ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

FACULTATEA DE MECATRONICĂ ŞI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT

DEPARTAMENTUL DE CONSTRUCȚII, GENIU ȘI GEOMATICĂ
Adresa: Bulevardul George Coşbuc, nr. 39-49, sector 5, cod 050141, Bucureşti
Telefon : 021 335.46.60, 021 335.46.68
Fax : 021 335.57.63
E-mail: atm@mta.ro

DOMENIUL DE STUDII: Inginerie civilă

PROGRAMUL DE STUDII: Drumuri, poduri și infrastructuri militare

Poduri metalice II

Statutul disciplinei: Obligatorie Opţională Facultativă

Ciclul de studii: Licenţă Masterat Doctorat
Anul de studii: III - Grupa M423
...................................................................................
Semestrul: 7
..........................................................................................
Titularul disciplinei: Şef Lucrări Dr. Ing Marian DARABAN

NECLASIFICAT
din
 ȊMBINĂRI ŞI PRINDERI CU NITURI
Execuţia niturilor la cald şi efectele acesteia

Procedeul de execuţie a niturilor la cald a fost introdus pe cale industrială ȋn anii 1830 şi la ȋnceput s-a
aplicat structurilor fabricate din fier pudlat, iar ȋn a doua jumatate a secolului al XIX-lea structurilor
din oţel până după ce-l de-al doilea Război Mondial când treptat ȋmbinările sudate au ȋnceput să fie
utilizate la structurile de poduri.
Ȋn prezent acest mijloc de ȋmbinare este folosit mai rar, ca justificare fiind manopera costisitoare. Se
foloseşte cu precădere ȋn lucrări de reparaţii la poduri existente. O alternativă la ȋmbinările cu nituri
sunt şuruburile calibrate. Pot fi ȋnlocuite deasemenea de şuruburi injectate, dacă se dovedeşte că au o
capacitate similară de a transmite efort. La noi ȋn ţară există ȋncă pe reţeaua feroviară multe structuri
nituite, unele dintre ele fiind monumente istorice care trebuiesc conservate şi păstrate, având o
arhitectură demnă de a fi numită „lucrare de artă”. Structurile de poduri nituite s-au dovedit a avea o
durabilitate mare, datorită faptului că nu prezintă detalii sensibile la oboseală.
lt - lungimea tijei nitului care depinde de lungimea de strans ls şi de materialul necesar
pentru formarea celui de-al doilea cap, prin batere;

lt  1,1..1, 2   ls  1, 4..1, 7  d ls  4,5d

d-diametrul găurii
d  d 2  1mm
d 2  d1  1mm
h  0, 63d
D  1, 6d

Nitul prefabricat cu tijă tronconică şi cap semirotund

Etapele care se parcurg la execuţia unui nit dintr-o ȋmbinare sau prindere sunt următoarele:
 producerea niturilor prefabricate cu tijă tronconică şi cu cap semirotund;
 ȋncălzirea niturilor prefabricate ȋn forjă la o temperatură de 1100 ֯C;
 preluarea niturilor din forjă cu ajutorul unui creşte şi introducerea lor ȋn găurile pieselor care se
ȋmbină. Capătul prefabricat al nitului se ţine ȋn contact cu piesa exterioară cu ajutorul
contrabuterolei;
 Extremitatea tijei este presată cu un echipament pneumatic, ciocan pneumatic, numit buterolă
până la formarea celui de-al doilea cap. Baterea nitului trebuie să se termine ȋnainte ca
temperatura lui să scadă sub 650 ֯C. Prin baterea tijei nitului se produc şi deformaţii
transversale, tija nitului ajungând ȋn contact cu pereţii găurilor.
 Răcirea nitului de la temperatura de 650 ֯C la temperatura mediului ambiant determină
contracţii ale materialului din componentele nitului care au două efecte: pe de o parte apar
presiuni asupra pieselor ȋmbinate sub cele două capete ale nitului, iar pe de altă parte apar
eforturi de ȋntindere ȋn tija nitului.
Datorită forţelor axiale de ȋntindere din tija niturilor, care rezultă din tehnologia de execuţie la cald a
niturilor, se recomandă ca ȋmbinările şi prinderile cu nituri să nu fie solicitate din acţiuni exterioare la
ȋntindere ȋn tijă. Pentru exemplificare se consideră prinderea cu nituri a unei console de un stâlp.
Ȋn secţiunea de prindere cu nituri a consolei de stâlp, apar din acţiunea forţei P, o forţă tăietoare
V  P şi un moment ȋncovoietor M  P  e . Forţa tăietoare determină eforturi unitare de forfecare ȋn

NECLASIFICAT
din
tija niturilor, iar momentul ȋncovoietor eforturi axiale de ȋntindere ȋn tijele niturilor  Ni  care se
suprapun peste eforturile axiale de ȋntindere  N t  rezultate de la execuţia la cald a niturilor.

Ȋn practică se ţine seama de existenţa forţelor axiale de ȋntindere ȋn nituri prin considerarea unei
rezistenţe pentru acest tip de solicitare redusă de aproximativ 5 ori.

OŢELURI DIN CARE SE CONFECŢIONEAZĂ NITURILE

Oţelurile din care se confecţionează niturile trebuie să aibă propietăţi plastice (de ductilitate)
superioare oţelurilor din care sunt confecţionate piesele ȋmbinate cu nituri.
Astfel pentru componente structurale fabricate din OL37 (S235) se folosesc nituri din oţel OL34
(S185), iar pentru elemente structurale fabricate din OL52 (S355) se folosesc nituri din oţel OL44
(S275). Ductilitatea superioară a oţelurilor din care sunt confecţionate niturile ȋn comparaţie cu cea a
oţelurilor din care sunt confecţionate elementele structurale rezultă ȋn primul rând din alungirea la
rupere determinată prin ȋncercarea standardizată la tracţiune, astfel:
OL34: A%  31 OL37: A%  23..25
OL44: A%  22..25 OL44: A%  20..22
Alegerea oţelului pentru nituri cu o ductilitate mai mare decat a pieselor de imbinat s-a stabilit pentru
ca cedarea, ȋn cazul unor suprasolicitări, să se producă prin deformaţii plastice mari ȋn zona
ȋmbinărilor, fără degradări ȋn elementele structurale ȋmbinate.
CLASIFICAREA NITURILOR
După rolul pe care ȋl au ȋn structură, niturile se clasifică astfel:
 Nituri de rezistenţă;
 Nituri de solidarizare (de asamblare)

Exemplu de prindere a unei diagonale la un nod

NECLASIFICAT
din
După forma lor se disting:
 Nituri cu cap semirotund;
 Nituri cu cap ȋnecat;
 Nituri cu cap semiȋnecat;
 Nituri speciale.

Niturile cu cap semirotund sunt utilizate atât pentru ȋmbinări şi prinderi de rezistenţă cât şi pentru
alcătuirea secţiunilor compuse cu piese ȋn contact ca nituri de solidarizare.
Niturile cu cap ȋnecat se folosesc la poduri ȋn zonele aparatelor de reazem.

Niturile speciale cu capete tronconice s-au folosit cu frecvenţă redusă pentru solidarizarea pieselor
când lungimile de strâns erau foarte mari. La structuri din oţel curente nu se ȋntâlnesc.

Nituri cu cap semirotunc, ȋnecat, semiȋnecat şi tronconic

ALEGEREA DIAMETRELOR NITURILOR

Diametrul niturilor se alege funcţie de grosimea cea mai mică a pieselor ȋmbinate sau prinse. Ȋn
prescripţiile de proiectare pentru structuri din oţel există fie diagrame, fie relaţii de calcul din care
rezultă diametrul recomandabil al unui nit ȋn funcţie de grosimea minimă a pieselor ȋmbinate sau
prinse. O astfel de relaţie este: d  5t  0, 2cm ȋn [cm] , unde t este grosimea minimă a pieselor
ȋmbinate ȋn [cm] .

CRITERII PENTRU DISTRIBUŢIA NITURILOR ȊNTR-O ȊMBINARE SAU PRINDERE

Există 4 criterii ȋn funcţie de care se stabileşte distribuţia niturilor ȋntr-o ȋmbinare sau prindere:
1. Criteriul de rezistenţă
2. Criteriul de execuţie
3. Criteriul de exploatare
4. Criteriul de stabilitate

NECLASIFICAT
din
Primele două criterii determină distanţele minime dintre două nituri consecutive şi de la nituri la
marginea pieselor ȋmbinate, iar ultimele două criterii determină distanţele maxime.
MINIM MAXIM Unde:
e 3,5  d 10  d e  distanţa dintre două nituri consecutive
6d e1  distanţa de la un nit la marginea unei piese pe direcţie de acţiune a
e1 2  d 3,5  d efortului;
e2 1,5  d 3,5  d e2  distanţa de la un nit la marginea unei piese pe o direcţie
perpendicular celei de acţiune a eforturilor

REPREZENTAREA NITURILOR ȊN PROIECTE

Reprezentarea niturilor se face de regulă prin simboluri ȋn vederi laterale, transversale şi ȋn plan.
Deoarece ȋntr-o structură se pot utiliza mai multe diametre de nituri, se alege ȋntotdeauna simbolul cel
mai simplu pentru diametrul care are utilizarea cea mai mare. Ȋntotdeauna detaliile de execuţie ale unei
structuri nituite sunt ȋnsoţite de o legendă a niturilor utilizate. Ca de exemplu:

NECLASIFICAT
din
COMPORTAREA NITURILOR ȊNTR-O ȊMBINARE SAU PRINDERE

Datorită tehnologiei de execuţie a niturilor la cald, tija acestora este ȋn contact cu pereţii găurilor.
Transferul de eforturi de la o piesă la alta se realizează prin rezistenţa la forfecare a tijei niturilor şi
prin rezistenţa la presiune locală ȋntre tija niturilor şi pereţii găurilor din piesele ȋmbinate.

Efortul pe care-l poate transmite un nit prin rezistenţa

la presiune locală pe tija nitului sau pe pereţii găurilor
pieselor ȋmbinate, este:

Rn , pg  d   tmin   a , pg , unde:
d  diametrul găurii pieselor ȋmbinate care este
egal cu diametrul tijei nitului după execuţie
(batere) la cald;
 tmin  suma minimă a grosimii pieselor
ȋmbinate care au tendinţa să se deplaseze ȋntr-o
direcţie sub acţiunea eforturilor, adică pe
exemplul alăturat din figura, maximul ȋntre t1
şi 2  t2 .
 a , pg  rezistenţa admisibilă la presiune pe tija
nitului sau pe pereţii găurilor pieselor
ȋmbinate.
Efortul pe care-l poate transmite un nit prin rezistenţa lui la forfecare este:
 d2
Rn , f  n f   af , unde:
4
n f  numărul secţiunilor de forfecare (pentru ȋmbinarea din figură sunt două secţiuni de
forfecare);
d  diametrul găurii pieselor ȋmbinate care este egal cu diametrul tijei nitului după execuţie
(batere) la cald.
 af  rezistenţa admisibilă la forfecare a oţelului din care este confecţionat nitul.

Există ȋmbinări sau prinderi cu nituri unde din acţiunile care solicită niturile apar şi forţe de ȋntindere
ȋn tija niturilor. Efortul pe care-l poate prelua un nit prin rezistenţa la ȋntindere ȋn tijă este:
 d2
Rn ,t    at , unde:
4
d  diametrul găurii pieselor
ȋmbinate care este egal cu diametrul tijei
nitului după execuţie;
 at  rezistenţa admisibilă la
ȋntindere ȋn tijă a unui nit, rezistenţă cu
valori mici datorită existenţei eforturilor
de ȋntindere, prezente ȋn tija nitului din
tehnologia de execuţie la cald.
Ȋmbinarea de montaj din figură este solicitată la forţă tăietoare şi moment ȋncovoietor care acţionează
ȋn secţiunea prinderii cu nituri: V  P şi M  P  e . Forţa tăietoare se ȋmparte ȋn mod egal la toate
niturile acestei prinderi, solicitându-le la forfecare.
yi
Momentul ȋncovoietor transmite ȋn nituri forţe de ȋntindere: H i  M  , unde i  1 3 .
 ( yi 2 )

NECLASIFICAT
din
Cel mai solicitat nit din ȋmbinarea consolei prezentate ȋn figură trebuie să ȋndeplinească următoarele
cerinţe de rezistenţă:

Efort unitar normal ȋn tija nitului provenit din forţele de ȋntindere ȋn tijă, să fie inferior rezistenţei
admisibile la ȋntindere a oţelului din care este confecţionat nitul:
H max
 nit    ta
 d2
2
4
Efort unitar tangenţial pe secţiunea forfecată a nitului, efort provenit din forţa tăietoare V distribuită ȋn
mod egal fiecărui nit, să fie inferior rezistenţei admisibile la eforturi tangenţiale a oţelului din care este
confecţionat nitul:
V
 nit    af
 d2
n
4
Si criteriul pentru starea plană de tensiuni:
 ech   nit 2  3  nit 2   ech, a

Extras din tabelul 11 din SR 1911/98 (abrogat)

Mijloc de Efortul unitar din diferite Rezistenţe admisibile ȋn N mm 2
ȋmbinare solicitări
Gruparea de acţiuni
I II II
Nituri din Forfecare  af 140 160 180
OL34
Presiune pe tijă  a , pg 280 320 360
Ȋntindere ȋn tijă  ta 30
Nituri din Forfecare  af 210 230 260
OL44
Presiune pe tijă  a , pg 420 450 480
Ȋntindere ȋn tijă  ta 50

NECLASIFICAT
din
CALCULUL EFORTURILOR ȊN NITURI DIN ACŢIUNI

Pentru calculul eforturilor ȋn nituri din acţiuni se acceptă următoarele ipoteze:

 Forţele axiale şi forţele tăietoare se consideră repartizate uniform la toate niturile ȋmbinării;
 Momentele ȋncovoietoare se consideră repartizate proporţional cu distanţa de la axele niturilor
la centrul de greutate al ȋmbinării;
Exemplul unei ȋmbinări cu nituri solicitată simultan la o forţă axială, o forţă tăietoare şi un moment
ȋncovoietor:

Eforturi in nituri din N Eforturi ȋn nituri din V Eforturi ȋn nituri din M

N V M r
Hi N  ViV  Ri M  mn i
mn mn
 (ri )2
1
Daca a  3  b se poate neglija
efectul forţelor vertical cauzate de
M ȋn nituri şi se obţine:
M  yi
HiM  mn

(y )
1
i
2

Eforturile orizontale şi verticale astfel calculate se vor compune cu Teorema lui Pitagora, iar rezultanta
nu trebuie să depăşească valoarea capacităţii portante a nitului.

NECLASIFICAT
din