NITUIREA este o asamblare nedemontabila care se realizeaza prin

solidarizarea tablelor cu ajutorul niturilor.

NITUL este un corp cilindric prevazut la un capat cu nu cap
cilindric, tronconic sau bombat; celalalt cap se obtine prin deformare
plastica.
CAPUITOR

F
F
CAPUITOR

CONTRACAPUITOR
CONTRACAPUITOR
VARIANTE CONSTRUCTIVE

a. Capuri de nituri
ROTUND TRONCONIC SEMIÎNECAT

CONOIDAL CILINDRIC ÎNECAT

b. Tije de nituri

PLINA SEMITUBULAR SEMITUBULAR CRESTAT

SECŢIUNEA
MATERIALE PENTRU NITURI

Cerinte:
deformare plastica usoara;
umplerea completa a gaurii;
mentinerea strângerii în timp;
asigurarea strângerii în conditii variate de
temperatura (coeficient de dilatare apropiat
de cel al tablelor asamblate);
nitul si tablele asamblate trebuie sa fie
apropiate ca natura, pentru a nu se produce
curenti galvanici cu efect de coroziune.

Asamblari obisnuite: nituri din oteluri de mica rezistenta – OL34,

OL37;
Pentru structuri nituite din constructii aeroapatiale se utilizeaza
diferite aliaje de aluminiu.
 TEHNOLOGII DE NITUIRE

De regula, nituirea se poate face la rece,

pentru diametre mai mici de 12 mm sau la
cald, pentru diametre mai mari de 12 mm.
Etapele nituirii clasice sunt:
îndreptarea tablelor;
gaurire prin stantare sau cu burghiul;
suprapunerea gaurilor;
debavurarea gaurilor.

Recomandari pentru structurile de rezistenta din aviatie:

gaurirea cu burghiul pentru evitarea fisurarii marginilor tablelor;
nituirea se executa la rece, pentru ca la cald tablele din aluminiu îsi
pierd din rezistenta;
aliajele Al-Cu-Mg se întaresc la temperatura camerei de la sine si,
deci, înainte de nituire, trebuie depozitate la temperaturi joase sau
tratate termic.
 TEHNOLOGII DE NITUIRE
In constructiile aerospatiale se utilizeaza, nituri tubulare asamblate
mecanizat sau automatizat.
Niturile fiind de dimensiuni mici, nituirea se face la rece.

F F
Deformarea corpului nitului tubular este determinata de forma
conjugata a gaurii conice a nitului cu a capului tirantului care va ramâne,
dupa rupere, încastrat în el.
 CALCULUL NITURILOR
Nitul este solicitat la STRIVIRE,
în zonele de contact dintre nit și
table și la FORFECARE în zona de
separare între table.

FORFECAREA

unde:
d1 - diametrul nitului după căpuire;
i - numărul de secțiuni de forfecare;
STRIVIREA z - numărul de nituri;
- tensiunea admisibilă la forfecare;
unde:
s - grosimea tablei mai subțiri;
- tensiunea admisibilă la strivire a materialului nitului.
CALCULUL TABLELOR
Tablele sunt solicitate la
TRACTIUNE, în zonele de contact
dintre nit și table și la FORFECARE.

TRACTIUNE

FORFECAREA
 ASAMBLĂRILE SUDATE sunt îmbinări
nedemontabile, realizate între două piese din
materiale apropiate ca structură sau chiar identice,
iar suprafețele acestora sunt aduse în contact prin
căldură în stare topită sau plastică.

ASAMBLĂRILE SUDATE au componente

nedemontabile în zona rostului prin
intermediul cordonului de sudură.
Subansamblurile sudate se obțin prin
sudarea pieselor cu sau fără adăugarea
de material.
Componenta finită numită și construcție
sudatã se poate alcătui din una sau mai
multe subansambluri sudate.
 VARIANTE TEHNOLOGICE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE

Sudura, poate fi realizată prin două procedee principale:

PRIN TOPIRE - cea mai utilizată metodă;
- piesele de îmbinare se încălzesc local până la topire
cu sau fără material de adaos;
- încălzirea locală poate realiza SUDARE ELECTRICĂ,
sau prin SUDARE CU GAZ.

PRIN PRESIUNE,
VARIANTE TEHNOLOGICE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE
Sudarea prin presiune reprezintă
PRIN PRESARE
procedeul de sudare fără adaos de
material, piesele îmbinate fiind
încălzite până la starea plastică.

Prin aplicarea ulterioară a forței

de presare se obține
întrepătrunderea moleculară a celor
două piese care se sudează.

Sudarea prin presiune se face

fără adaos de metal și are ca
variante: sudarea prin refulare,
sudarea prin topire intermediară.
 Simpla observare a figurii permite constatarea ca
orice cordon de sudura reprezinta un important
concentrator de tensiune.

2 1 - metal de adaos;
2 - metal de bază;
1 3 - material de sudare;
4 - zona de interdifuziune
și de aliere a metalului
3 de bază cu cel de
4 aport.
AVANTAJELE PROCEDEULUI
utilizarea mai judicioasa a materialului (profile, platbande);
lipsa elementelor intermediare;
adaosuri reduse de prelucrare;
materiale de adaos putin pretentioase (electrozii sunt, de
regula, identici cu materialul pieselor asamblate);
operatiile pregatitoare sunt usor de
realizat si nu sunt costisitoare;
productivitate ridicata (mecanizare,
automatizare);
solutii posibile pentru
subansambluri agabaritice;
reparatii usoare;
buna comportare în exploatare.
DEZAVANTAJELE PROCEDEULUI

calitatea cusaturilor depinde

de calificarea personalului
lucrator, de pozitia sudurii, de
utilaj, de pregatirea operatiei
etc.;

tensiunile remanente în zona

sudurii trebuie eliminate (prin
detensionare prin tratament
termic);

controlul implica aparataj

special (raze X sau ultrasunete).
 O altă clasificare a îmbinărilor sudate este prin procedeul
de topire, acestea fiind cele mai utilizate:

CAP LA CAP

DE COLȚ
DUPĂ
POZIȚIA PRIN SUPRAPUNERE
RECIPROCĂ
A PIESELOR CU MARGINI RĂSFRÂNTE

PRIN PUNCTE
SUDURA CAP LA CAP
a. solicitată la tracțiune

s - grosimea minimă a tablelor;

ls - lungimea de calcul a asamblării;
- tensiunea admisibilă a cusăturii.

b. solicitată la încovoiere

Mi - momentul de încovoiere
aplicat în planul tablelor îmbinate
.

SUDURA PRIN SUPRAPUNERE

a. solicitată de forte axiale

Ruperea sudurilor de colț se produce

după secțiunea minimă „a”, secțiunea
cuprinsă între planul care conține
bisectoarea unghiului drept.
La lungimea cusăturii pentru sudurile
de colț se adaugă valoarea 2a:

b. solicitată de moment de încovoiere

.

SUDURA PRIN SUPRAPUNERE BILATERALĂ

a. solicitată de forță axială centrică

b. solicitată de moment de încovoiere

 .

SUDURA PRIN PUNCTE

Aceasta solutie de asamblare este rapida, poate fi mecanizata sau
automatizata, prezinta siguranta în exploatare, dar prezinta câteva
inconveniente printre care:
- calculul de rezistență este dificil;
- raportul grosimilor tablelor trebuie sa fie maximum 3.

Se poate efectua un calcul

aproximativ, ”n” fiind numărul
punctelor de sudură:
 .

SUDURA PRIN PUNCTE

Aceasta solutie de asamblare este rapida, poate fi mecanizata sau
automatizata, prezinta siguranta în exploatare, dar prezinta câteva
inconveniente printre care:
- calculul de rezistență este dificil;
- raportul grosimilor tablelor trebuie sa fie maximum 3.

Se poate efectua un calcul

aproximativ, ”n” fiind numărul
punctelor de sudură:
 Este o asamblare nedemontabila a pieselor metalice cu
ajutorul unui material de adaos (aliaj de lipit) adus în stare topita
la o temperatura cu minimum 50°C sub temperatura de topire a
pieselor de asamblat.

LIPIREA se realizeaza prin difuziunea

particulelor aliajului în materialul de baza
si prin formarea unei mici zone de aliere.
lipituri metalice TARI
(t > 450°C)
CLASIFICARE
lipituri metalice MOI
(t < 450°C)
DOMENII DE UTILIZARE

conexiunea conductorilor electrici;

tevi pentru schimbatoare de caldura;
aviatie (camere de ardere);
carcase, aparatura electrotehnica,electronica;
aparatura de uz casnic, aparatura medicala;
aparate de masura;
industria alimentara;
tehnica nucleara;
frigotehnie.
 AVANTAJELE PROCEDEULUI
- lipsa concentratorilor si evitarea aparitiei fisurilor;
- lipsa tensiunilor interne (temperaturi joase de
lucru);
- posibilitatea asamblarii pieselor subtiri (table, fire)
fara pericolul arderii;
- posibilitatea asamblarii pieselor din metale diferite
(cu exceptia celor de Al si Mg care se lipesc numai
între ele);
- mentinerea formei dupa lipire.
DEZAVANTAJELE PROCEDEULUI
- rezistenta redusa;
- rezistenta locala slaba la coroziune.