Fişa № 1

pentru consolidarea şi evaluarea cunoştinţelor la tema „Calculul limitelor de funcţii”

Clasa a 11-a, profilel real (M1; M2)

I. Să se calculeze limitele de funcţii:

 2 x 2  3x  5 3x 2  2 x  1 8x 2  7 x  1 8x 2  7 x  1
1) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x   4x 2  1 x   6 x 2  x  1 x    4 x 2  x  1 x   4 x 2  x  1

| x 1| x2 | x 3| x2

2) a) lim ; b) xlim ; c) lim ; d) xlim .
x  x 1   | x2| x  x3   | x2|

2x  1 3x  1 4x  1 5x  1
3) a) xlim
 
; b) lim
x 
; c) xlim
 
; d) lim
x 
.
x x4
2
x x2
2
x  2x  1
2
x  3x  2
2

x2 1 x2  4 x2  9 x 2  16
4) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x  1 x 2  3 x  2 x2 x2  x  2 x  3 x 2  x  6 x 4 x 2  x  12

2 x  4  3x 3x  4  5x 6  4x  4  2x 5x  4  6 x
5) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x  2  3 x  3  2 x x  4  3 x  2  5 x x  5  2 x  3  4 x x  2  6 x  3  5 x

6) a) lim
x 
 
x 2  x  1  x  1 ; b) lim
x 
 x2  x  1  x  2 ; 
c) lim  x2  x  1  x  3 ; d) lim  x2  x  1  x  4 .
x  x 

sin 5 x  sin x sin 7 x  sin x sin 9 x  sin x sin 11x  sin x

7) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x 0 sin 4 x  sin 2 x x 0 sin 5 x  sin 3 x x  0 sin 6 x  sin 4 x x  0 sin 8 x  sin 4 x

x x x x
 2x  3   3x  1   4x  3   5x  3 
8) a) lim   ; b) lim   ; c) lim   ; d) lim   .
x 
 x 5
2 x
 x4
3 x 
 4x  1  x 
 5x  1 

x x x x
 x 2  3x  1   x 2  2x  2   x 2  4x  3   x 2  6x  4 
9) a) lim   ; b) lim  2  ; c) lim 2  ; d) lim 2  .
x 0  x 2  2 x  1  x 0 x  3 x  2
    x 0
 x  x3  x 0
 x x4 

3 x 1 1 4 x 1 1 6 x 1 1 8 x 1 1
10) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x 0 9
x 1  1 x 0 6
x 1  1 x 0 3
x 1  1 x 0 4
x 1  1

ln ( 1  sin 2 x ) ln ( 1  tg 3 x ) ln ( 1  arctg 8 x ) ln ( 1  5 x )
11) a) lim
x 0 arcsin 4 x
; b) lim
x 0 arctg 6 x
; c) lim
x 0 sin 4 x
; d) lim
x  0 arcsin 10 x
.

e4x  e2x e6 x  e3x e8 x  e 4 x e6x  e2x

12) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x 0 2x x 0 3x x 0 4x x 0 4x

1  cos 4 x 1  cos 6 x 1  cos 8 x 1  cos10 x

13) a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim .
x 0 2x 2 x 0 3x 2 x0 4x 2 x 0 5x 2

14) Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat:

a) lim
x 
 x 2  2 x  3  ax  b  0 ;  b) lim
x 
 x 2  x  2  ax  b  0 ; 
c) lim 
x 
x 2  x  1  ax  b  0 ;  d) lim
x
 x 2  4 x  1  ax  b  0 . 
Fişa № 2
pentru promovarea lecţiei de sinteză la tema „Limite de funcţii”
 Clasa a 11-a, profilel real

1. Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat:

a) xlim  x  x  1  ax  b  0 ; Răspuns: a  1; b  12
 
2

b) lim  x  x  1  ax  b   0 ;
2 1
Răspuns: a  1; b   ;
x   2
c) lim  x  x  1  ax  b   0 ; Răspuns: a  1; b  ;
2 1
x   2
d) lim  x  1  ax  b   1 . Răspuns: a  1; b  1 ;
2
x 

2. Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat:

1a) xlim
 
 
x 2  2 x  1  ax  b  1 ;
Răspuns: 1b)

b) lim  x  4 x  1  ax  b   2 ;
2
x  
Răspuns:

c) lim  x  6 x  1  ax  b   3 ;
2
x  
Răspuns:

d) lim  x   1  ax  b   1 . Răspuns:
2
x 

3. Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat (diverse):

 4ax 2  5  3
a) xlim   bx   1,5 ; Răspuns: a  ; b  3
 
 2x  1  2
 x2 1 
b) lim   ax  b   3 ; Răspuns:
x  
 x 1 
 sin(ax  b) 
c) lim    2 şi a  b   Răspuns:
x 1
 x 1 
 sin ax) 
d) lim    3 şi a  b  4 Răspuns:
x 0
 bx 

4. Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat ( cu asimptote):

ax 2  bx  1
a) dreapta de ecuaţie y  2 x  1 să fie asimptotă la graficul funcţiei f : D  R, f ( x)  ;
x 1

ax 2  bx  2
b) dreapta de ecuaţie y  3 x  1 să fie asimptotă la graficul funcţiei f : D  R, f ( x)  ;
x2

ax 2  bx  1
c) dreapta de ecuaţie y  x  2 să fie asimptotă la graficul funcţiei f : D  R, f ( x )  ;
x 1

ax 2  bx  2
d) dreapta de ecuaţie y  x  2 să fie asimptotă la graficul funcţiei f : D  R, f ( x)  ;
x2

Proba de evaluare № 3
Clasa a XI-a, profil real. Tema „ Limita funcţiei. Asimptote”

1. Să se determine existenţa limitei funcţiei f în punctul dat x 0 :

  x 2  25  x 2  36
 , daca x  5  , daca x  6
I. f : R  R, f ( x)  
x5 , x  5 II. f : R  R, f ( x)  
x6 , x  6
0 0

3x  5 , daca x  5  2x  24 , daca x  6

 x  4  x  5
 x 2  16  x 2  16
 , daca x  4  , daca x  4
III. f : R  R, f ( x)  
x4 , x  4; IV. f : R  R, f ( x)  
x4 , x 4
0 0

3x  4 , daca x  4 3x  4 , daca x  4

 x  1  x  1

2. Să se calculeze limitele laterale ale funcţiei f în punctul dat x 0 :

x 2  4x  5 x 2  5x  6
I. f : D  R, f ( x)  , x0  5 II. f : D  R, f ( x)  , x0  6
x5 x6
x 2  3x  4 x 2  2x  3
III. f : D  R, f ( x)  , x0  4 IV. f : D  R, f ( x)  , x0  3
x4 x 3

3. Să se calculeze limitele de funcţii:

 
1
10 x  3  x 2  4x  1 x
I. a) xlim ; b) lim x  3x  2  x  1 ;
2
c) lim 2  .
 6 x  1 
 
16 x 2  2 x  1 x  x 0 x


 
1
3  15 x  x 2  3x  2  x
II. a) xlim ; b) lim x  4x  3  x  1 ;
2
c) lim 2  .
 5 x  2 
 
36 x 2  5 x  2 x  x 0 x


b) lim  
1
6x  1  x 2  2x  4  x
III. a) xlim ; x  5 x  4  x  2 ; c)
2
lim 2  .
 7 x  4 
 
9x 2  4x  5 x  x 0 x


4. Să se determine asimptotele graficului funcţiei f :

x 2  4x  1 x 2  4x  1
I. a) f ( x )  ; b) f ( x)  2
x3 x  2x  3
x  3x  4
2
x 2  3x  4
II. a) f ( x)  ; b) f ( x)  2
x2 x  3x  5
x  2x  5
2
x 2  2x  5
III. a) f ( x)  ; b) f ( x)  2
x4 x  4 x  6
5. Să se determine asimptotele graficului funcţiei f :
4x 2  2x  5 4x 2  x  5
I. a) f ( x )  ; b) f ( x)  ;
x2 x2
4x  x 2
c) f ( x)  x 2  2 x  3  x ; d) f ( x ) 
x 1
9 x 2  3x  2 9x 2  4x  5
II. a) f ( x)  ; b) f ( x)  ;
x 1 x 1
9  x2
c) f ( x)  x 2  4 x  5  x ; d) f ( x) 
x2
16 x 2  5 x  1 16 x 2  9 x  7
III. a) f ( x)  ; b) f ( x)  ;
x3 x3
2x  x 2
c) f ( x)  x 2  3x  4  x ; d) f ( x ) 
x 1

6. Să se determine valorile parametrilor reali a şi b, astfel încat:

I. a) lim
x
 x 2  4 x  3  ax  b  2 ;  b) lim
x 0
sin ax 3
 , a  b  14 .
arcsin bx 4
 II. a) lim
x 
x 2  6 x  2  ax  b  3 ;  b) lim
tg ax
x  0 arctg bx
1
 , ba 4
3

III. a) lim  x  8 x  2  ax  b   4 ;
tg ax 2
2
b) lim  , ba  4
x  x  0 sin bx 3

Suport teoretic pentru clasa a 11-a, profil real

43. Limite de funcţii
43.4 Cazuri exceptate şi neexceptate la operaţii cu limite de funcţii
I. În calculul limitelor de funcţii se întâlnesc următoarele cazuri exceptate sau forme nedeterminate, care se mai
numesc şi nedeterminări şi se scriu simbolic astfel:
0
 ;    ; ; 1 ; 0 0 ; 0   ;  0 .


0
II. În calculul limitelor de funcţii se întâlnesc următoarele cazuri neexceptate , care nu cer eliminarea
nedeterminărilor, dar se calculează direct (nemijlocit).
• Cazurile neexceptate se scriu simbolic astfel:
1 a 1 1
1)    0 ; 2)    0, a  R  ; 3)   ; 4)   ;
00 00
1 a
5)   ; 6)  sgn(a )  () , a  R  ;
0 00
a
7)  sgn(a )  ( ), a  R  ; 8)      ; 9)     ;
00
10)    0 ; 11) (  ) n  ( 1) n  ( ) ; 12)    ( )       ;
13) a  ()  sgn( a )  () ; 14) a     , unde a  R  , (a este un număr real mărginit);
15) 0   0 ; 16) ()  ()  ()  ( )   ; 17) ( )  ()  ()  ( )   ;

18)  sgn( a )  ( ), a  R  ; 19)     , dacă   0 ; 20)    0 , dacă   0 .
a

III. Limite laterale ale funcţiei f : D  R, y  f ( x ) :

ls (x0 )  f (x0  0)  lim f (x)  lim f (x)  ls

1) Limita de stânga a funcţiei f în punctul este numărul l s :
x  x0  0 x  x0 ;

x x0
2) Limita de dreapta a funcţiei f în punctul este numărul l d :

ld (x0 )  f (x0  0)  lim f (x)  lim f (x)  ld

x  x0  0 x  x0
x  x0

ld (x0 )  f (x0  0)  lim f (x) şi ls (x0 )  f (x0  0)  lim f (x) se numesc limite laterale ale
Definiţia 14: Numerele reale x  x0 x  x0
x  x0 x  x0
funcţiei f : D  R, D  R în punctul x0  R .
Teorema 2a (Condiţia necesară şi suficientă de existenţă a limitei funcţiei într-un punct ):
Fie D  R, x 0  R , f : D  R, D  R şi x 0 un punct de acumulare pentru mulţimile D  ( x 0 ;  ) şi
D  (; x 0 ) . Au loc următoarele proprietăţi:
1. Dacă funcţia f are limită în punctul x 0 , atunci ea are limite laterale egale în punctul x 0 şi au loc egalităţile
lim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) (43.5)
x  x0

2. Dacă funcţia f are limite laterale egale în punctul x 0 , adică f ( x0  0)  f ( x0  0) , atunci funcţia f are limită în
punctul x 0 şi au loc egalităţile xlim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) .
x 0

Teorema 2b (criteriul de existenţă a limitei funcţiei într-un punct ):

Funcţia f : D  R, D  R are limită în punctul de acumulare x0  R al mulţimii D dacă şi numai dacă ea are limite
laterale egale în punctul x 0 .
• Conform teoremelor 2a şi 2b:
1) Dacă l s ( x 0 )  l d ( x 0 ) , atunci  x
lim f ( x) şi lim f ( x)  l s ( x 0 )  l d ( x 0 ) ;
x x x
0 0

2) Dacă f ( x0  0)  f ( x0  0) , atunci  x
lim f ( x) şi are loc egalitatea lim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) ;
x0 x  x0

3) Dacă există limitele laterale şi ele sunt egale, adică l s ( x0 )  l d ( x 0 )  l , atunci există limita funcţiei f în punctul
x 0 şi lim f ( x)  l .
x  x0

43.5 Limite remarcabile şi fundamentale de funcţii reale

I. Limite remarcabile de funcţii reale:
sin x tgx arcsin x arctgx
1) lim  1; 2) lim  1; 3) lim  1; 4) lim  1.
x  x0 x x  x0 x x  x0 x x  x0 x
1
1 x 1
5) lim (1  )  e ; 6) lim (1  ) x  e 7) lim(1  x)  e x
x  x x   x x0
Numărul e = 2,718281828459045268… este un număr iraţional numit numărul lui Euler .
a x 1 ex 1
8) lim  ln a , a  0 ; 9) lim  1;
x 0 x x 0 x
log a (1  x ) 1 a  0, a  1 ln(1  x)
10) lim  , ; 11) lim  1;
x 0 x ln a x 0 x

ln x 
12) lim
(1  x )   1
  ,   R ; 13) lim  1, n  N
x 0 x x 0 x n
x 0

14)
lim x n  ln x  0, n  N  ;
x0
x 0

a 0, pentru 0  a 1, aR 

x
15) lim n   , n N ;

x0 x  , pentru a  1, a  R
x 0 
ex x
16) lim  , n  N  ; 17) lim  ,   R ;
x  x n x  e x

18)
lim x x  1 ; 19) lim
1  cos x 1
 ;
x 0 x 0 x2 2
x 0
1  cos 2 x 1  cos kx k 2
20) lim  2 ; 21) lim  .
x 0 x2 x 0 x2 2
Remarcă 1: Dacă x  0 , atunci:
1) sin x  x ; arcsin x  x ; tg x  x ; arctg x  x ;
2) sin kx  kx ; arcsin kx  kx ; tg kx  kx ; arctg kx  kx .
sin kx arcsin kx tgkx arctgkx
3) a) lim  1 ; b) lim  1 ; c) lim  1 ; d) lim  1.
x 0 kx x  0 kx x  0 kx x  0 kx
Remarcă 2: a) Pentru demonstrarea limitelor remarcabile 1) şi 2) se aplică dubla inegalitate: sin x  x  tg x ,
 
unde   x  .
2 2
b) În caz general au loc următoarele formule pentru limite uzuale:
1 g ( x)
1) lim (1  )  e , dacă lim g ( x)   ;
x g ( x) x 

1 g ( x)
2) xlim (1  )  e , dacă lim g ( x)   ;
  g ( x) x  

1
3) lim(1  g ( x )) g ( x )  e , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0

a g ( x)  1 g ( x)  0 ;
4) lim  ln a , a  0 şi lim
x 0
x 0 g ( x)
e g ( x)  1 g ( x)  0 ;
5) lim  1 , dacă limx 0
x 0 g ( x)
log a (1  g ( x)) 1
6) lim  , a  0, a  1 şi lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0 g ( x) ln a
ln(1  g ( x))
7) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

(1  g ( x))  1 g ( x)  0 ;
8) lim   ,   R şi limx 0
x 0 g ( x)
sin g ( x )
9) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

arcsin g ( x )
10) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

tg g ( x)
11) xlim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0 g ( x)
arctg g ( x)
12) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 .
x 0 g ( x) x 0

II. Limite fundamentale de funcţii reale

Observaţie: Pentru funcţiile elementare f : D  R, D  R există limita lor în punctul x0  D şi ea este egală cu
valoarea funcţiei în acest punct: xlim f ( x)  f ( x0 ) .
x 0

• Metode de calculare a limitei funcţiei:

I. Se aplică definiţia limitei funcţiei;
II. Se aplică criteriile de existenţă ale limitei funcţiei;
III. Se aplică formulele 1)-18) de mai sus;
IV. Se aplică regulile lui L’Hospital;
V. Se aplică limite fundamentale de funcţii reale de mai jos.

• Limite neexceptate ale unor funcţii elementare

 0, pentru q  1

x  1, pentru q  1
1) lim q   , unde q  R .
 , pentru q  1
x 

nu exista, pentru q  1


m 1
2) Dacă x0  R şi Pm ( x )  a m x  a m 1 x  ...  a 2 x 2  ax  a 0 şi
m

Qk ( x)  bk x k  bk 1 x k 1  ...  b2 x 2  bx  b0 sunt două polinoame cu coeficienţi reali, atunci:

m 1
a) xlim Pm ( x)  lim (a m x  a m1 x
m
 ...  a 2 x 2  ax  a0 )  Pm ( x0 ) ;
x
0 x x 0
k 1
b) xlim Qk ( x)  lim (bk x  bk 1 x
k
 ...  b2 x 2  bx  b0 )  Qk ( x0 ) ;
x0 x x 0
 mlim P ( x)
Pm ( x) x  x0 P (x )
c) xlim   m 0 , dacă Qk ( x0 )  0 ;
 x0 Q ( x )
k lim Qk ( x) Qk ( x0 )
x  x0

d) xlim Pm ( x)  lim (a m x m )  a m  ()  sgn(a m )  () ;

  x 

 0, pentru m  k
a
Pm (x) am x m  , pentru m  k
m

e) lim  lim   bk
x Q ( x) x b x k
k k  , pentru m  k şi a  b  0
 m k

 , pentru m  k şi am  bk  0
 0, pentru m  k
a
Pm (x) am x m  , pentru m  k
m

f) lim  lim   bk
x Q ( x) x b x k
k k  , pentru m  k şi a  b  0
 m k

 , pentru m  k şi am  bk  0
1
3) a) lim 2 n 1
  ; b) lim
1
2 n 1
  ; c) lim 1
 0 , n  N ;
x x
x 0 2 n 1
x 0 x 0
x   x
x 0
1 1
d) lim 2 n
  ; e) lim 2 n  0 , n  N  .
x 0 x x   x

4) a) xlim ax = 0, dacă a>1; b) xlim a x   , dacă a>1;

   

c) xlim ax = 0, dacă 0 < a < 1; d) xlim a   , dacă 0 < a < 1;

x
   

5) a) xlim log a x   , dacă a>1 şi a  R ;

 

b)
lim log a x   , dacă a>1 şi a  R ;
x 0
x 0
c) xlim log a x   , dacă 0 < a < 1 şi a  R ;
 

d)
lim log a x   , dacă 0 < a < 1 şi a  R .
x 0
x 0

6) a) xlim ln x  ln x0 , x 0  0 ; b) xlim ln x   ;
lim ln x   .
x 0  
c) x 0
x 0

7) a) xlim lg x  lg x0 , x 0  0 ; b) xlim lg x   ; c)
lim lg x   .
x 0   x 0
x 0
tg x  tg x 0 , x    n, n  Z ; b) lim tg x   lim tg x  
8) a) xlim
 x0

x 0 ; c) 
x 0 .
2 2 2
9) a) xlim ctg x  ctg x 0 , x  n, n  Z ; b) xlim ctg x   ; c) lim ctg x   .
x
0 0 0 x   0

arctg x  arctg x0 , x0  R ;  

10) a) xlim
x
b) lim arctg x  ; c) lim arctg x   .
0 x   2 x   2
11) a) xlim arcctg x  arcctg x0 , x0  R ; lim
b) x  arcctg x  0 lim
; c) x   arcctg x   .
x
0

Remarcă: Pentru determinarea şi reţinerea limitelor funcţiilor din punctele 3) – 11) se aplică reprezentările grafice
(graficele) ale funcţiilor respective.

Profesor: Radion Blîndu, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, mun. Bălţi,
Republica Moldova