Sunteți pe pagina 1din 3

ECUAŢII

1. Ecuaţii de forma ax = b (sau b = ax)


Obs: x – necunoascuta; a – coeficientul necunoscutei x; b – termenul liber
termenul liber
I. a  0 x 
coeficient
II. 0  x  b b  0  ecuaţia nu are soluţii; S  
III. 0  x  0  ecuaţia are ca soluţii toate elementele mulţimii în care se lucrează

Exemple:
a) 2 x  8  x  8  4 ; b) 5x  30  x   30  6 ; c) 3x  21  x   21  7 ;
2 5 3
(2
d) 4 x  32  x  32  8 ; e) 4 x  30  x   30   15 ;
4 4 2
(6
f) 6  18x  x  6  1 ; g) 2  7 x  x  2 ; h) 10  3x  x   10 ;
18 3 7 3
10) (4 10)
i) 1,2 x  5,6  x   5,6   56   14 ; j) 2,3x  7  x  7  70 ;
1,2 12 3 2,3 23
k) 0  x  7  S   ; l) 0  x  0  S  mulţimea în care lucrăm

2. Ecuaţii de forma a x  c ; b, d  0
b d
a c b c b b a
x  x  este inversa lui 
b d a d a a b

a) 2 x  4  3  x  4  3  2 ;
2 1
b)  5 x  11    6   x   11 6   33 ;
3

3 9 2 3 9  21 3 6 2  5 1 2 5 5

c)  21 x   3    8   x  3  8  2 ; d) 2 x  7  5  x  7  5  35 ;
1 2

1 4  21 7
8 4  21  7 5 2 2 2

e) 8x   4  1  x   4 1   1 ;
1
f) 6 x  11  1  x   11 .
3 8 3 8 2 6 6 6

Obs: ecuaţiile de mai sus, mai pot fi rezolvate şi altfel:


- aducem toţi termenii care apar în ecuaţie la acelaşi numitor;
- eliminăm numitorii comuni şi ajungem la forma ax = b.
Exemple:
3) (2
a) 2 x  4  2 x  4 9  6 x  4  x  4  2
3 9 3 9 6 3

b)  5 x  11  5x  11 6  5x  33  x   33
3)

6 2 6 2 5
(4
c) 3) 8x   4 3  24 x  4  x   4   1
3 24 6
23x 10) 70
d) 10)
2,3x  7   7 10  23x  70  x 
10 23

3. Ecuaţii de forma a : x = b şi x : a = b
a a b a
Metoda1 a : x  b  x  a : b  sau Metoda 2 a : x  b    bx  a  x 
b x 1 b
x b
Metoda1 x : a  b  x  a  b sau Metoda 2 x : a  b    x  a  b
a 1

Exemple:
 Metoda 1 6: x  2  x  6:2  3

a)  6 2 6
 Metoda 2 6 : x  2    2x  6  x   3
 x 1 2
 Metoda 1 x :5  11  x  5 11  55

b)  x 11
 Metoda 2 x :5  11    x  5 11  55
 5 1
 7
 Metoda 1 18:  2 x 1  3  2 x 1  18:3  6 1  2 x  7  x 

2
  18 3
c)  18 :  2 x  1  3  2 x  1  1  3  2 x  1  18  6 x  3  18 3 
 Metoda 2 
  21(3 7
  6 x  21  x  
  6 2
4. Ecuaţii reductibile la forma ax = b
- dacă există paranteze, mai întâi le desfacem
- dacă există fracții, aducem toţi termenii la acelaşi numitor,
apoi eliminăm numitorii
- separăm termenii (cei cu necunoscuta într-un membru, cei liberi, în celălalt
membru). Orice trecere peste egal se face cu semn schimbat
- reducem termenii asemenea, astfel se ajunge la forma ax = b

Exemple:
a) 3 2x 1  x  5  2( x  3)  6  6x  3  x  5  2x  6  6  5x  2x  12  2 
10
 7 x  10  x 
7

b) x  2  1  3x  2  6)1 6  2  x  2  3  3x  2  6  2 x  4  3  3x  8 
2) 3)

3 2 6
 2x  3x  8  7   x  15  x  15
Obs: în ecuaţia care urmează, se va ţine seama de:
a a a a  b   a  b a  b
   ;   
b b b c c c
4)
2 x 3) 3 6)
x  2 2) 1 3x 1
c)     12  8 x  9  6  x  2   2   3x 1 
3 4 2 6 12
2
 8x  9  6 x  12  2  3x  1  8 x  3x  11 9  5 x  2  x 
5
Obs: în ecuaţia care urmează, se va ţine seama de:
b a b b
a  (la aducerea la acelaşi numitor, nu trebuie să amplificăm şi pe a şi pe )
c c c
4  2 x 1 3) 3x 2 x 15)
5)

d) 4  2 x 1  3x  2  x 1     1 15 
3 5 15 3 5 15
 20  2 x 1  9 x  2 x 15  40 x  20  9 x  2 x 15  31x  2 x  15  20 
5
 29 x  5  x 
29
e)  2x 1 3x  2   6 x  x  2   7  6 x2  4x  3x  2  6 x2 12 x  7 
5
 x 12 x  7  2  11x  5  x 
11

S-ar putea să vă placă și