T1 Estimarea Efectelor Exploziilor Accidentale. Niveluri de Protecție

T1 Estimarea efectelor exploziilor
accidentale. Niveluri de protecție.

Prof.dr.ing. Marin Lupoae
Niveluri de protecție
• Se are în vedere estimarea distanțelor de siguranță
pentru a asigura un anumit nivel de protecție a
personalului și clădirilor;
• Se are în vedere nivelul suprapresiunii în frontul
undei de șoc la care se produc diferite distrugeri
Documente legate de stabilirea
nivelurilor de protecție
• România:
– HG 536/2002 -- Norme tehnice privind deținerea, prepararea,
experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și
folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în
activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a
pirotehniștilor
– Log 114 -- ....
• Internaționale:
• AASTP-1/2020 -- MANUAL OF NATO SAFETY PRINCIPLES FOR THE
STORAGE OF MILITARY AMMUNITION AND EXPLOSIVES
http://www.rasrinitiative.org/pdfs/AASTP-1-Ed1-Chge-3-Public-Release-110810.pdf
• Ammunition and Explosives Safety Standards – Headquarters

Department of the Army Washington, DC 24 May 2011
https://armypubs.army.mil/epubs/DR_pubs/DR_a/pdf/web/p385_64.pdf
• DoD Ammunition and Explosives Safety Standards: General Explosives
Safety Information and Requirements, Department of Defense , 2010
https://www.denix.osd.mil/ddes/home/home-documents/desr-6055-09/DESR%206055.09%20Edition1.pdf
Gradul de distrugere provocat de suprapresiunea din frontul
undei de șoc asupra diferitelor obiective exterioare, HG 536 din 2002- Anexa 3b
Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc, pf, (kg/cm2)**
Nr. crt. Felul obiectivelor exterioare Distrugeri Distrugeri Distrugeri Distrugeri Avarii
totale puternice medii uşoare neînsemnate
1. 1 Clădiri din beton armat 0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03-0,05
1. 2 Clădiri din cărămidă cu mai multe etaje 0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03-0,05
1. 3 Clădiri din cărămidă cu puţine etaje 0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03-0,05
1. 4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03-0,05
1. 5 Construcţii industriale cu schelet metalic 0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03-0,05
1. 6 Reţele ale gospodăriei locale 10,0-15,0 6,00-10,00 2,00-6,0*) 2,00-6,00)* -
1. 7 Poduri metalice de cale ferată 1,5-2,0 1,5-2,0 1,0-1,5 0,5-1,00 -

1. 8 Cale ferată 3,0-5,0 3,0-5,0 1,5-3,0 1,0-1,5 -
1. 9 Garnituri de cale ferată 1,0-2,0 1,0-2,0 0,4-0,8 0,3-0,4 -
1. 10 Linii aeriene de înaltă tensiune - - - - -
1. 11 Linii aeriene pe stâlpi de lemn - 0,3 - - -

1. 12 Cabluri subterane - 3,8 - - -
1. 13 Fideri şi stații de transformatori - 0,5 - - -
1. 14 Ziduri de sprijin - 1,5 - - -
1. 15 Baraje şi diguri - 4,5 - - -
1. 16 Geamuri sparte complet - - - - 0,02-0,07
1. 17 Geamuri sparte parţial - - - - 0,01-0,02
* După adâncimea la care sunt instalate
** 1kg/cm2 = 0.980665 bar
Gradul de distrugere provocat de suprapresiunea din frontul
undei de șoc asupra diferitelor obiective exterioare, HG 536 din 2002- Anexa 3b
Tabel cu distantele de siguranta calculate in functie de valoarea
suprapresiunii delta pf din frontul undei de soc
Aplicație T1_1 metode de reducere
• Să se determine distanțele de siguranță în
cazul exploziei accidentale a unei cantități de
8500 kg azotat de amoniu, 500 kg TNT și 5t
pulberi coloidale, pentru a nu produce
spargerea geamurilor clădirilor aflate în
vecinătate.
Algoritm de determinare a distanțelor
de siguranță
• Se determină cantitatea de exploziv în echivalent TNT; din
tabelul de la art. 4 se folosesc coeficienți de echivalență în
raport cu TNT-ul
– 8500 * 0,7+ 500 * 1 + 5000 * 0,5= 8950 kg echiv TNT
• Din anexa 3b se determină suprapresiunea corespunzătoare
gradului de distrugeri acceptat
– Geamuri sparte parțial – suprapresiunea este 0,01-0,02 kg/cm^2.
Se alege valoarea cea mai mică – 0,01 kg/cm^2
• Din anexa 3c, corespunzător cantității de exploziv calculate și
a suprapresiunii selectate se determină distanta de siguranta:
– Aprox 1735 m pentru 9000 kg. Se poate interpola pentru o valoare
exacta. Astfel pentru 8000 kg  1668 m si pentru 9t  1735 
67 m pentru 1000 kg  1731,65 m
– Sau se poate, pentru suprapresiunea stabilită, folosi lambda
corespunzător și cu cantitatea respectivă se determină distanța din
relația: λ=power(q,1/3)/R R=power(q,1/3)/λ
Aplicație T1_2 metode de reducere
• Să se determine cantitatea de exploziv pentru a
asigura un nivel de protecție foarte ridicat (gradul
de distrugere – avarii neînsemnate) și scăzut (grad
de distrugere puternic sau mai mare) pentru
clădirile din cărămidă cu etaje puține, la distanța
de 200 m
Algoritm determinare cantități de
exploziv pentru asig nivel de protecție
• Se determina din Anexa 3b valoarea suprapresiunii pentru un
anumit nivel de protecție:
• Pentru clădirile din cărămidă cu etaje puține, pentru:
– nivel de protecție ridicat (avarii nesemnificative) Δpf=0.03...0.05
kg/cm^2; 1 kg/cm^2 = 0.980665 bar
– nivel de protecție scăzut (grad de distrugeri puternic sau mai mare) -
Δpf=0.25...0.45 kg/cm^2;
• Se alege valoarea suprapresiunii Δpf=0.03 kg/cm^2, respectiv
Δpf=0.25 kg/cm^2
• Se determină distanța de siguranță
• Metoda 1 se foloseste anexa 3c astfel: pentru Δpf se urmareste, pentru dif
cantitati de exploziv, identificarea distantei de 200 m este intre 200 si
300 kg, mai aproape de 300 kg  λ (0.032 kg^1/3/m) 
λ=power(q,1/3)/R q=λ^3/R^3=0.032^3*200^3=262kg
• Metoda 2 > se calculeaza λ din relatia suprapresiunii si apoi se
determina q
pf  0,84  2,7  2  7  3 , kg / cm2 λ q

Aplicatie T1_3 Reprezentare grafica
• Să se reprezinte grafic distanta de siguranța în
funcție de cantitatea de exploziv, pentru o
anumită suprapresiune (si implicit lambda)
Evaluarea efectelor exploziei
accidentale a munițiilor cf HG 536/2002
• Se determină echivalentul TNT al materiilor
explozive existente în depozit;
• Se determină distanța de la încărcătura de
exploziv la obiectivul care trebuie protejat ;
• Se folosește relația:
pf  0,84  2,7  2  7  3 , kg / cm2
unde
  3 q / R,
q = cantitatea de materii explozive exprimată în echivalent trotil, aflată în
clădirea depozitului, al carei efect distrugator se extinde pe cea mai mare
distanta (kg);
R = distanta masurata de la aceasta clădire pana la obiectivul considerat (m).
T1_ai_1 - Aplicatie individuala
• Să se determine distanta de siguranta în cazul
exploziei accidentale a unei cantități de
(12500+i*200) kg geluri explozive,
(18000+i*14) kg dinamita goma și (5+i*2)t
amestecuri incendiare, pentru a nu produce
……. aflate în vecinătate.
AASTP-1
• http://www.poa-
iss.org/BPD/Upload/NATO%20AASTP1%20Ma
y%202006.pdf
AASTP-1
• Este imposibil a se stabili distanţele de siguranţă pentru care se
garantează lipsa riscurilor;
• se garantează imposibilitatea propagării accidentului, producerii
de pagube materiale sau a rănirii şi pierderii de vieţi omeneşti;
• furnizează recomandările care permit reducerea probabilităţii de
apariţie a accidentelor şi a consecinţelor acestora asupra fiinţelor
vii şi bunurilor materiale;
• Distanţele de separare (distanţele de siguranţă), dintre un loc cu
potenţial exploziv (PES) şi o zonă expusă (ES) reprezintă un
compromis, considerat acceptabil de grupul de experţi, ca un
optim între siguranţa absolută şi consideraţiile practice, costuri şi
cerinţe operaţionale.
AASTP-1
• Riscul, considerat acceptabil depinde de mulţi
factori considerați obiectivi:
– cantitatea de exploziv implicată, natura
explozivului;
– modul de ambalare a produselor periculoase;
– distribuţia lor în interiorul magaziilor sau în
spaţiul deschis;
– distanţa;
– natura şi forma terenului.
AASTP-1
• ... Și factori subiectivi:
– limita până la care sunt acceptate distrugerile;
– rănirile rezultate în urma unei explozii accidentale.
• Principalele tipuri de riscuri:
– generarea undelor de şoc în aer (suflul exploziei);
– propulsia fragmentelor primare sau secundare;
– generarea de incendii;
– probabilitatea de apariţie a accidentului, care
poate să fie frecvent, rar sau întâmplător.
Principiile de stabilire a distanţelor de
siguranţă funcţie de cantitate
• Zonele cu potenţial exploziv (PES), ca de
exemplu: clădiri, depozite şi vehicule (camioane,
trailere şi vagoane) prezintă un risc evident
asupra fiinţelor vii şi bunurilor materiale.
• Astfel de zone sunt localizate la distanţe
calculate precis unele faţă de altele şi faţă de
celelalte clădiri şi instalaţii, astfel încât să se
asigure riscul minim acceptabil asupra fiinţelor
vii şi bunurilor materiale (incluzând muniţia).
Distanţa de siguranţă
• Distanţa de siguranţă sau parametrii QD au la
bază rezultatele unei serii extinse de încercări
(teste) şi analiza tuturor datelor disponibile
referitoare la exploziile accidentale
înregistrate în diferite ţări;
• Tipuri de distanţe de siguranţă:
– Interioare -- între PES-uri;
– Exterioare – între Pes-uri și obiective exterioare
• Sunt date în funcție de nivelul presiunii
Suprapresiune preconizată (bar)

0.015
0.02 până la 0.03
0.05
0.09
0.16
0.21
0.24
0.70
1.80
Cf Ammunition and Explosives Safety Standards
• Nivelul presiunii de 0,015 bari, PES- depozite
deschise şi structuri uşoare
– Efectele exploziilor
• presiunea manifestată la această distanță va duce la daune
minime sau la absenţa acestora, asupra structurilor
neconsolidate.
• pot apărea răniri, ca rezultat direct al efectelor exploziei.
Pot să apară daune minore de la geamurile sparte sau de la
straturile de metale ce se pot desprinde şi pot răni
personalul din zonă.
– Personalul şi facilităţile acceptate
• La această distanţă nu apare nici o restricţie asupra
personalului, activităţilor sau facilităţilor.
• Nivelul presiunii de la 0,02 la 0,03 bari, PES-
structuri deschise și structuri ușoare
• Efectele exploziei:
- Structurile neconsolidate vor suferi doar daune
minore/superficiale.
-Când panourile mari de geam sunt expuse pot apărea 50%
sau mai multe spargeri.
- Pot să apară răniri şi daune ca un rezultat direct al efectelor
exploziei. Rănirile înregistrate vor apărea datorită
fragmentelor de geam ce sunt propagate în urma exploziei
• Nivelul presiunii de la 0,02 la 0,03 bari, PES- structuri deschise
și structuri ușoare
• Facilități acceptate:
- birouri cu mai multe etaje sau clădiri cu apartamente, ce
au o construcţie vulnerabilă;
- clădiri publice;
- clădiri ce cuprind structuri educaţionale, ce au o
construcţie vulnerabilă;
- spitale;
- terminale de trafic (staţii pentru căi ferate, aeroporturi);
- utilităţi publice (de exemplu: gaze, apă, electricitate);
- zone folosite pentru expoziţii;
- stadioane.
• Nivelul presiunii de 0,05 bari, PES - stocuri
deschise şi structuri neconsolidate
• Efecte aşteptate ale exploziei
– Clădirile neconsolidate vor suferi daune/avarii minore,
mai ales ferestrele, uşile şi hornurile. În general,
daunele/avariile vor depăşi aproximativ 5% din costul
înlocuirii acestora, dar unele clădiri pot înregistra
daune majore.
– Daune şi avarii sunt puţin probabil să apară, ca
rezultat direct al efectelor exploziei. Daunele ce apar
vor provoca în principiu spargerea ferestrelor şi
fragmente/schije proiectate de explozie.
• Personalul şi facilităţi
– Această distanţă este denumită „distanţa până la
construcţiile civile”, fiind distanţa la care pot fi
amplasate locuinţele/construcţiile locuite.
– Linii principale de transport, exemple fiind:
• linii principale de căi ferate;
• drumuri principale;
• căi navigabile.
– Efecte aşteptate ale exploziilor.
• Clădirile neprotejate vor suferi daune /avarii medii, acestea
reprezentând 10% din costul total al reparaţiilor.
• Personalul din depozitele neprotejate nu vor suferi daune
majore în urma exploziei.
• Există o probabilitate foarte mare ca daunele să fie
provocate de ferestrele sparte şi de schijele /fragmentele
proiectate de explozie
• Nivelul presiunii de 0,09 bari, PES - stocuri deschise şi
structuri neconsolidate
– Personal şi facilităţi
• Această distanţă este denumită „distanţa până la căile civile de
trafic” şi este distanţa minimă la care rutele sunt folosite pentru
public, la care acestea trebuie amplasate. Acest nivel de protecţie
este acceptat pentru următoarele tipuri de facilităţi:
• Zone în care personalul se adună temporar, aceste zone putând fi
evacuate rapid. Exemple sunt:
– drumuri /căi publice;
– zone de recreere, acolo unde nu sunt implicate structuri;
– locuri de parcare.
• Căi ferate, căi publice şi căi navigabile ce au o importanţă minoră.
• Nivelul presiunii de 0,16 bari, PES - stocuri deschise şi
structuri uşoare
• Efectele exploziei
– Clădirile ce nu sunt consolidate pot suferi în urma efectelor
exploziei, mai ales structura principală are de suferit. Reparaţiile
vor costa peste 20% din costul înlocuirii clădirii. Consolidarea
clădirilor este mult mai avantajoasă şi nu este atât de costisitoare.
– Maşinile pot înregistra daune/ avarii la porţiunile din fier ale
acoperişului şi caroseriei. Ferestrele ce sunt amplasate în direcţia
exploziei pot fi sparte, dar cioburile nu vor cauza răniri ocupanţilor
maşinii.
– Aeronavele vor suferi unele daune la părţile realizate din metal.
– Navele ce sunt folosite pentru transport de bunuri pot suferi
daune minore în urma exploziei.
– Personalul poate suferi pierderea temporară a auzului, însă
pierderea permanentă a auzului nu va avea loc.
• Nivelul presiunii de 0,16 bari, PES - stocuri deschise
şi structuri uşoare
• Personalul şi facilităţile
– Aici trebuie să fie implicată distanţa minimă în care
personalul de serviciu ce nu dispune de protecţie (trupe,
personal militar şi civil, personalul ce se ocupă cu
mentenanţa) poate să-şi desfăşoare activitatea, atunci
când activitatea lor nu presupune implicarea directă în
zona cu pericol de explozie. Exemple sunt:
• structuri de recreere în aer liber, zone ce sunt folosite doar de
personalul militar, acolo unde publicul nu este implicat.
• zone de instrucţie pentru personalul militar ce nu este protejat.
• toate aeronavele militare, acolo unde zona cu risc de explozie nu
este folosită pentru repararea aeronavelor
• Efectele exploziilor
– Clădirile ce nu sunt consolidate vor suferi daune
majore, iar reparaţiile vor costa peste 30% din costul
înlocuirii totale a clădirii.
– Leziuni serioase asupra personalului, acestea putând
cauza moartea, pot apărea datorită prăbuşirii clădirii
sau a obiectelor proiectate în urma exploziei.
– Aeronavele vor suferi daune structurale considerabile
• Personalul şi facilităţile implicate
– Această distanţă este denumită „distanţa până la
explozivi”, nivelul de protecţie este propus pentru
următoarele facilităţi:
• 1) Zonele cu explozivi în care personalul prezent este ţinut la
un număr minim, fiind prezent doar personalul strict
necesar.
• 2) Zone de tranzit, ambalare şi transport în cadrul zonei cu
explozivi.
• 3) Linii de comunicaţii şi transmisiuni
• Nivelul presiunii de 0,24 bari
• Efectele exploziei:
– Daunele produse asupra clădirilor neconsolidate pot fi
foarte serioase. Reparaţiile vor costa cu aproximativ 50%
sau mai mult, decât dacă clădirea se înlocuieşte.
– Leziunile asupra personalului sunt unele foarte serioase,
poate chiar decesul, acestea având loc din cauza schijelor
sau fragmentelor rezultate în urma exploziei.
– Există riscul ca 1% din personalul implicat să sufere
vătămări ale timpanului.
– Navele ce transportă bunuri/mărfuri vor suferi daune
asupra punţilor şi a superstructurii.
• Nivelul presiunii de 0,24 bari
• Personalul şi facilităţile.
– În imediata apropiere se află clădiri pentru recreerea
muncitorilor din zonă. Astfel de facilităţi, vor fi folosite doar
atunci când lucrul se încheie în apropierea clădirilor ce au
explozivi, acesta trebuie să fie scăzut doar la maximum 6
persoane.
– Zona cu birouri va fi permanent ocupată, dar nu de mai mult
de 6 persoane, ce vor fi implicate în zona cu explozivi.
– Corpuri de gardă în care personalul de gardă direct
răspunzător de zona cu explozivi se află amplasat, atunci
când nu se află de gardă.
– Clădiri ce nu dispun de personal, acestea dispun de
dispozitive de combatere a incendiilor.
• Nivelul de presiune 0,7 bari – stocuri deschise şi structuri
neconsolidate
• Efectele exploziei
– Clădirile neconsolidate vor suferi daune majore, poate chiar
demolare totală.
– Rănirile severe pot duce chiar la moartea participanţilor din
cadrul zonei de expunere, aceştia vor fi supuşi la efectele
directe ale exploziei sau la prăbuşirea clădirilor.
– Aeronavele vor fi avariate de explozie, astfel încât nu vor mai
putea fi folosite.
– Explozii pot apărea în zona de expunere ce conţine muniţii,
acestea fiind un rezultat al incendiului ce se extinde ca urmare
a împrăştierii schijelor şi fragmentelor rezultate în urma
exploziei.
• Nivelul de presiune 0,7 bari – stocuri deschise şi structuri
neconsolidate
• Personalul şi facilităţile
– Clădiri ce conţin etape succesive ale unui singur proces din cadrul
unei fabrici cu explozivi.
– Separarea clădirilor de zonele cu explozivi, din motive de
securitate, luându-se în calcul riscul asupra personalului, în cazul în
care au loc explozii accidentale.
– Zonele temporare de depozitare pentru camioane sau pentru
dispozitivele transportului feroviar ce conţin explozivi, doar dacă
baricadele se interpun între locaţiile unde apar explozivi.
– Facilităţile în care nu este implicat personal, staţii de tratare a apei
sau de combatere a poluării, precum şi alte instalaţii pentru
serviciul public, toate acestea fiind folosite în zona cu pericol de
explozii, însă prin pierderea cărora nu se vor crea pericole
secundare care să cauzeze prejudicii operaţiunilor.
Determinarea distanței de siguranță și
a nivelurilor de protecție
• Se determină diviziunea de risc;
• Se determină cantitatea de exploziv în echivalent
TNT;
• Se stabilește tipul de PES și tipul de ES;
• Din anexele I-A se determină distanțele de
siguranță pentru pentru PES și ES stabilite;
• Se calculează suprapresiunea în frontul undei de
șoc pentru cantitatea în echivalent TNT pentru
distanțe astfel încât să se poată determină
nivelurile de protecție
T1_3 Aplicație
• Se consideră o încărcătură formată din 1500 kg A
IX-1, 7800 kg TNT și 540 kg tetril dispusă într-un
depozit de suprafață cu structură ușoară.
– Să se determine distanțele de siguranță față de
clădirile de locuit și față de un drum național.
– Să se determine nivelurile de protecție pentru
explozia accidentală a încărcăturii.
• Diviziunea de risc HD 1.1
• Echivalentul TNT: 1500*1,3+ 7800*1,0 TNT+ 540 * 1,3

= 10542 kg echiv TNT
• Drum national – D11 sau D13
• Clădiri de locuit D13
• D13 pentru 10000 = 480 m
• D13 pentru 10542=488 m
• Se calculeaza Dpf pentru R=488 m
– Se calculeaza Z=R/W^1/3=
– Se calculeaza Dpf si se transforma in bari
– Se compara cu nivelurile de protectie
T1_Ai-2-Aplicație individuală
• Se consideră o încărcătură formată din (754 + i*90)
kg exploziv de inițiere, (14000+i*1223) kg amatol și
9546+i*129) kg compozitie B, dispusă într-un
depozit de suprafață cu structură ușoară.
• Să se determine distanțele de siguranță față de
clădirile de locuit , drumuri județene și clădiri
publice.
• Să se determine nivelurile de protecție pentru
tipurile de structuri amintite, pentruexplozia
accidentală a încărcăturii.
• Se va avea în vedere o locație aleasă de student.
T2 Estimarea efectelor atacurilor
teroriste cu explozivi. Niveluri de
protecție.
Introducere
• Principalii factori care influențează efectele
unei explozii asupra structurilor și personalului
sunt cantitatea de exploziv și distanța fața de
locul exploziei.
• Conform [UFC], nivelurile de protecție stabilite
de Departamentul de Apărare (DoD –
Department of Defense) al Statelor Unite ale
Americii sunt următoarele:
Unified Facilities Criteria (UFC), DoD Minimum Antiterrorism Standards for Buildings
(UFC 4-010-01, February 2012)
Tabelul 1 Niveluri de protecție pentru structuri permanente și personal [UFC]
Nivel de Distrugeri provocate Afecțiuni asupra punctelor Afecțiuni asupra

protecție structurii vulnerabile personalului
Sub Distrugeri grave. E distrusă Ușile și ferestrele sunt distruse. Devin Majoritatea personalului
standarde structura de rezitență. sursă de schije/fragmente. suferă afecțiuni letale.
Distrugeri majore asupra Majoritatea personalului

Ferestrele și ușile sunt distruse și
Foarte structurii de rezistență. suferă afecțiuni grave.
propulsate în interiorul clădirii, dar
scăzut Elementele care nu au rol Procentul de afecțiuni letale
efectul prin schije este redus.
portant sunt distruse. scade la 10-20%.
Ferestrele sunt distruse, dar sunt
Majoritatea personalului
Structura este distrusă în mod propulsate la distanțe și înălțimi mici.
suferă multiple afecțiuni,
Scăzut ireparabil. Elementele structurii Ușile sunt afectate într-o măsură destul
procentul de afecțiuni letale
suferă deformații majore. de mare cât să nu permită reutilizarea
scăzând sub 10%.
lor.
Structura este afectată, dar
poate fi reparată. Ferestrele se sparg, dar sunt reținute în
Mediu Afecțiuni minore.
Elementele structurii nu suferă ramă. Ușile suferă afecțiuni minime.
deformații majore.
Structura suferă modificări
Ferestrele nu se sparg, iar ușile pot fi
Ridicat superficiale. Nu suferă Afecțiuni minore.
refolosite.
deformații permanente.
Nivelurile de protecție din tabelul anterior sunt determinate pentru clădiri
care nu au fost consolidate pentru a rezista în caz de explozie
Corelarea nivelurilor de protecție cu valorile presiunii incidente [Reference

Manual to Mitigate Potential Terrorist Attacks Against Buildings, December
2003, FEMA (426)
Tabelul 2 Niveluri de protectie
Nivel de protecție Presiunea incidentă [bari]

ridicat 0.075
mediu 0.12
scăzut 0.16
Nivel de
Nr distruger Descriere Imagine
e
1. 0% Deterioarare minoră, componenta este
Deterioar reutilizabilă fără reparare. Corespunde
e nivelului ridicat de protecție
1. 30% Deterioarare moderată; componenta este probabil

Deteriorare reparabilă și asigură un nivel adecvat de protecție
personalului și echipamentului față de efectele exploziei.
Corespunde nivelului mediu de protecție.
1. 60 % Deterioare severă. Componenta nu merită să fie reparată, dar

Deteriorare nu a cedat și poate oferi puțină protecție personalului și
echipamentului față de efectele exploziei. Corespunde
nivelului scăzut de protecție.
1. 100% Componenta nu se mai poate repara, dar nu este complet

Deterioarare distrusă. Nu poate asigura protecție pesonalului sau tehnicii
față de efectele exploziei. Poate fi asociat cu colapsul
componentei.
Efectul undei de șoc în funcție de cantitatea
de exploziv și distanța de la explozie până la personal
[Reference Manual to Mitigate Potential Terrorist Attacks Against Buildings, December 2003, FEMA (426)
Niveluri de protecție pentru personal
Tabelul 3 Niveluri de protectie pentru personal
pf Efectul
bar asupra personalului
Afectiuni temporare la nivelul urechii
0,07
Personalul e trântit la pământ
0,40 Șansele ca timpanul să fie afectat sunt de 50%
1 Șansele ca timpanul să fie afectat sunt de 90%
2 Afecțiuni la nivelul plămânilor
3,5 Pot apărea afecțiuni letale
6 Letalitate în proporție mare (aproape 100%)
Aceste valori sunt orientative. A se folosi cu grijă aceste praguri !!!

Niveluri de protecție pentru structuri
expediționare
• Structuri expediționare
– Corturi TEMPER
– Corturile TEMPER (Tent, Extendable, Modular,
Personal) sunt modulare, au suporți de aluminiu și
sunt realizate dintr-un material rezistent la foc, apă și
mucegai.
– Corturile TEMPER sunt realizate în mai multe variante
de dimensiuni, cel mai folosit având 2,5m x 6m x 2m
(lungime x lățime x înălțime) și o greutate de 600 kg.
Structuri expediționare
• Adăposturi de tip SSS – Small Shelter System
• Aceste adăposturi sunt formate dintr-o structură
de aluminiu peste care se prinde un material (o
țesătură). Cele mai utilizate adăposturi au dimensiuni
aproximative de 6m x10m x 3m (lățime x lungime x
înălțime), rezistă la încărcări produse de vânt cu viteze
până la 31 m/s, suportă încărcări produse de zăpadă
până la 9 kg/m2.
Structuri expediționare
• Structuri Southeast Asia Huts
• Southeast Asia Huts [29] sunt barăci folosite inițial în
razboiul din Vietnam. Acestea au în general dimensiuni de
aproximativ 5m x 10m și sunt construite pe un cadru de
lemn din prefabricate (șipci, stâlpi, pari și acoperiș metalic).
• Aceste barăci pot fi întărite (Retrofitted Southeast Asia
Huts) cu un strat de polimer care se aplică pe interiorul
suprafețelor pereților sau cu placaj de lemn, astfel
crescându-se nivelul de protecție.
Southeast Asia Hut
Tabăra militară Bondsteel din Kosovo

Tabelul 4 Niveluri de protecție pentru structuri expediționare
W în
Δpf Δpr I/A
Tipul structurii echivalent Δps [bar] Distanța de siguranță [m]
[bar] [bar] [kg/m s]
TNT [kg]
nu se formează fără perete rezistent la explozie 74,70
max.227 0,071 0.088 0,16
CM cu perete rezistent la explozie 45,70
Barăci tip SEA nu se formează fără perete rezistent la explozie 472,45
max. 4500 0,030 0.032 0,068
Hut CM cu perete rezistent la explozie 143
fără perete rezistent la explozie 792,50
max. 9000 0,022 0,025 1,17 0,05
cu perete rezistent la explozie 181
fără perete rezistent la explozie 35
max. 227 0.226 0,28 0,77 0,33
cu perete rezistent la explozie 22,90
Barăci SEA Hut, fără perete rezistent la explozie 118,80
max. 4500 0,16 0,18 0,39 0,27
întărite cu perete rezistent la explozie 71,60
max. 9000 0,15 0,18 0,40 0,27
max. 227 0,13 0,16 0,31 0,25
Corturi tip fără perete rezistent la explozie 228,60
max. 4500 0.15 0,17 0,39 0,26
TEMPER cu perete rezistent la explozie 122
max. 9000 0,058 0,064 0,22 0,12
nu se formează fără perete rezistent la explozie 114,30
max. 227 0,047 0,05 0,10
CM cu perete rezistent la explozie 65,50
Adăposturi tip nu se formează fără perete rezistent la explozie 358
max. 4500 0,04 0,04 0,09
SSS CM cu perete rezistent la explozie 200
nu se formează fără perete rezistent la explozie 450
max. 9000 0,04 0,044 0,09
CM cu perete rezistent la explozie 260
Tabelul 5 Încărcările la care rezistă structurile expediționare
Tipul structurii Presiunea de referință [bari]

Barăci tip SEA Hut
Barăci SEA Hut, întărite
Corturi tip TEMPER
Adăposturi tip SSS
expediționare, Δpf [bar]
Tabelul 6
SCĂZUT MEDIU RIDICAT

Nivel protecție
Tip structură fără cu fără cu fără cu
perete perete perete perete perete perete
Barăci tip SEA Hut 0,08 0,28 0,06 0,26 0,04 0,24
Barăci SEA Hut,
0,19 0,39 0,17 0,37 0,15 0,35
întărite
Corturi tip TEMPER 0,09 0,29 0,07 0,27 0,05 0,25
Adăposturi tip SSS 0,08 0,28 0,06 0,26 0,04 0,24
Pentru calculul distanțelor care să asigure nivelurile de protecție din tabel, se

vor folosi relațiile Kingery - Bulmash
permanente
• Structurile permanente pentru care se vor
determina nivelurile de protecție sunt
structuri de beton – cu ziduri din blocuri de
beton, structuri de beton cu pereți acoperiți
cu material geotextil și structuri consolidate.
• Structurile de beton oferă un nivel mai ridicat
de protecție.
Tabelul 7 Încărcările de referință față de care se vor calcula distanțele de
siguranță și nivelurile de distrugere,
W în
Δpf Δpr I/A
Tipul structurii echivalent Δps [bar] Distanța de siguranță [m]
[bar] [bar] [kg/m s]
TNT [kg]

max.227 0,17 0,17 0,51 0,29
Structură de beton, zid nu se fără perete rezistent la explozie 190
max. 4500 0,08 0,09 0,17
din blocuri de beton formează CM cu perete rezistent la explozie 103
nu se fără perete rezistent la explozie 259
max. 9000 0,075 0,084 0,15
formează CM cu perete rezistent la explozie 143
max. 227 0,45 0,70 1,70 0,48
Structură de beton, zid
din blocuri de beton, cu max. 4500 0,10 0,11 0,15 0,20
material geotextil
nu se fără perete rezistent la explozie 243
max. 9000 0,08 0,09 0,16
formează CM cu perete rezistent la explozie 134
max. 227 0,29 0,39 1,00 0,39
Structură de beton, zid
din blocuri de beton, max. 4500 0,09 0,11 0,11 0,19
consolidată*
max. 9000 0,08 0,09 0,08 0,16
Distanțele prezentate în tabel corespund nivelului de protecție RIDICAT și sunt obținute pe baza
cercetărilor realizate de armata SUA, conform [Department of the Air Force,Vehicle Bomb Mitigation
Guide
Tabelul 8 Încărcările la care rezistă structurile permanente
Tipul structurii Presiunea de referință [bari]

Structură de beton, zid din fără perete rezistent la explozie 0,08
blocuri de beton cu perete rezistent la explozie 0,28
blocuri de beton, cu cu perete rezistent la explozie 0,30
material geotextil
blocuri de beton, cu perete rezistent la explozie 0,29
consolidată*
* Consolidarea constă în aplicarea unui strat de beton în spatele zidurilor din

blocuri de beton; stratul adăugat poate fi prins de structura inițială, dar calculele
au fost efectuate pentru clădiri consolidate fără prindere în structura de
rezistență inițială.
Tabelul 9 Niveluri de protecție pentru structuri
expediționare, Δpf [bar]
Nivel protecție
Tip structură SCĂZUT MEDIU RIDICAT
fără cu fără cu fără cu
perete perete perete perete perete perete
Structură de beton, zid din 0,16 0,36 0,12 0,32 0,08 0,28
blocuri de beton
blocuri de beton, cu material
geotextil
blocuri de beton,
consolidată*
* Consolidarea constă în aplicarea unui strat de beton în spatele zidurilor din blocuri de
beton; stratul adăugat poate fi prins de structura inițială, dar calculele au fost efectuate
pentru clădiri consolidate fără prindere în structura de rezistență inițială.
Determinarea rezistenței geamurilor la
acțiunea exploziei
• Determinările au fost efectuate pentru ferestre
cu dimensiunile următoare:
– 610 mm x 915 mm;
– 1220 mm x 1524 mm;
• Au fost alese aceste dimensiuni deoarece sunt
considerate dimensiunile medii cele mai întâlnite
la structurile permanente.
Influenta inchiderilor asupra comportarii structurii la
explozie
2700 kg
equiv. TNT
Reinforced concrete Reinforced concrete
Reinforced concrete
structure with infill walls structure with glass walls
structure without infill
walls,
R 10  m m
Z3   0,71 1/ 3
W 3 2700  kg kg
4. Case study – types of buildings
Reinforced concrete structure with

infill walls
W = 75 kg TNT, R = 3 m
4. Case studies - comparison
Reinforced concrete structure without infill walls,

W = 2700 kg TNT, R = 10 m (Z = 0.71)
Reinforced concrete structure with infill walls,
W = 2700 kg TNT, R = 10 m (Z = 0.71)
Reinforced concrete structure

with glass walls
W = 2700 kg TNT, R = 10 m,
(Z = 0.71)
Reinforced concrete structure with infill walls,

W = 75 kg TNT, R = 3 m (Z=0.71)
Determinarea rezistenței geamurilor la
acțiunea exploziei
• Se va avea în vedere faptul că sticla din care
sunt realizate ferestrele poate fi de patru
feluri:
– geam călit, grosime – 4 mm, nesecurizat;
– geam călit, grosime – 4 mm, securizat cu folie 8
Mil (ex: folie produsă de firma CONCORD);
– geam călit, grosime – 6 mm, nesecurizat;
– geam călit, grosime – 6 mm, securizat cu folie 8
Mil.
Distanțele la care rezistă diferite tipuri de geamuri în urma
exploziei[Department of the Air Force,Vehicle Bomb
Mitigation Guide ]
Tabelul 10
W în
Δpf Δps
Tip geam echivalent Δpr [bar] Distanța de siguranță [m]
[bar] [bar]
TNT [kg]
fără perete 173
max.227 0,03 0,03 nu se formează CM
cu perete 99
610 mm x 915 mm; fără perete 505
geam călit, grosime – 4 max. 4500 0,03 0,03 nu se formează CM
cu perete 291
mm, nesecurizat fără perete 643
max. 9000 0,03 0,03 nu se formează CM
cu perete 370
fără perete 48
max. 227 0,13 0,16 0,30
cu perete 30
610 mm x 915 mm;
fără perete 190
geam călit, grosime – 4 max. 4500 0,08 0,09 0,08
cu perete 113
mm, securizat
fără perete 243
cu perete 144
610 mm x 915 mm; fără perete 96
geam călit, grosime – 6 cu perete 55
mm, nesecurizat max. 4500 0,05 0,06 nu se formează CM fără perete 280
W în
Δpf Δps
Tip geam echivalent Δpr [bar] Distanța de siguranță [m]
[bar] [bar]
TNT [kg]
fără perete 42
max. 227 0,16 0,20 0,48
cu perete 27
610 mm x 915 mm; geam
fără perete 164
călit, grosime – 6 mm, max. 4500 0,1 0,1 0,13
cu perete 76
securizat
fără perete 228
max. 9000 0,09 0,1 0,09
cu perete 136
fără perete 242
max. 227 0,02 0.02 0,60
cu perete 208
1220 mm x 1524 mm; geam
fără perete 656
călit, grosime – 4 mm, max. 4500 0,02 0,02 0,66
cu perete 647
nesecurizat
fără perete 822
max. 9000 0,02 0,02 0,70
cu perete 727
fără perete 55
max. 227 0,11 0,13 0,19
cu perete 34
1220 mm x 1524 mm; geam
fără perete 220
călit, grosime – 4 mm, max. 4500 0,07 0,07 nu se formează CM
cu perete 128
securizat
fără perete 304
cu perete 176
fără perete 211
max. 227 0,02 0.03 nu se formează CM
cu perete 123
1220 mm x 1524 mm; geam
fără perete 652
călit, grosime – 6 mm, max. 4500 0,02 0.03 0,70
cu perete 391
nesecurizat
fără perete 827
max. 9000 0,02 0,03 0,65
cu perete 501
fără perete 46
Tabelul 11 Încărcările la care rezistă geamurile
fără să fie afectate de explozie
Tip geam Presiunea de referință [bari]
610 mm x 915 mm; geam călit, grosime – fără perete rezistent la explozie 0,03
4 mm, nesecurizat cu perete rezistent la explozie 0,06
4 mm, securizat cu perete rezistent la explozie 0,20
6 mm, nesecurizat cu perete rezistent la explozie 0,12
6 mm, securizat cu perete rezistent la explozie 0,31
1220 mm x 1524 mm; geam călit, grosime fără perete rezistent la explozie 0,02
– 4 mm, nesecurizat cu perete rezistent la explozie 0,05
– 4 mm, securizat cu perete rezistent la explozie 0,16
– 6 mm, nesecurizat cu perete rezistent la explozie 0,06
– 6 mm, securizat cu perete rezistent la explozie 0,18
Aplicație
• 2 tipuri de aplicații:
– Evaluarea efectelor unei încărcături de exploziv
asupra unui tip de structură;
– Determinarea distanței de siguranță pentru
diferite structuri în funcție de nivelul de protecție
acceptat.
Încărcătura Raza de Distan?a Raza de ac?iune
Tipul de
maximă de ac?iune letală minimă de a fragmentelor
vehicul
exploziv [kg] [m] evacuare[m] geamuri [m]
berlină clasa 227

compact (în portbagaj) 30 457 381
455
berlină
(în portbagaj) 38 534 534
microbuz,
furgonetă 1818 61 838 838
autoutilitară
4545 91 1143 1143
camionetă,
autocisternă 13636 137 1982 1982
camioane de
mare
27273 183 2134 2143
capacitate
Aplicație de tip 1
• Să se evalueze efectele exploziei unui vehicul
de tip autoutilitară încărcată cu un amestec de
tip ANFO asupra unei structuri din beton.
– Se calculează echivalentul TNT;
– Trebuie să se cunoască distanță de amplasare a
structurii;
– Se calculează Dpf;
– Se compară cu valorile nivelurilor de protecție.
T2_1 Aplicație
• W=4575 kg ANFO
• Wechiv=W*kechiv=4575*0.7=3203 kg echiv TNT
• R = 10 m (este data de recomandarile ISC privind
distanta minima dintre o cladire si pozitia potentiala
a unui vehicul bombă, asigurată prin mijloace pasive
de protectie – bariere)
• Z = R/W^1/3=10/3203^1/3=0.678 m/kg ^1/3
• Dpf=29.06 bar
• Din tabelul 9, prin compararea Dpf calculat cu
valorile din tabel  structura este complet distrusa
T2_ 2 Aplicație de tip 2
• Să se determine distanțele de siguranță
pentru asigurarea unui nivel de protecție
ridicat pentru o structură din beton în cazul
exploziei unui vehicul de tip autoutilitară
încărcată cu un amestec de tip ANFO.
– Se calculează echivalentul TNT;
– Se cunoaște nivelul de protecție;
– Se cunoaște Dpf;
– Se calculează distanța de siguranță.
T2_2 Aplicație de tip 2
• W=4575 kg ANFO
• Wechiv=W*kechiv=4575*0.7=3203 kg echiv TNT
• Din tabelul 9, pentru Nivel de protectie ridicat pentru
structuri din beton cu zid din blocuri Dpf=0.08 bar
• Din tabelul 7, pentru structura aleasa si pentru W
corespunzatoare autoutilitara, dar in echiv TNT  nu
se poate determina Rsig ? Se poate estima R si cu
aceasta valoare se calculeaza Z
• Se calculeaza apoi Dpf si se compara cu valoarea de
prag. Daca nu corespunde, se modifica R si se reia
calculul.
• In final. Rsig=237.8 m
T2_ai1_Aplicație individuală
• Se consideră o camionetă încărcată cu (4560 +
i*425) kg amestec de tip nitramonit și
(200+i*12) kg gel exploziv.
– Să se evalueze efectul produs de explozia
încărcăturii asupra .....s1 cf fisier atasat... La
distanta de (10+i) m; Să se determine distanta la
care S1 nu este afectat.
– Să se determine distanța de siguranță pentru
asigurarea unui nivel ..s2. pentru ..s3.
S1 S2 S3
Geam 610 mm x Fără să se spargă Ca la S1 cu perete
915 mm; geam rezistent la
călit, grosime – 4 explozie
mm, securizat
• Algoritm de rezolvare
• i=20
• Se det W echiv TNT=(4560+20*425)*0.7=3472 kg
• S1- Geam 610 mm x 915 mm; geam călit, grosime – 4
mm, securizat
• Se det distanta R = (10+i)m = 30m
• Este nevoie sa se calculeaze suprapresiunea
• Se calculeaza Z = 30 m/(3472)^1/3=1.981 m / kg^1/3
• Δpf=2.9 bari
• Prin comparare cu valorile presiunii de referinta
rezulta ca se produce spargerea completa a geamului
• Se determina presiunea de referinta pentru S1
astfel incat sa nu fie afectat
– Pentru S1, fara perete de rezistenta Δpf=0.08bar
• Se determina Rsig = 244 m pentru Wtnt=3473
kg.
• Pentru ca S1 sa nu se sparga daca se adauga
perete rezistent la explozie, atunci se
determina Δpf de referinta = 0.2 bar Rsig =
122.6 m
T3-T4 Metode de reducere a
încărcărilor extreme
Cuprins
• Materiale folosite pentru reducerea efectelor
încărcărilor extreme
– Materiale folosite pentru atenuarea undei de șoc
– Materiale folosite pentru atenuarea proiectilelor.
• Metode de reducere a efectelor exploziei și
impactului asupra structurilor
– Metode pasive de protecție a structurilor împotriva
undei de șoc
– Metode active de protecție a structurilor împotriva
undelor de șoc.
Cf UFC 3-340-02
Materiale folosite pentru atenuarea
undei de șoc și a proiectilelor
• Soluții soft
• Materiale compozite
• Elemente de protecție din materiale poroase
• Soluții hard
• Elemente din beton
• Elemente din oțel
Materiale folosite pentru atenuarea
undei de șoc
• Materiale compozite absorbante ale șocului:
– Fibre compozite
• Au o rigiditate și o rezistență mai mare și sunt mai ușoare
decât echivalentul de tip oțel, în aceleași condiții
– Spume
– Fluide magneto-reologice
– Materiale poroase
Materiale compozite
• Materialele compozite = materiale formate din două sau mai multe faze
la scară macroscopică a căror performanţă şi proprietăţi sunt destinate a fi
superioare celor ale materialelor constituente, acţionând independent.
• Sunt alcătuite din două faze:
– fază discontinuă, rigidă  "ranforsare“;
– faza continuă, cu rigiditate mai scăzută  matrice.
• Materialele care intră în structura compozitelor sunt:
– mase plastice;
– fibre sintetice, de sticla, de carbon, de bor, lemnoase, metalice,
celulozice etc.
– metale ca Ni, Co, Al, Cr, Ti, W, Ta, Zr, Mo;
– celulozice;
– lemn sub formă de placaje, plăci aglomerate.
Materiale compozite
• Clasificare materiale compozite
Materiale compozite
• Clasificare după orientarea fazei de ranforsare
Materiale compozite
• Clasificare după orientarea fazei de ranforsare
Materiale compozite
Performanța structurală a materialelor
convenționale
Aspecte teoretice privitoare la interacțiunea
proiectil țintă
• Definiții:
– proiectilul se referă la un dispozitiv conceput pentru
performanțe balistice și cu o structură care
deservește anumite funcții balistice (exemple sunt
gloanțe, bombe, proiectile de artilerie);
– penetratorul se va referi la un obiect care, în context,
are o funcție balistică exclusiv terminală;
– impactor se va referi la orice obiect care este
considerat a iniția un impact, iar termenul nu va
implica nicio restricție funcțională
Aspecte teoretice privitoare la
interacțiunea proiectil țintă
• interacțiunea cu elementele țintă
– perforarea înseamnă că penetratorul a trecut prin
elementul țintă;
– încorporarea înseamnă că penetratorul este oprit
în timpul contactului cu elementul țintă;
– ricoșetul înseamnă că penetratorul este deviat de
elementul țintă fără a fi oprit sau perforat.
• Clasificare elemntele țintă :
– ținte semi-infinite, dacă nu există nici o influență a
marginii acesteia asupra procesului de penetrare,
– ținte groase, în cazul în care există o influență a
marginii asupra procesului de penetrare numai după
un traseu substanțial în elementul țintă,
– ținte intermediare, în cazul în care suprafața
posterioară exercită o influență considerabilă asupra
procesului de deformare în timpul oricărei (sau
aproape a întregii) mișcări a penetratorului;
– ținte subțiri, dacă nu există gradienți de tensiune și
deformare pe toată grosimea sa.
• Gamele de viteze
– sunt tunurile convenționale în care combustibilul este ars în spatele
zonei de proiectil și care ajunge la viteze de la 500 la 1300 m / s,
limita pentru vitezele din artilerie.
– Gama de sub aceste dispozitive, cu viteze cuprinse între 25-500 m/s,
este realizabilă cu tunuri pneumatice sau alte aparate de laborator.
– Cel mai mic domeniu (0-25 m / s) sub viteza terminală a obiectelor
care cad liber se obține prin cădere liberă sau alte dispozitive
experimentale.
– Domeniul superior vitezelor obținute cu artileria, de la 1300 la 3000
m/s este reprezentat de fragmente produse de componentele de
luptă sau arme cu scop special.
– Deasupra acestei limite superioare este domeniul de hiperviteză,
care implică fie tunuri cu gaze ușoare, încărcături cumulative sau
meteoriți.
• Mecanica penetrării țintei de către proiectile
a) Rupere datorată undei inițiale de b) Rupere radială după unda inițială, în

efort ținte fragile
c) Rupere prin exfoliere d) Formare de dopuri de perforare

a) Formare de petale (pe fața frontală) b) formare de petale (pe fața

posterioară)
c) Fragmetare d) Extinderea ductilă

• Limita balistică - media a două
viteze de lovire, una dintre ele fiind
viteza cea mai mare care dă o
pătrundere parțială, iar cealaltă este
cea mai mică viteză care dă o
penetrare completă
• Criterii folosite pentru evalua rezistenței armurii
sau a altor materiale la penetrare:
– criteriul Army;
– criteriul de protecție,
– limita balistică pentru Navy.
Tipuri de penetratoare
Standarde utilizate pentru protecția
balistică
National Institutee of Justice (NIJ) Standard USA 01 01.0383
Level Ammunition Bullet Velocity Shots Shots Maximum

mass ms 0 degrees 30 degrees trauma
Grains/gr mm
IIA .357 MagnumJSP 158/10.2 381-396 4 2 44
9mm FMJ 124/8.03 332-347 4 2 44
II .357 MagnumJSP 158/10.2 425-440 4 2 44

9mm FMJ 124/8.03 358-373 4 2 44
IIIA .44 MagnumSWC 240/15.55 426-441 4 2 44

9mm FMJ 124/10.2 426-441 4 2 44
III 7.62x51 FMJ 150/9.71 838-853 4 2 44

IV .30-06 AP 166/10.76 868-883 1 0 44
balistică
Police Scientific Development Branch Ballistic Standard 1995

Mass ms 0 30 Trauma
grains degrees degrees mm
HG I .357Magnum 158 375-395 4 2 25
9mm 124 350-370 4 2 25
HG II .357Magnum 158 440-460 4 2 25
9mm 124 415-435 4 2 25
.44Magnum 250 430-460 4 2 25
RF I 7.62x51 144 815-845 3 0 25
SG I 12ga Winchester 437 410-460 1 0 25
loz slug
Standard profesional militar 40202-99 Verificarea rezistenţei balistice la acţiunea gloanţelor
Nivelul de Caracteristicile muniţiei de tragere Distanţa
protecţie Cartuş Glonţ de
balistică Denumirea Notaţii Miezul Cămaşa Masa Viteza tragere
convenţionale g ms m
SR1 7,65mm cu glonţ obişnuit 7.65x17 Plumb Tombac 4,70- 30510 5
4,81
SR2 9mm Makarov cu glonţ 9x18 Plumb Tombac 60,15 32010 5
obişnuit
SR3 .357Magnum JSP Plumb Bimetal 10,2 36010 5
9mm lung cu glonţ obişnuit 9x19 Plumb Tombac 7,5-8 36010 5
Parabellum
SR4 .44Magnum JSP;JSP Plumb Tombac 15,5 40010 5
9mm lung cu glonţ obişnuit 9x19 Plumb Tombac 7,5-8 40010 5
Parabellum
SR5 9mm lung cu glonţ cu miez de 9x19 Oţel Bimetal 7-7,5 38015 5
oţel Cugir
7,62mm cu glonţ obişnuit P Plumb sau Bimetal 5,46- 420-440 5
pentru 7,62x25 oţel 5,56
pistol şi pistol mitralieră
SR6 7,62mm scurt cu glonţ cu miez PS Oţel Bimetal 7,75- 735-745 15
de oţel 7,62x39 8,05
5,45mm cu glonţ cu miez de 5,45x25 Oţel Bimetal 3,35- 87510 15
oţel 3,65
SR7 7,62mm cu glonţ lung cu miez LPS Oţel Bimetal 9,45- 800-815 15
de oţel 7,62x54 9,75
7,62mm FMJ 7,62x54 Plumb Tombac 10,8 80015 15
SR8 7,62mm lung cu glonţ LPS Oţel Tombac sau 10,18- 85010 15
perforant-incendiar 7,62x54 Sadu 90 bimetal 10,72
7,62mm NATO perforant 7,62x5130-06 AP Oţel Tombac 9,4 85010 15
balistică
Technische Richtlinie Schutzwesten German Police Standard

Mass ms 0 degrees 30 trauma,mm
grame degrees
L 9mm FMJ 8.0 360-370 5 3 20
I 9mm FMJ 8.0 400-420 5 3 20

II .357Magnum 7.5 550-590 5 3 20
KTW
III 5.56x45mm 4 910-930 5 3 20
FMJ
7.62x51mm 9.55 820-840 5 3 20
FMJ
IV 7.62x51mm 9.5 810-830 5 3 20
AP
• Pentru a se încadra în una din clasele
standardizate un blindaj trebuie să
îndeplinească două condiţii , să nu fie perforat
de gloanţele prescrise pentru clasa respectivă
şi adâncimea amprentei în plastilina suport să
nu depăşească limita admisă.
Materiale compozite
• Tipuri
• Kevlar
– Fibră inventată în 1965 de firmaDuPont
– Face parte din clasa polimerilor para aramidici şi prezintă
o combinaţie foarte favorabilă a proprietăţilor fizice şi
chimice:
• rezistenţa la rupere de cinci ori mai ridicată decât a oţelului cu
aceiaşi masă;
• -modulul de elasticitate ridicat;
• -disiparea rapidă a energiei de impact;
• -stabilitatea termică ridicată, nu se topeşte, nu arde, se
carbonizează la peste 400 grade Celsius;
• -densitate mică - 1,44 gcm3
• -rezistenţă bună la abraziune;
• -rezistenţă chimică ridicată, mai ales în medii puternic acide.
Kevlar
[-CO-C6H4-CO-NH-C6H4-NH-]n
Kevlar K-29 - în aplicații industriale, cum ar fi cabluri,

înlocuirea azbestului, anvelope și garnituri de frână.
Kevlar K49 - modul înalt utilizat în produsele de cablu și
cablu.
Kevlar K100 - versiunea colorată a Kevlarului
Kevlar K119 - alungire mai mare, flexibil și mai rezistent la
oboseală
Kevlar K129 - tenacitate mai mare pentru aplicații balistice
Kevlar K149 - cea mai mare tenacitate pentru aplicații
balistice, blindate și aerospațiale
Kevlar AP - rezistență la tracțiune cu 15% mai mare decât K-
29
Kevlar XP - rășină mai ușoară și combinație de fibre KM2
plus
Kevlar KM2 - rezistență balistică îmbunătățită pentru aplicații
de armură
Kevlar – proprietăți
Avantaje: Dezavantaje :
• Reducerea greutății structurilor cu • Fibrele absorb umiditatea, astfel
aproximativ 30%; compozitele armate cu kevlar sunt mai
• Reducerea costurilor cu aproximativ sensibile decât cele cu sticla sau carbon
50%; • Din cauza rezistenței mari la tăiere, sunt
• Creșterea durabilității de 2-5 ori. necesare scule speciale pentru tăierea
țesăturii uscate sau burghie speciale
pentru perforarea laminatelor întârite.
Kevlar țesătură
• KEVLAR COMFORT – greutate redusă
• KEVLAR COMFORT AT – anti traumă (rășină
specială care absoarbe energia de impact)
• KEVLAR COMFORT AS tip 288 pentru poliţişti
• KEVLAR HT tip 802 - rezistă la schije
• KEVLAR KM 2 – cu 20 % mai mare capacitatea
de absorbție a energiei decât HT
• KEVLAR H SHEEL
Materiale compozite
• TWARON
– Twaron (un nume de marcă al
Teijin Aramid) este un para-
aramid.
– Este o fibră sintetică puternică și
rezistentă la căldură, dezvoltată
la începutul anilor 70.
– Denumirea inițială a fost Fibra X
https://www.teijinaramid.com/wp-
content/uploads/2018/10/Product_brochure_
Twaron.pdf
Twaron
• Fibrele Twaron pot fi utilizate într-o gamă foarte largă
de aplicații:
– produse de protecție balistică,
– compozite,
– produse de protecție împotriva tăieturilor,
– armături din elastomer,
– produse de protecție termică,
– cabluri din fibră optică, țevi termoplastice armate, cabluri
și cabluri și anvelope .
– Pentru a îndeplini diferitele cerințe ale producătorilor,
firele cu filament Twaron® sunt foarte versatile și reglabile.
– Este disponibil în fire de filament cu modul standard
(răsucite sau neîntoarse) cu 250-10.000 de filamente, fire
de filament cu modul înalt cu 250-15.000 de filamente și
fire de filament de înaltă tenacitate cu 500-2.000 de
filamente.
Twaron – proprietăți
Twaron – proprietăți
Materiale compozite- Dyneema
• Are la bază Ultra_high_molecular-weight
polyethylene (UHMWPE, UHMW sau HMPE) este o polietilenă
termoplastică
• Este alcătuit din lanțuri extrem de lungi de polietilenă,
care se aliniază toate în aceeași direcție.
• Își derivă forța în mare parte din lungimea fiecărei
molecule individuale (lanț).
• Când sunt formate în fibre, lanțurile polimerice pot atinge
o orientare paralelă mai mare de 95% și un nivel de
cristalinitate de la 39% la 75%. În schimb, Kevlar își
obține forța dintr-o legătură puternică între molecule
relativ scurte.
• Dyneema și Spectra sunt mărci de geluri ușoare de înaltă
rezistență, orientate pe șuvițe, rotite printr-o filă
UHMWPE
• Fibrele de polietilena de ultra înaltă rezistenţă
(Dyneema de exemplu) sunt obţinute printr-un
procedeu tehnologic de tragere din gel, spre
deosebire de majoritatea fibrelor chimice
sintetice care se trag din topitură.
• Principala deosebire chimică care separă
Dyneema de polietilenele obişnuite este masa
macromoleculei care se situează între unu şi
trei milioane.
• Alte deosebiri care conferă fibrei Dyneema
caracteristici excepţionale sunt orientarea
paralelă a macromoleculelor şi cristalinitatea
ridicată a materialului.
UHMWPE
• Aceste fibre au o combinaţie unică de proprietăţi.
Densitatea este mai mică decât unu, în timp ce
tenacitatea lor este cea mai mare cunoscută şi
poate fi de peste 15 ori mai mare decât a unui
oţel de bună calitate.
• Modulul de elasticitate este foarte înalt,
situându-se pe locul doi după cel al fibrelor de
carbon de bună calitate.
• Elongaţia la rupere este mică, la fel ca şi în cazul
celorlalte fibre de mare performanţă, dar datorită
tenacităţii, energia de rupere este foarte mare.
Tenacitatea şi modulul de elasticitate ale unor fire
Material Densitate Tenacitate Modul Alungire Lucru Viteza

gcm3 NTex specific la rupere mecanic sunetului
NTex % de rupere 1000ms
index
Dyneema 0,97 2,8 91 3,5 80 9,5
SK60
Dyneema 0,97 3,1 90 3,6 90 9,8
SK65
Dyneema 0,97 3,3 101 3,7 100 10
SK66
Aramidă 1,44 2,05 41 3,6 60 6,3
Aramidă 1,44 2,35 52 3,6 70 8,2
balistică
Poliamidă 1,14 0,8 5 20 130 2,2
HT
Sticlă S 2,50 1,85 34 5,2 80 5,8
Rezistenţa la agenţi chimici
Agentul chimic Dyneema Aramidă
Apă distilată xxx xxx
Apă de mare xxx xxx
10% detergent xxx xxx
Acid clorhidric xxx x
Acid azotic xxx x
Acid acetic glacial xxx xxx
Hidroxid de amoniu xxx xx
Hidroxid de sodiu xx x
Petrol xxx xxx
Kerosen xxx xxx
Toluen xxx xx
Triclormetan xxx xxx
6 luni de imersie
xxx neafectat xx uşor afectat x serios afectat
Energia absorbită de veste la testarea cu
FSP 1,1 g şi v450ms
Materialul Energia absorbită

JKgxm2
Poliaramidă obişnuită 22
Dyneema SK66 37
Poliaramidă balistică 39
Dyneema Fraglight 100
Dyneema
Panou cu tesătura din Dyneema

MATERIALE CERAMICE
• Materialele polimerice de tip poliaramidă şi polietilenă, ţesute

sau ne-ţesute, oferă cele mai bune soluţii pentru fabricarea de
blindaje suple, rezistente la schije şi la gloanţe cu miez moale şi
vârf rotunjit.
• Pentru stoparea gloanţelor cu miez de oţel şi vârf ascuţit sunt
necesare blindaje metalice sau blindaje din compozite
polimerice.
• În acest domeniu, care corespunde nivelului III A conform NIJ,
un blindaj compozit cu kevlar cu masa de 28 Kg m2 asigură
aceiaşi protecţie cu un blindaj de oţel cu masa de 46 Kgm2
• Pentru asigurarea protecţiei la gloanţe perforante, cu masa mai
mare de 10g şi viteza mai mare de 850ms, nici una din soluţiile
de mai sus nu este acceptabilă. Blindajul de oţel care face faţă
la această ameninţare are 14 mm grosime şi 130Kgm2
MATERIALE CERAMICE
• O astfel de structură este compusă, în principal,
dintr-un strat de ceramică şi un strat compozit
polimeric. Cele două straturi de rezistenţă sunt
anvelopate cu o ţesătură polimerică.
• Ceramica utilizată se caracterizează printr-o
duritate care depăşeşte cifra 9 pe scara Moss.
Microduritatea Vickers a acestor materiale este
de 2000 – 3000 VHN, faţă de 750 VHN cât este la
oţelurile de blindaj
MATERIALE CERAMICE
• Mecanismul de stopare a gloanţelor perforante are loc
astfel:
• -glonţul loveşte suprafaţa ceramică, cămaşa sa este ruptă
în bucăţi, miezul se fragmentează în două sau mai multe
bucăţi, în funcţie de duritatea sa;
• -suprafaţa ceramică se fragmentează datorită impactului;
• -pe măsură ce fragmentele de glonţ avansează printre
fragmentele de ceramică, are loc un puternic proces de
abraziune care consumă din energia cinetică a glonţului şi
micşorează fragmentele acestuia;
• în final fragmentele metalice şi ceramice sunt oprite de
stratul de material compozit.
Panouri de protecție
• Panouri balistice fixe
• Panouri de protecție transparente
• Panouri de protecție transparente
Panouri transparente
Panouri balistice mobile
Aplicatie T3_1
• Se considera un panou de 2 cm de material
compozit de tip Kevlar + rasina epoxidica, cu
dimensiunile de 30 cm x 30 cm. Să se determine:
• Atenuarea de către panou a undei de șoc produse
de explozia unei incarcaturi de 200 g C4 amplsata la
distanta de 50 cm;
• Viteza ramasă după perforare a unui proiectil ce are
viteza de impact de 500 m/s
• Diferenta (daca exista) intre modurile de
comportare a panoului la impact in cazul in care
este plasat in contact cu o tinta rigida, fata de cazul
absentei tintei
Impact
Fara panou
cu panou
Impact
• Variatie presiune in timp pe perete, cu si fara
panou
Fara panou
cu panou
Impact
• Diferenta dintre aria de sub curbele presiune-
timp reprezinta atenuarea impulsului
transferat peretelui de catre panou
1.20E+07
32 cu panou
1.00E+07
8.00E+06 32 fara panou
6.00E+06
4.00E+06
2.00E+06
0.00E+00
0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
-2.00E+06
-4.00E+06
Atenuare US
- Simetrie dupa x
50cm - Aer x – 50, Dx=60 cm
- Y= 0, dy=15 cm
- Incarcatura la 0,0
- Bondary cu flow out la 15 cm
- Senzori inainte si după panou
din 2 cm
- Raza incarcaturii de C4 este
30cm
R= 0.031m=31mm
Metode pasive de protecție
• Au în vedere următoarele elemente:
– Elemente de amenajare și îngrădire
– Elemente care țin de clădire
– Elemente de suport ale activității
– Echipamentul
Măsuri de protecție
• Elemente de amenajare și îngrădire
– Acestea includ toate măsurile de protecție care
sunt asociate cu zonele din jurul clădirilor la
distanță mai mare de 1,5 m față de clădire, cu
excepția măsurilor care sunt incluse în
echipament. De obicei, acestea vor include măsuri
precum garduri, bariere și amenajarea terenului
• Elemente care țin de clădire
– Acestea includ toate măsurile de protecție
asociate direct cu clădiri, cum ar fi pereții,
ușile, ferestrele, acoperișurile, suprastructura
și amenajarea clădirii.
UFC -4-020-01
• Elementele de suport ale activității
– vor include acele sisteme care sunt necesare
pentru funcționarea zilnică a clădirii: încălzirea,
ventilația și sistemul de aerul condiționat
• Echipament
– va include măsuri de protecție, cum ar fi sistemele
de detectare a intruziunilor, sistemele electronice
de control al intrării, sistemele de televiziune cu
circuit închis și alte sisteme electronice care
sprijină funcții precum controlul accesului și
detectarea agresorilor sau a instrumentelor,
armelor, explozivilor și agenților.
Măsuri de protecție împotriva VBIED
• Strategiile generale și cele specifice de proiectare
pentru VBIED în mișcare și staționare sunt
aceleași. Se modifică doar detaliile aplicării
contramăsurilor.
• Strategia generală de proiectare împotriva
amenințărilor VBIED cuprinde patru elemente:
– stand off distance;
– întărirea clădirii;
– folosirea barierelor;
– folosirea procedurilor.
Metode pasive de protectie
• Stand- off distance

– Asigurarea unei distanțe minime între facilitățile care
trebuie protejate și potențiale surse de explozie
intenționată
• Pentru vehicule staționare (parcari , drumuri)
• Pentru vehicule în mișcare (drumuri și zone accesibile fizic
chiar dacă nu sunt legale dpdv al accesului)
– De la caz la caz stand off distance poate fi redusa prin
introducerea unor proceduri de acces in perimetrul
stabilit.
– Se va analiza daca aceste proceduri pot fi aplicate cu
strictete
• Întărirea clădirii
– Stand off distance suficientă  nu este nevoie de
intarirea constructiei;
– excepție = ferestrele, care ar trebui să fie construite
pentru a minimiza fragmentarea, așa cum rezulta din
UFC 4-010-01).
– Daca nu pot fi asigurate distanțele de distanță
suficiente  elementele de construcție:
• pereții, ușile, ferestrele, acoperișurile și, potențial,
suprastructurile clădirii
• trebuie să fie întărite pentru a rezista efectelor explozive
la nivelul de protecție aplicabil.
Specificatii pentru ferestre
• Bariere pentru vehicule
– Folosirea unor bariere pentru vehicule pentru a stabili și
menține distanța de siguranta dintre vehicule și instalații.
– vor include în mod obișnuit:
• bariere perimetrale pasive care definesc distanța de siguranta și
• bariere active care permit intrarea prin perimetru.
• pentru VBIED staționar, atât perimetrul pasiv, cât și barierele
active trebuie doar să definească perimetrul și să ofere un
obstacol a cărui încălcare ar atrage atenția.
• Pentru VBIED în mișcare, acele bariere trebuie să oprească
efectiv energia cinetică a vehiculului în mișcare, deoarece se
presupune că șoferul este sinucigaș.
Strategii de proiectare împotriva
atacurilor teroriste cu explozivi
• Prevenirea prăbușirii structurii;
• Reducerea la minimum a proiecției de
fragmente;
• Asigurarea unui aspect eficient al clădirii;
• Limitarea contaminării din aer;
• Asigurarea unei transmiterii în masă a
anunțurilor în clădire.
Strategii de proiectare impotriva
• Prevenirea prăbușirii structurii
– Este esențială pentru minimizarea victimelor în
masă printre ocupanții clădirii;
– Se aplică indiferent de
• stand off distance
• capacitatea clădirilor de a rezista efectelor exploziei
• Reducerea la minimum a proiecției de fragmente
– Când nu apare colapsul clădirii, pericolul principal este
reprezentat de proiecția de cioburi de sticlă și
fragmente provenite din ziduri, tavane și accesorii
– Această proiecție poate fi minimizată prin
• Modul de proiectare a clădirii
• Evitarea utilizării anumitor materiale și tehnici de construcție
– Poate include și fragmente secundare provenite de la
bariere sau de la amenajarea locației
• Asigurarea unui aspect eficient al clădirii
– amenajarea și orientarea eficientă a clădirii
poate reduce semnificativ oportunitățile pentru
atacatori de a acționa asupra ocupanților unei
clădiri sau de a răni un număr mare de persoane
Niveluri de protectie pentru clădiri noi sau existente
UFC 4-020-01
Definitii
• Billeting. Orice clădire sau porțiune a unei clădiri, indiferent
de densitatea populației, în care sunt găzduite în mod obișnuit
11 sau mai personale DoD neînsoțite, inclusiv facilități de
cazare temporară și locuințe militare familiale transformate
permanent în locuințe neînsoțite. Termenul se aplică și
structurilor expediționale și temporare cu populații și funcții
similare.
• Primary gathering building = clădire principală de adunare –
nr de persoane mai mare decât 50
• High occupancy family housing = Locuințe familiale cu 13 sau
mai multe unități pe clădire.
Distanțe minime de siguranță pentru clădiri noi și existente
Dpf=0.1 bari
100 kg TNT Dpf=0.253 bari
Dpf=0.253 bari
Dpf=1.726 bari
Dpf=0.122 bari
25 kg TNT Dpf=0.612 bari
UFC 4_010_01 2007 Table B-1

Stand off distance
Distantele de siguranta
UFC 4-020-01
Stand off distance
Stand off distance
Caracteristicile principalelor tipuri de
amenințări
UFC 4-020-01 Table 3-27

Caracteristicile principalelor tipuri de
amenințări - continuare
Caracteristicile principalelor tipuri de amenințări - continuare
Asigurare distanță minimă
• Bariere
– Sunt parte a strategiei de proiectare pentru
ambele tipuri de vehicule bombă (staționare sau
în mișcare) și pentru toate tipurile de niveluri de
protecție
– Pentru a fi eficiente trebuie să acopere întreg
perimetrul și toate punctele de acces
– Nu trebuie să fie toate la fel, dar trebuie să
îndeplinească aceleași cerințe.
Distante de siguranta pentru cazul cu
perimetru controlat
Distante de siguranta pentru cazul cu
perimetru necontrolat
Distante de siguranta pentru cazul
parcarilor si carosabilului cu perimetru
controlat
Distante de siguranta pentru cazul
parcarilor si carosabilului cu perimetru
necontrolat
Bariere pentru vehicule staționare
• Barierele perimetrice active și pasive pentru vehicule
bombă staționare se prezintă sub forma unui obstacol
care să atragă atenția șoferilor de vehicule.
• Exemple de bariere perimetrice pasive care ar satisface
strategia de proiectare sunt borduri înalte, arbuști și
garduri neîntărite
Bariere pasive pentru vehicule bombă Bariere active pentru vehicule bombă
staționare staționare
Bariere pentru vehicule în mișcare
• Trebuie să fie capabile să oprească energia cinetică a vehiculului
• Construcția lor depinde de masa și viteza vehiculelor care de dorește a fi
oprite
• Barierele perimetrice pasive variază de la
garduri armate la ziduri de susținere
puternic întărite
• Barierele active vor include în mod
obișnuit borne retractabile, bariere cu
plăci pop-up sau tambur și porți glisante
întărite
Bariere pasive pentru vehicule bombă în Bariere active pentru vehicule bombă în
mișcare mișcare
Planificarea locului constructiei si
managementul locatiei
• Factori cheie planificării dezvoltării și ale selecției site-ului:
– Spațiul defensiv;
– controlul accesului;
– Stand off distance.
• gruparea clădirilor sau concentrarea oamenilor, proprietăților și
operațiunilor într-o singură locație mărește oportunitățile de
impact colateral și vulnerabilități unice.
• Pe de altă parte, gruparea activităților cu risc ridicat și
concentrarea personalului și a funcțiilor critice într-un cluster
poate oferi oportunități pentru maximizarea distanței de separare
și pentru crearea unui spațiu apărabil.
• consolidarea facilităților care sunt compatibile funcțional și au
niveluri de amenințare similare reduc zona perimetrului care
trebuie protejată, limitează punctele de acces și are ca rezultat
un spațiu apărabil care poate fi protejat mai eficient.
• dispersarea clădirilor, a oamenilor și a
operațiunilor într-o facilitate reduce riscul ca
un atac asupra unei locații să aibă un impact
asupra altora,
• Vs. o astfel de dispersare ar putea avea un
efect de izolare care reduce eficacitatea
masurilor de securitate existente, crește
complexitatea răspunsului în caz de urgență, și
creează spațiu mai puțin apărat.
Fig. 5.1 UFC 4-020-01

Consolidarea facilitatilor care sunt compatibile funcțional și au niveluri similare
de amenințare reduce suprafața perimetrului care trebuie protejat, limitează
punctele de acces și are ca rezultat un spațiu care poate fi protejat mai eficient.
Planificarea locului constructiei si managementul locatiei
• Alte considerații privind dezvoltarea sau
gestionarea spațiului includ:
– Se va lua în considerare amplasarea,
orientarea și proximitatea facilităților cu
utilizări funcționale comune (operațiuni,
administrative, asistență, logistică, locuințe
etc.) sau niveluri de amenințare similare
pentru a maximiza oportunitățile pentru o
securitate mai eficientă.
– Se va evita colocarea operațiuni cu risc
ridicat cu operațiuni cu risc scăzut.
– Se va evita localizarea facilităților
considerate a fi cu risc ridicat în zonele din
apropierea zonelor publice necontrolate.
– Se vor lua în considerare facilitățile de
amplasare pentru a maximiza oportunitățile
de observare din facilitățile din apropiere
Fig. 5.2 UFC 4-020-01

Planificarea locului constructiei si managementul locatiei
– se asigura distanțe de separare de cel puțin 10 metri (33

picioare) pentru a minimiza daunele colaterale în caz de
incendiu, explozie sau amenintare indirecta.
– Se va lua în considerare amplasarea unor facilități de
protecție colectivă cu protecție adecvată acolo unde un
număr mare de persoane s-ar putea aduna în cazul unui
atac, cum ar fi un atac chimic.
• Circulația vehiculelor. Principii privind controlul
vehiculelor potențiale de a genera amenințări:
– menținerea vehiculelor cât mai departe de clădirile
pentru care ar putea reprezenta o amenințare;
• traseele rutiere,
• închiderea drumurilor și
• restricțiile rutiere
– Controlarea vitezei;
– Controlarea accesului către clădiri
• menținerea vehiculelor cât mai departe de clădiri
Inchiderea strazilor
pentru asigurarea
distantelor de siguranta
Fig. 5.5 UFC 4-020-01

Planificarea locului constructiei si managementul
locatiei
• Viteza vehiculului poate fi abordată prin măsuri
precum:
– crearea de curbe pe drumuri;
– aplicarea de bariere;
– dispozitive de calmare a traficului și sensurile giratorii
Fig. 5.3 UFC 4-020-01
Fig. 5.4 UFC 4-020-01

managementul locației
• Realizarea parcării centralizate pentru mai multe
clădiri în măsura în care este posibil pentru a
maximiza oportunitățile de a asigura distanța de
siguranță între parcare și clădiri.
• Eliminarea intrărilor în linie dreaptă către clădiri
prin redirecționarea sau închiderea drumurilor
din apropiere și relocarea intrărilor în parcare.
Tipuri de bariere care pot fi folosite pentru
creșterea distanțelor de siguranță
• Barierele pasive care se folosesc de obicei
pentru protecția forței sunt:
– bariere Bitburg;
– bariere Jersey;
– bariere Alaska;
– bariere HESCO;
– bariere Texas;
– bariere de pământ sau întărite cu pământ
Bariere Jersey
• Barierele de tip Jersey au fost realizate și dezvoltate în
New Jersey, SUA și au apărut din necesitatea de a separa
sensurile de mers pe autostrăzi
• utilizarea lor s-a răspândit și în alte domenii, cum ar fi:
– realizarea de perimetre de siguranță în jurul clădirilor
importante;
– realizarea de perimetre de siguranță în jurul bazelor din
teatrele de operații;
– atenuarea efectelor exploziilor.
Bariere Bitburg
• Barierele Bitburg sunt realizate din beton, sunt mai
înalte decât barierele Jersey și sunt folosite pentru
delimitarea perimetrelor.
• Destinație și condiții de utilizare:
– contramobilitate;
– nu trebuie utilizate pentru atenuarea undei de șoc;
– nu trebuie folosită pentru a opri schijele în apropierea
zonelor de interes, doar în zone îndepărtate.
Bariere Texas
• Barierele Texas, cunoscute sub numele de zid
Bremer sunt elemente prefabricate modulare,
realizate din beton armat.
• Aceste sunt asemănătoare cu barierele Jersey, dar
sunt mai mari ca dimensiuni, având de obicei o
înălțime de 3,7 metri.
Bariere Alaska
• Barierele Alaska sunt asemănătoare cu cele prezentate
anterior și sunt folosite pentru fortificarea bazelor din
Irak și Afganistan. Acestea au înălțimi până la 6 m și
grosimi cuprinse între 25 și 50 cm.
Determinarea distanței de siguranță privind împrăștierea
fragmentelor provenite de la bariere
Distanța de
Distanța de
W în echivalent Distanța față de împrăștiere a
Tip barieră Δpf [bar] împrăștiere a
TNT [kg] VBIED [m] fragmentelor
fragmentelor [m]
primare [m]
3 40 17
227 182
10 3,26 3
3 178 819
Jersey 4500 365
10 27,70 62
3 231 175
9000 366
10 42,38 120
3 40 11
227 182
10 3,26 1,5
Jersey, întărită 3 178 350
4500 365
cu pământ 10 27,70 35
3 231 640
9000 366
10 42,38 103
3 40 24
227 0
10 3,26 3
Bitburg 3 178 923
4500 0
10 27,70 97
Determinarea distanței de siguranță privind împrăștierea
fragmentelor proavenite de la bariere
3 40 11
227 0
10 3,26 1,5
Bitburg, întărită 3 178 199
4500 0
cu pământ 10 27,70 40
3 231 415
9000 366
10 42,38 99
3 40 11
227 0
10 3,26 1,5
3 178 535
Texas 4500 0
10 27,70 47
3 231 962
9000 0
10 42,38 122
3 40 6
227 0
10 3,26 1,5
Texas, întărită cu 3 178 140
4500 0
pământ 10 27,70 27
3 231 330
9000 0
10 42,38 64
227 3 40
(dimensiune
celulă 10 3,26
1,22x2,44x1,22)
Bariere cu valuri de pământ
• Barierele cu valuri de pământ sunt realizate din
bariere de beton în spatele cărora se
compactează un volum de pământ. Pâmăntul are
rolul de a atenua efectul prin schije.
– Destinație și condiții de utilizare:
– contramobilitate;
– pot fi folosite pentru a atenua efectul prin schije atât
în apropierea zonelor de interes, cât și în depărtarea
acestora;
– dacă sunt utilizate corect, pot atenua și unda de șoc.
• Bariere din saci de nisip
– sunt utilizate pentru atenuarea efectului prin schije.
– Pot fi realizate bariere simple doar din saci de nisip
sau pot fi folosite în spatele barierelor de tip Jersey
pentru a reduce sau elimina efectul secundar ce apare
în cazul în care este distrusă bariera de beton.
– Dacă sunt utilizate în mod corespunzător pot atenua și
unda de șoc.
• Bariere HESCO
– cunoscută ca bastionul HESCO – este un gabion proiectat
inițial pentru controlul inundațiilor, dar în scurt timp a
devenit popular și în rândul elementelor folosite pentru
asigurarea securității și protecției forței.
– Gabionul este realizat dintr-un container demontabil din
plasă de sârmă și o țesătură rezistentă. Umplut cu
pământ sau nisip, poate fi utilizat ca zid protector
temporar sau semipermanent împotriva exploziilor și a
armelor de foc mici.
– Avantajul acestui tip de barieră este că se instalează ușor,
într-un timp scurt. Bariera HESCO se găsește sub mai
multe dimensiuni, dar cea mai utilizată este 1,37 m x 1.06
m x 10 m (înălțime x lățime x lungime), cu 9 celule, dar
poate ajunge la dimensiunile de 2,12m x 1,5m x 30.5m.
Pentru a obține înălțimi mai mari pot fi suprapuse mai
multe tipuri de bariere.
Bariere HESCO
Bariera HESCO pregătită pentru instalare

Pereti rezistenti la explozie
Aplicatie 1
• Sa se defineasca configuratia de pozitionare a unei
facilitati formate din urmatoarele tipuri de
constructii:
– Spatii de adunare cu peste 50 persoane DoD – 2
– Spatii de cazare personal militar -1
– Cladiri de locuit -3
– Centrala termica - 1
– Spatii adminstrative 1
– Spatii de depozitare -2
– Parcare - 2
Pentru primele trei categorii de cladiri se va asigura nivelul
de protectie cel putin scazut cf UFC 4-020-01
Legendă
Spatii de adunare cu peste 50 persoaneDoD
Spatii de cazare personal militar - Billeting
Cladiri de locuit
Centrala termica
Spatii adminstrative
Spatii de depozitare
Parcare
Cu perimetru controlat
45 m
Gard
25 m
45 m
45 m 25 m
10 m 10 m
25 m
Spatiu
liber
10 m 10 m
45 m
Perimetru
25 m
controlat
10 m
(23m)
10 m
25 m
Cu perimetru necontrolat Perimetru de interzicere
acces pentru vehicule cu
masa mai mare de 1800 kg
62.5m m
45 m
45 m
45 m 62.5m m
10 m
Spatiu
liber
10 m 10 m
45 m
25 m
62.5m m
25 m
Perimetru necontrolat
• Pentru limitarea accesului vehiculelor cu masa
mai mare de 1800 kg (autoturisme) se va lua
in calcul cantitatea de 250 kg TNT si aceeleasi
valori ale suprapresiunii ca si la autoturisme,
respectiv Dpf = 0.1 bari pentru distanta
conventionala pentru spatii de adunare cu mai
mult de 50 persoane si cazare personal
mmilitar si 0.253 bari pentru cladirile de locuit
Aplicatie 2
• Pentru o situatie existenta, sa se determine
distantele de siguranta pentru asigurarea unui
nivel de protectie cel putin scazut.
l
>1.8t
>1.8t
>3.5t
>3.5t
>3.5t
Aplicatie individuală CONF1
• Se dă următoarea configurație a unei facilități.
• Să se determine distanțele minime de siguranță
pentru autoturisme (100 kg TNT) pentru 2 cazuri:
– Cu perimetru controlat
– Cu perimetru necontrolat.
• Se vor indica cantitatile de explz, distantele si
presiunile si se vor materializa grafic perimetrele
corespunzatoare. Atentie la parcari!
Legendă
Spatii de adunare cu peste 50 persoaneDoD
Spatii de cazare personal militar - Billeting
Cladiri de locuit
Centrala termica
Spatii adminstrative
Spatii de depozitare
Parcare
Punct de acces
Pentru rezolvarea aplicatiilor individuale se va avea in vedere>
- Denumirea aplicatie
- Scrierea cerintei
- Detalierea pasilor urmati, cu scrierea relatiilor folosite si indicarea valorilor preluate din
tabele (eventual capturi de imagini)
- Se vor adauga concluzii
-
Nr.crt. Nume, prenume Scenariu
S1 S2 S3
1. Barăci tip SEA Hut Nivel mediu Ca la S1 cu perete
Rotaru rezistent la
explozie
2. Geam cu dim 1220 Fără să se spargă Ca la S1 cu perete
mm x 1524 mm; rezistent la
Pop explozie
geam călit, grosime
– 4 mm, nesecurizat
3. Afecțiuni la nivelul Să nu existe Personal
Budulan plămânilor afecțiuni la nivelul
plămânilor
4. Geam cu dim 1220 Fără să se spargă Ca la S1 cu perete
mm x 1524 mm; rezistent la
Gosa
geam călit, grosime – explozie
6 mm, securizat
5. Barăci SEA Hut, Ridicat Ca la S1 cu perete
Calinoiu întărite rezistent la
explozie
6. timpanul să fie Timpanul să fie personal
afectat cu probabilit afectat cu
Matei
de 50% probabilitatea de
50%
7. Structură de beton, scăzut Ca la S1 cu perete
zid din blocuri de rezistent la
Berechet explozie
beton, cu material
geotextil
8. Structură de beton, mediu Ca la S1 cu perete
Rachina zid din blocuri de rezistent la
beton explozie
9. Corturi tip ridicat Ca la S1 cu perete
Buduleci TEMPER rezistent la
explozie
10. Adăposturi tip SSS scăzut Ca la S1 cu perete
Dumitrescu rezistent la
explozie
11. Structură de beton, ridicat Ca la S1 cu perete
Papuc zid din blocuri de rezistent la
beton, consolidată* explozie
12. Copoeru Afectiuni temporare la Să nu existe Personal

afecțiuni
nivelul urechii temporare la niv
urechii
Documente legate de stabilirea
nivelurilor de protecție
• România:
– HG 536/2002 -- Norme tehnice privind deținerea, prepararea,
experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și
folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în
activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a
pirotehniștilor
– Log 114 -- ....
• Internaționale:
• AASTP-1/2020 -- MANUAL OF NATO SAFETY PRINCIPLES FOR THE
STORAGE OF MILITARY AMMUNITION AND EXPLOSIVES
http://www.rasrinitiative.org/pdfs/AASTP-1-Ed1-Chge-3-Public-Release-110810.pdf
• Ammunition and Explosives Safety Standards – Headquarters

Department of the Army Washington, DC 24 May 2011
https://armypubs.army.mil/epubs/DR_pubs/DR_a/pdf/web/p385_64.pdf
• DoD Ammunition and Explosives Safety Standards: General Explosives
Safety Information and Requirements, Department of Defense , 2010
https://www.denix.osd.mil/ddes/home/home-documents/desr-6055-09/DESR%206055.09%20Edition1.pdf

T1 Estimarea Efectelor Exploziilor Accidentale. Niveluri de Protecție

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1 Estimarea Efectelor Exploziilor Accidentale. Niveluri de Protecție

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1 Estimarea efectelor exploziilor

accidentale. Niveluri de protecție.

• Ammunition and Explosives Safety Standards – Headquarters

1. 4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03-0,05

1. 5 Construcţii industriale cu schelet metalic 0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03-0,05

1. 6 Reţele ale gospodăriei locale 10,0-15,0 6,00-10,00 2,00-6,0*) 2,00-6,00)* -

1. 7 Poduri metalice de cale ferată 1,5-2,0 1,5-2,0 1,0-1,5 0,5-1,00 -

1. 11 Linii aeriene pe stâlpi de lemn - 0,3 - - -

pf  0,84  2,7  2  7  3 , kg / cm2 λ q

Suprapresiune preconizată (bar)

• Echivalentul TNT: 1500*1,3+ 7800*1,0 TNT+ 540 * 1,3

Nivel de Distrugeri provocate Afecțiuni asupra punctelor Afecțiuni asupra

Distrugeri majore asupra Majoritatea personalului

Corelarea nivelurilor de protecție cu valorile presiunii incidente [Reference

Nivel de protecție Presiunea incidentă [bari]

1. 30% Deterioarare moderată; componenta este probabil

1. 60 % Deterioare severă. Componenta nu merită să fie reparată, dar

1. 100% Componenta nu se mai poate repara, dar nu este complet

Aceste valori sunt orientative. A se folosi cu grijă aceste praguri !!!

Southeast Asia Hut

Tabăra militară Bondsteel din Kosovo

Tipul structurii Presiunea de referință [bari]

fără perete rezistent la explozie 0,04

SCĂZUT MEDIU RIDICAT

Pentru calculul distanțelor care să asigure nivelurile de protecție din tabel, se

fără perete rezistent la explozie 41

Tipul structurii Presiunea de referință [bari]

* Consolidarea constă în aplicarea unui strat de beton în spatele zidurilor din

Reinforced concrete structure with

Reinforced concrete structure without infill walls,

Reinforced concrete structure

Reinforced concrete structure with infill walls,

berlină clasa 227

a) Rupere datorată undei inițiale de b) Rupere radială după unda inițială, în

c) Rupere prin exfoliere d) Formare de dopuri de perforare

a) Formare de petale (pe fața frontală) b) formare de petale (pe fața

c) Fragmetare d) Extinderea ductilă

Level Ammunition Bullet Velocity Shots Shots Maximum

II .357 MagnumJSP 158/10.2 425-440 4 2 44

IIIA .44 MagnumSWC 240/15.55 426-441 4 2 44

III 7.62x51 FMJ 150/9.71 838-853 4 2 44

Police Scientific Development Branch Ballistic Standard 1995

Level Ammunition Bullet Velocity Shots Shots Maximum

Level Ammunition Bullet Velocity Shots Shots Maximum

I 9mm FMJ 8.0 400-420 5 3 20

Kevlar K-29 - în aplicații industriale, cum ar fi cabluri,

Material Densitate Tenacitate Modul Alungire Lucru Viteza

Materialul Energia absorbită

Panou cu tesătura din Dyneema

• Materialele polimerice de tip poliaramidă şi polietilenă, ţesute

8.00E+06 32 fara panou

• Stand- off distance

UFC 4_010_01 2007 Table B-1

UFC 4-020-01 Table 3-27

Fig. 5.1 UFC 4-020-01

Fig. 5.2 UFC 4-020-01

– se asigura distanțe de separare de cel puțin 10 metri (33

Fig. 5.5 UFC 4-020-01

Fig. 5.4 UFC 4-020-01

Bariera HESCO pregătită pentru instalare

Spatii de cazare personal militar - Billeting

Spatii de cazare personal militar - Billeting

12. Copoeru Afectiuni temporare la Să nu existe Personal

1. 6 Reţele ale gospodăriei locale 10,0-15,0 6,00-10,00 2,00-6,0) 2,00-6,00) -

• Echivalentul TNT: 15001,3+ 78001,0 TNT+ 540 * 1,3