2 C n2  ...  n 2 C nn   k 2 C nk
k 1
n k 1
folosim C nk  C n 1 şi împărţim S prin n:
k
1 n
k 2 n k 1 n
S    Cn1   kCnk11
n k 1 n k k 1
Împărţim prin n-1:

1 n
k n
k  1  1 k 1
  C nk11   C n 1 
nn  1 k 1 n  1 k 1 n 1
59
n
 k 1 1  k 1 n
k  1 k 1 1 n k 1
   C n 1   C n 1   C n1
k 1  n  1 n 1 k 1 n  1 n  1 k 1
n  1 k 2 k  1 k 1
Dar C nk11  C n2  C n 1  C nk22
k 1 n 1
S n
1 n k 1 1
Deci   C nk22   C n 1  2 n  2   2 n 1 
nn  1 k  2 n  1 k 2 n 1
 S  nn  1  2 n2  n  2 n1

S  1  2C n2  2  3C n3  3  4C n4  ...  n  1  nC nn
scriem
n
S   k k  1C nk   k  1k  C mk 11   nk  1C nk11
n
2 k
Dar Cn02  Cn12  ...  Cnn22  2 n2 n  1 
 n 1
n  1n  2  n  1n  2n  3  ...  n  1! 
1! 2! n  2!
2n  1n  2 3n  1n  2n  3 n  1n  1! 
 Cn11    ... 
2! 3! n  1!
 C n11  2C n21  3C n31  ...  n  1C nn11  n  12 n  2 
n
 S  n k  1C nk11  nn  1  2 n 2
2
60
Să se calculeze sumele:
x n  C n0  C n3  C n6  C n9  ...
y n  C n1  C n4  C n7  C n10  ...
z n  C n2  C n5  C n8  C n11  ...
apoi să se arate că
2 2 2
x n  y n  z n  xn y n  x n z n  y n z n  3n , n  2
Soluţie: Fie 1,  ,  2 rădăcinile cubice ale unităţii.
 3  1    1 2    1  0
1   n  Cn0  Cn1  Cn2 2  Cn3 3  Cn4  Cn5 2  ...

1   
2 n
 Cn0  Cn1 2  Cn2  Cn3  Cn4 2  ...
0  C n0  C n1  C n2  C n3  C n4  ...
1   n  1   2 n  3Cn0  Cn1 1     2   Cn2 1     2  

 3C n3  ...  3C n0  3C n3  3C n6  3C n9  ...
Deci xn  Cn0  Cn3  Cn9  ... 

1   n  1   2 n
3
n n
 1  i 3   3  i 3   
n
  
   3 cos  i sin  
1   n
 1   
  
 2   2    6 6 
61
 nπ 
n
nπ
 3 2  cos  i sin 
 6 6 
n
 1  i 3  3  i 3  
n
  
1   2 n
 1 
2
 
 2
  3  cos
6
 i sin
6
 
    
 nπ 
n
nπ
 3 2  cos  i sin 
 6 6 
Deci
n
nπ
3 2  2 cos
n
6  3 2
nπ
x n  C n0  C n3  C n6  C n9  ...   2 cos
3 3 6
 2 1   n  Cn0 2  Cn1  Cn2  Cn3 2  Cn4  Cn5  ...
 1   2   Cn0  Cn1  Cn2 2  Cn3  Cn4  ...

n
0  Cn0  Cn1  Cn2  Cn3  Cn4  ...
 2 1   n   1   2   3Cn1  3Cn4  3Cn7  ...

n
 2 1   n   1   2 
n
Deci yn  Cn1  Cn4  Cn7  ... 

3
1 i 3 2 2
Dar    cos  i sin
2 3 3
1  i 3 4 4 2 2
2   cos  i sin  cos  i sin
2 3 3 3 3
62
 2 1   n   1   2 
n
yn  
3
 2π 2π  nπ 
n
nπ
3  cos
2
 i sin  cos  i sin 
 3 3  6 6 
 
3
 2π 2π  nπ 
n
nπ
3 2  cos  i sin  cos  i sin 
 3 3  6 6 

3
  2π nπ 
n
 2π nπ 
3 cos
2
   i sin  
  3 6   3 6 
 
3
  2π nπ   2 π nπ 
n
3 cos
2
   i sin   n
 3 6   3 6  3 2
 2π nπ 
    2 cos  
3 3  3 6 
 1   n  Cn0  Cn1  Cn2 2  Cn3  Cn4  Cn5 2 ...
 2 1   2   Cn0  Cn1 2  Cn2  Cn3  Cn4 2  Cn5 ...

n
 1   n   2 1   2   3Cn2  3Cn5  3Cn8  3Cn11

n
 1   n   2 1   2 
n
 zn  Cn2  Cn5  Cn8  Cn4  ...  

3
63
 2π 2π  nπ  2
n
nπ
 cos  i sin  cos  i sin 3
 3 3  6 6 
 
3
 2π 2π  nπ 
n
nπ
3  cos
2
 i sin  cos  i sin 
 3 3  6 6 
 
3
n
3 2   2π nπ   2π nπ 
 cos    i sin   
3   3 6   3 6 
n n
3 2
  2π nπ   2π nπ  3 2
 2π nπ 

3 cos 3  6   i sin 3  6   3  2 cos 3  6 
      
Pentru verificarea identităţii avem:
2 3n nπ
xn   4 cos 2
9 6
2 3n  2π nπ 
yn   4 cos 2   
9  3 6 
2 3n  2π nπ 
zn   4 cos 2   
9  3 6 
3n  nπ  
2
2 2 2 2π nπ 2π
xn  y n  z n   4 cos cos  sin sin  
9  3 6 3 6  
64
3 n  nπ 
2
2π nπ 2π nπ 
  4 cos cos  sin sin   cos 2 
9  3 6 3 6  6 
3n  1 nπ 3 2 nπ 2 3 nπ nπ 
  4 cos 2  sin  cos sin +
9 4 6 4 6 4 6 6 
3n  1 nπ 3 2 nπ 2 3 nπ nπ nπ 
  4 cos 2  sin  cos sin  cos 2  
9 4 6 4 6 4 6 6 6
3n  2 nπ 2 nπ  3n
  6 cos  6 sin   2
9  6 6  3
3n  n  2 n  n  2 n 
xn y n z n   4cos cos    cos cos   
9  6  3 6  6  3 6 
3n   2π nπ   2π nπ 
  4cos   cos   
9   3 6   3 6 
3n  nπ  1
  cos nπ  3 sin nπ

 
  4cos  2 
9  6  6 2 6 
3n  nπ  1
  cos nπ  3 sin nπ

 
  4cos  2 
9  6  6 2 6 
3n  1 nπ 3 nπ  1 
  cos nπ  3 sin nπ  
  4  cos  sin  2
9  2 6 2 6  6 2 6 
65
3n  nπ 1 nπ 3 2 nπ 
 4  cos 2  cos 2  sin 
9  6 4 6 4 6 
3n  3  3n
  4    
9  4 3
2 2 2 3n
Deci xn  y n  z n  2  xn y n  xn z n  y n z n  3n 
3
3n 3n
   3  2
n
3 3
66

Modele Matematice-Geta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele Matematice-Geta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANA CISMARU

Dirijarea învăţăturii include toate intervenţiile profesorului

Prof. univ. dr. Ioan Nicola

Extinderea modelului pentru n persoane

Calculul resturilor prin recurenţă

Mulţimea formată din x obiecte se împarte la n persoane

Procedeul se repetă şi pentru celelalte persoane inclusiv

Calculul resturilor prin recurenţă

Fie m un număr natural mai mare sau egal decât 2 şi o

Voi prezenta în continuare o modelare matematică a

rn n 1  r1  mr2  1 

Calculul resturilor prin recurenţă

Observaţie: Modelul dă posibilitatea ca, prin

Să se găsească suma celor dintâi termeni ai şirului:

Se pun următoarele probleme:

S-au obţinut astfel sume de forma S qp 1  q  9  ce pot fi

Sumele de pe fiecare linie a matricei constituie un

termenii fiecărei sume:

Scriem termenul general a nqp sub o altă formă pentru

calculul sumei. Dând valori de la 1 la n lui n, obţinem termenii

S11  1  11  111  ...  111...1

a1n1  111...1  1  10 n1  1  10 n2  ...  1  10  1  10 n1  ...  10  1 

S11  1  11  111  ...  111...1  a111  a121  ...  a1n1 

101  1 10 2  1 10 n  1 101  10 2  ...  10 n  n

S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p

Folosim şirul a1pp ; a 2pp ;...a npp cu

S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p  a1pp  a2pp  ...  anpp 

unde S pp  p  pp  ppp  ...  ppp... p

2. Şirul general de n termeni folosit în calculul

Deci S qp  a1qp  a 2qp  a3qp  ...  a nqp

reprezentând liniile matricei iniţiale.

În calculul sumei vom folosi termenul general scriindu-l sub

Exerciţiu: Să se calculeze suma:

Pentru submodelele M 2 xp ; M 3 xp ...M 9 xp luăm în general

În acest submodel, avem de calculat sumele de forma

Pentru calculul sumei S qp  p  qp  qqp  ...  qqq...qp

considerăm şirul de termen general a nqp   nN

p  1 S 21  1  21  221  ...  222...21  2

p  2 S 22  2  22  222  ...  222...22  2

p  3 S 23  3  23  223  ...  222...23  2

p  9 S 29  9  29  229  ...  222...29  2

p  1 S 31  1  31  331  ...  333...31  3

p  2 S 32  2  32  332  ...  333...32  3

p  9 S 39 9  39  339  ...  333...39  3

p  1 S 41  1  41  441  ...  444...41  4

p  2 S 42  2  42  442  ...  444...42  4

p  9 S 49  9  49  449  ...  444...49  4

p  1 S 51  1  51  551  ...  555...51  5

p  2 S 52  2  52  552  ...  555...52  5

p  9 S 59  9  59  559  ...  555...59  5

Calculul unor sume cu n termeni de forma

Sumele modelului prezentat pot fi aşezate în următoarea

 S11 S12 S13 ......S19 

Model general: Să se calculeze suma:

Suma de calculat reprezintă suma unui şir de n termeni, a1,

a n  ababab...ab n grupe de cifre ab

Scriem termenul general dezvoltat în sistemul zecimal şi,

abab...ab  102n1 a  102n2 b  102n3 a  102n4 b  ...

 10 3 a  10 2 b  10a  b  10 2n2 10a  b  10 2n4 10a  b  …

 10 2 10a  b  10a  b  100 n1 10a  b  100 n2 10a  b  …

 100  100 n1  100   100 n  100 

Modelul lui an sub următoarele forme:

100  1 100 2  1 100 3  1 100 n  1