ORIŢĂ FLORENTINA PAULA

COLEGIUL TEHNIC ,,GENERAL DAVID PRAPORGESCU” TURNU MĂGURELE,

TELEORMAN
Istoria matematicii dezvăluie poveşti care
prin conţinuturile lor au revoluţionat-o,
extinzându-şi influenţa şi în alte domenii. O
astfel de poveste este cea legată de
descoperirea şi evoluţia calculelor cu
logaritmi.
John Neper (1550-1617), matematician
scoţian, publică,după o muncă perseverentă
de douăzeci de ani, în 1614, lucrarea
‘’Mirifici logarithmorum canonis
descriptio’’, în care prezintă tablele de
logaritmi naturali.
 Ecuaţia ce conţine necunoscuta ca
bază pentru logaritm sau sub logaritm, sau
ambele situaţii, se numeşte ecuaţie
logaritmică. În rezolvarea unor astfel de
ecuaţii se folosesc: definiţia logaritmului,
proprietăţile logaritmilor sau ale funcţiei
logaritmice, substituţii ce conduc la
ecuaţii algebrice cunoscute, alegerea unei
metode sau a alteia depinzând de la caz la
caz.
Aplicaţia 1  log a x = b, a>0, a  1, x>0 
Să se rezolve ecuaţia: log 2  x  3  3
Condiţii de existenţă: x  3  0, x  3, x   3,  

log 2  x  3  3   x  3  2  x  11
3

Aplicaţia 2  log x a = b, a>0, x  1, x>0 

Să se rezolve ecuaţia: log x 2 27  3
Condiţii de existenţă: x  2  1, x  1
x  2  0, x  2, x   2,    1

27   x  2   x  2  3  x  1
3
 Aplicaţia 3  loga f(x) = log a g(x) (a > 0; a  1) 
Să se rezolve ecuaţia: log 2  x  3  log 2  x 2  5 x  5
Condiţii de existenţă:
 x  3  0, x  3, x  3,  
  5 5 
 2 2
 5 5   5 5  , Deci x   ,  
 x  5 x  5  0,   5  4 1 5  5, x   , 2    2 ,    2 
    

x  3  x2  5x  5
x2  5x  5  x  3  0
x2  6x  8  0
   6   4 1  8  4
2

62  5 5 
x1   4   ,  
2  2 
62  5 5 
x2   2   ,  
2  2 
Aplicaţia 4 log f(x) =a,g(x)  0, g(x)  1,f(x)  0 
g(x)

Să se rezolve ecuaţia: log x 1  x  2   2

Condiţii de existenţă:
 x  1  0, x  1,  

 x  1  1, x  2 , x  1,    2
 x  2  0, x   2,  

x  2   x  1
2

x2  2x  1  x  2  0
x 2  3x  1  0
   3  4 1  1  13
2

3  13
x1   1,    2
2
3  13
x2   1,    2
2
 Aplicaţia 5 log f(x) = log h(x) h(x) g(x),h(x)  0, h(x)  1,f(x)  0,g(x)>0 

Să se rezolve ecuaţia: log x  2  x 2  2 x   log x  2  x 2  3x  10 

Condiţii de existenţă:
 x  2  0, x  2, x   2,  

 x  2  1, x  1
 x 2  2 x  0, x   , 2    0,  
 2 , x  2,  
 x  3 x  10  0,   3  4 1   10   49,
2


 x1  3  7  2, x2  3  7  5, x   , 5    2,  
 2 2
2 2
x  2 x  x  3 x  10
2 2
x  3x  10  x  2 x  0
x  10   2,  
 Aplicaţia 6( Utilizarea proprietăţilor logaritmilor)
Să se rezolve ecuaţia: log 2  x  1  log 2  x  5  6
Condiţii de existenţă:
 x  1  0, x   1,  

 , x  5,  

 x  5  0, x   5,  
log 2  x  1  log 2  x  5   96
x 1 x 1
log 2  6,  26 , x  1  64  x  5 
x 5 x 5
63 x  321,
321
x  5,  
63
Aplicaţia 7(Metoda substituţiei)
Să se rezolve ecuaţia: ln 2
x  6ln x  91  0
Condiţii de existenţă: x  0
Notăm: ln x  y
2
Ecuaţia devine: y  6 y  91  0
  6 2  4  1   91  36  364  400
6  20
y1   13
2
6  20
y2  7
2

Revenim în notaţie:
ln x  13  x  e 13
ln x  7  x  e 7
Aplicaţia 8
log  x 1
Să se rezolve ecuaţia:    
2 2
x  1  9 x  1 3

Condiţii de existenţă: x  1  0, x   1,  

Logaritmăm: log  x  1     log 9  x  1
3
log 3 x 1
3
2 2 


 x  1  log 3  x  1  log 3 9  log 3  x  1
2 2
log 3
log 3 2  x  1  log 3 32  2 2 log 3  x  1
log 3 2  x  1  2 2 log 3  x  1  2  0
Notăm: log 3  x  1  y
y2  2 2y  2  0
Ecuaţia devine:    2 2 
2
 4  1   2   8  8  16

2 2  4
y1   2  2   1,  
2
2 2  4
y2   2  2   1,  
2

Revenim în notaţie: log 3  x  1  2 2 x 3 2 2

1
log 3  x  1  22 x3 2 2
1
Aplicaţia 9 x
 1  26
Să se rezolve ecuaţia: log 3 x    
 3 27
Condiţii de existenţă: x  0
Se observă, pe baza monotoniei funcţiilor din cei doi
membrii, că singura soluţie a ecuaţiei este x  3
Aplicaţia 10
15
Să se rezolve ecuaţia: lg x 
x5
Condiţii de existenţă: x  0
Se observă, pe baza monotoniei funcţiilor din cei doi
membrii, că singura soluţie a ecuaţiei este x  10
Aplicaţia11(Ecuaţii mixte exponenţial -
logaritmice) 
Să se rezolve ecuaţia:  
log 2 2 2 x  2 x  64  x
Condiţii de existenţă: 22 x  2 x  64  0

 
log 2 22 x  2 x  64  x  22 x  2 x  64  2 x
22 x  64  0  22 x  64
2 2 x  26  2 x  6
x3
2x x
Valoarea x  3 verifică 2  2  64  0
ECUAŢII DIN VARIANTELE DE
BACALAUREAT 2008
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
log 2 ( x  2)  log 2 x  3.
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
log 5 (3 x  4)  2.
 Să se determine soluţiile reale ale
ecuaţiei
log 2 ( x  2)  log 2 ( x  5)  3.
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
2
log 2 ( x  3 x  10)  3.
ECUAŢII DIN VARIANTELE DE
BACALAUREAT 2008
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
log 2 x  1  1.
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
x1
log 4 (2  1)  0.
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
2
lg x  4 lg x  3  0.
Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei
log 5 (3x  1)  1  log 5 ( x  1).