Ecuaţii logaritmice

Prof. Florescu Nicolae

LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA
FETESTI - IALOMITA
Istoria matematicii dezvăluie poveşti care
prin conţinuturile lor au revoluţionat-o,
extinzându-şi influenţa şi în alte domenii. O
astfel de poveste este cea legată de
descoperirea şi evoluţia calculelor cu
logaritmi.
 John Neper (1550-1617), matematician
scoţian, publică,după o muncă perseverentă
de douăzeci de ani, în 1614, lucrarea
‘’Mirifici logarithmorum canonis
descriptio’’, în care prezintă tablele de
logaritmi naturali.
 Ecuaţia ce conţine necunoscuta ca bază
pentru logaritm sau sub logaritm, sau ambele
situaţii, se numeşte ecuaţie logaritmică. În
rezolvarea unor astfel de ecuaţii se folosesc:
definiţia logaritmului, proprietăţile logaritmilor
sau ale funcţiei logaritmice, substituţii ce
conduc la ecuaţii algebrice cunoscute, alegerea
unei metode sau a alteia depinzând de la caz la
caz.
Aplicaţia 1  loga x = b, a>0, a  1, x>0
Să se rezolve ecuaţia: log2  x  3  3
Condiţii de existenţă: x  3  0, x  3, x   3,  

log2  x  3  3   x  3  23  x  11

Aplicaţia 2  log x a = b, a>0, x  1, x>0

Să se rezolve ecuaţia: log x2 27  3
Condiţii de existenţă: x  2  1, x  1
x  2  0, x  2, x   2,    1

27   x  2   x  2  3  x  1
3
 Aplicaţia 3  loga f(x) = loga g(x) (a > 0; a  1) 
Să se rezolve ecuaţia: log 2  x  3  log 2  x 2  5 x  5
Condiţii de existenţă:
 x  3  0, x  3, x   3,  
 5 5 
 2  5 5  5 5  , Deci x   ,  
 x  5 x  5  0,   5 2
 4  1  5  5, x    , 
  ,    2 
  2   2 

x  3  x2  5x  5
x2  5x  5  x  3  0
x2  6 x  8  0
   6   4 1  8  4
2

62  5 5 
x1   4   ,  
2  2 
62 5 5 
x2   2   ,  
2  2 
Aplicaţia 4  log f(x) =a,g(x)  0, g(x)  1, f(x)  0 
g(x)

Să se rezolve ecuaţia: log x1  x  2  2

Condiţii de existenţă:
 x  1  0, x  1,  

 x  1  1, x  2 , x  1,    2
 x  2  0, x   2,  

x  2   x  1
2

x2  2 x  1  x  2  0
x 2  3x  1  0
   3  4 1   1  13
2

3  13
x1   1,    2
2
3  13
x2   1,    2
2
 Aplicaţia 5  log f(x) = log h(x) h(x) g(x),h(x)  0, h(x)  1, f(x)  0, g(x)>0 

Să se rezolve ecuaţia: log x  2  x 2  2 x   log x  2  x 2  3x  10 

Condiţii de existenţă:
 x  2  0, x  2, x   2,  

 x  2  1, x  1
 x 2  2 x  0, x   , 2    0,  
 2 , x  2,  
 x  3x  10  0,   3  4 1  10   49,
2


 x1  3  7  2, x2  3  7  5, x   , 5    2,  
 2 2

x  2 x  x  3 x  10
2 2

x  3 x  10  x  2 x  0
2 2

x  10   2,  
 Aplicaţia 6( Utilizarea proprietăţilor logaritmilor)
Să se rezolve ecuaţia: log2  x 1  log2  x  5  6
Condiţii de existenţă:
 x  1  0, x   1,  

 , x   5,  

 x  5  0, x   5,  
log 2  x  1  log 2  x  5   96
x 1 x 1
log 2  6,  26 , x  1  64  x  5 
x 5 x 5
63x  321,
321
x   5,  
63
Aplicaţia 7(Metoda substituţiei)
Să se rezolve ecuaţia: ln 2
x  6ln x  91  0
Condiţii de existenţă: x  0
Notăm: ln x  y
Ecuaţia devine: y 2
 6 y  91  0
  62  4 1   91  36  364  400
6  20
y1   13
2
6  20
y2  7
2

Revenim în notaţie:
ln x  13  x  e 13
ln x  7  x  e 7
Aplicaţia 8
log  x 1
Să se rezolve ecuaţia:  x  1  9  x  1
2 23

Condiţii de existenţă: x  1  0, x   1,  

Logaritmăm: log  x  1     log 9  x  1
3
log 3 x 1
3
2 2 


 x  1  log 3  x  1  log 3 9  log 3  x  1
2 2
log 3
log 3 2  x  1  log 3 32  2 2 log 3  x  1
log 3 2  x  1  2 2 log 3  x  1  2  0
Notăm: log3  x  1  y
y2  2 2y  2  0
Ecuaţia devine:    2 2 
2
 4  1   2   8  8  16

2 2 4
y1   2  2   1,  
2
2 2  4
y2   2  2   1,  
2

Revenim în notaţie: log 3  x  1  2 2 x 3 2 2

1
log 3  x  1  2 2 x 3 2 2
1
Aplicaţia 9 x
 1  26
Să se rezolve ecuaţia: log3 x    
 3  27
Condiţii de existenţă: x  0
Se observă, pe baza monotoniei funcţiilor din cei doi
membrii, că singura soluţie a ecuaţiei este x  3
Aplicaţia 10
15
Să se rezolve ecuaţia: lg x 
x5
Condiţii de existenţă: x0
Se observă, pe baza monotoniei funcţiilor din cei doi
membrii, că singura soluţie a ecuaţiei este x  10
Aplicaţia11(Ecuaţii mixte exponenţial -
logaritmice)
Să se rezolve ecuaţia:  
log 2 22 x  2 x  64  x
Condiţii de existenţă: 22 x  2 x  64  0

 
log 2 22 x  2 x  64  x  22 x  2 x  64  2 x
22 x  64  0  22 x  64
2 2 x  26  2 x  6
x3
Valoarea x  3 verifică 22 x  2 x  64  0
ECUAŢII DIN VARIANTELE DE
BACALAUREAT
• Să se determine soluţiile reale ale
ecuaţiei
log 2 ( x  2)  log 2 x  3.
• Să se determine soluţiile reale ale
ecuaţiei
log5 (3x  4)  2.
• Să se determine soluţiile reale ale
ecuaţiei
log2 ( x  2)  log2 ( x  5)  3.
• Să se determine soluţiile reale ale
ecuaţiei log 2 ( x  3 x  10)  3.
2
ECUAŢII DIN VARIANTELE DE
BACALAUREAT
• Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
log 2 x  1  1.
• Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei

log 4 (2 x1
 1)  0.
• Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei

lg 2 x  4 lg x  3  0.
• Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei

log 5 (3x  1)  1  log 5 ( x  1).