UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂNCI
ANUL: II

Actul Unic European

Coordonatoare: Studenta:
Lect. univ. dr. Afrodita Borma Részeg Henrietta-Bianka

ORADEA
2022

1
Actul Unic European – Részeg Henrietta-Bianka
Cuvinte cheie: Piața internă, Actul Unic European, Comunitatea Europeană, Politica socială,
libertatea de mișcare a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor.
Actul Unic European a revizuit Tratatul de la Roma și a introdus Piața Unică Europeană și
Cooperarea Politică Europeană. După 1975 când a fost reprezentant raportul Tindemans, a
răzbucnit o avalanșă de proiecte de reformă a Comunității Europene, dar textele care au
sprijinit raporturile privitoare la problemele instituțiilor au fost întocmite în 1984-1985.
Prima Conferință interguvernamentală a fost deschisă sub președința Italiei la 9
septembrie 1985. Actul Unic European era semnat la Luxemburg la 17 februarie 1986 de către
nouă state membre și la 28 februarie 1986 de către Danemarca, Italia și Grecia. Actul Unic
European a intrat în vigoare la 1 iulie 1987, care reprezintă prima mare modificare a tratatelor
originale, prin care s-a extins competența instituțiilor comunitare. Prin el s-a extins votul cu
majoritate calificată, s-a recunoscut oficial Comunitatea Europeană.
Votul cu majoritate calificată a înlocuit votul în unanimitate în patru dintre domeniile de
competență deja existente ale Comunității: modificarea tarifului vamal comun, libertatea de a
presta servicii, libera circulație a capitalurilor și politica comună din domeniul transporturilor
maritime și aeriene. Votul cu majoritate calificată a fost introdus și pentru o serie de noi
responsabilități: piața internă, politica socială, coeziunea economică și socială, cercetarea și
dezvoltarea tehnologică și politica din domeniul mediului. În fine, votul cu majoritate
calificată a făcut obiectul unei modificări a Regulamentului de procedură al Consiliului,
pentru a-l adapta în urma unei declarații a președinției, conform căreia, în viitor, votul ar
putea fi solicitat în Consiliu nu doar la inițiativa Președintelui Consiliului, ci și la cererea
Comisiei sau a unui stat membru, dacă majoritatea simplă a membrilor Consiliului cad de
acord.
Pentru a înlesni realizarea pieţei unice până în 1993, Actul Unic European a prevăzut
creșterea numărului de situații în care Consiliul poate adopta decizii cu majoritate calificată în
locul unanimității. Acest lucru ușura procesul de adoptare a deciziilor și se puteau evita astfel
blocajele frecvente inerente căutării unui acord unanim între cele 12 state membre de la acel
moment. Unanimitatea urma să nu mai fie necesară pentru actele legislative privind realizarea
pieţei interne, cu excepţia măsurilor privind fiscalitatea, libera circulaţie a persoanelor şi
drepturile şi interesele lucrătorilor salariați.
Actul Unic European a instituit Consiliul European, oficializând astfel conferinţele ori
reuniunile la nivel înalt dintre şefii de stat sau de guvern, deși competențele acestui organ
aveau să fie precizate abia mai târziu, la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Actul Unic European are patru etape principale care au condus la semnarea actului. Prima
este declarația solemnă de la Stuttgart din 19 iunie 1983. Acest text, elaborat pe baza
planului realizat de Hans Dietrich Genscher, ministrul german al Afacerilor Externe şi de
omologul său italian, Emilio Colombo, este însoţit de declaraţiile statelor membre privind
obiectivele vizate în domeniul relaţiilor interinstituţionale, al competenţelor comunitare şi al
cooperării politice. Şefii de stat şi de guvern se angajează să reexamineze progresele
înregistrate în aceste domenii şi să decidă dacă este posibil să le încorporeze în Tratatul
privind Uniunea Europeană.

 Website-ul europarl.europa.eu, Principalele realizări din prima etapă de integrare,

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/2/progresele-realizate-pana-la-actul-unic-european
 Website-ul Uniunii Europene, Tratatele UE: https://europa.eu/european-union/law/treaties.ro
 A doua etapă principală este Cartea Albă despre piața internă din 1985, Comisia la
solicitarea președintelui său, Jacques Delors, publică o Carte Albă care identifică 279 de
măsuri necesare pentru realizarea pieţei interne. Cartea propune un calendar şi data
limită de 31 decembrie 1992 pentru realizarea acesteia.
A treia etapă principală care a condus la semnarea Actului Unic European este proiectul
de tratat privind instituirea Uniunii Europene la solicitarea deputatului italian, Altiero Spinelli,
se formează o comisie parlamentară pentru afaceri instituţionale în vederea elaborării unui
tratat care să înlocuiască, Comunităţile existente cu o Uniune Europeană. Parlamentul
European a adoptat proiectul de tratat la 14 februarie 1984.
A patra etapă, care este și ultima etapă principală care a condus la semnarea actului este
Consiliul European de la Fontainebleau din 25 și 26 iunie 1984, inspirânduse din proiectul de
la tratat al parlamentului, un comitet ad hoc compus din reprezentanți personali ai şefilor de
stat şi de guvern şi prezidat de senatorul irlandez Dooge a examinat aspectele instituţionale.
Raportul Comitetului prezidat de M. Dooge invită Consiliul European să convoace o
Conferinţă interguvernamentală pentru a negocia un tratat cu privire la Uniunea Europeană.
Structura Actului Unic European este alcătuit dintr-un preambul și 4 titluri, iar include o
serie de declarații adoptate cu ocazia conferinței. Preambulul prezintă scopurile fundamentale
ale tratatului şi exprimă voinţa statelor membre de a transforma totalitatea relaţiilor dintre ele
în vederea instituirii unei Uniuni Europene.
Preambulul precizează, de asemenea, caracterul unic al Actului, care reuneşte
dispoziţiile comune privind cooperarea în domeniul politicii externe şi al Comunităţilor
Europene. De asemenea, subliniază cele două obiective ale revizuirii tratatelor, şi anume „să
îmbunătăţească situaţia economică şi socială prin aprofundarea politicilor comune şi prin
urmărirea de noi obiective” şi „să asigure o funcţionare mai bună a Comunităţilor”.
Titlul I cuprinde dispozițiile comune privind cooperarea politică și Comunitățile
Europene. În titlul II sunt grupate dispoziții pentru modificarea tratatelor instituind
Comunitățile Europene. Reținem mai întâi modificarea celor trei tratate comunitare prin
dispoziții având un conținut identic, cuprinse la Comunității Economice Europene și
Comunității Europene a Energiei Atomice.
Titlul III reprezintă dispozițiile asupra cooperări în domeniul politicii externe este
compus dintr-un singur articol, articolul 30, cuprinzând 12 paragrafe.
Legătura între participarea la Comunități și cooperarea politică era deja stabilită în
raportul Davignon din 1970, dar Actul Unic îi da un caracter suficient de convingător pentru a
impiedica un stat membru al Comunității să fie îndepărtat de la procedurile cooperării politice
sau să se sustragă de la acestea. Calitatea de membru al Comunităților și cea de participant la
procedura cooperării politice sunt inseparabile. Acțiunea în cadrul Comunităților și
cooperarea politică contribuie amândouă la realizarea Uniunii Europene.
Ultima titlu, care este titlul IV conține dispoziții generale și finale, dar nu comportă
nici o măsură tranzitorie. Din punct de vedere al prezentării, Actul Unic European constituie
un ansamblu deși conținutul titlului II va trebui integrat în tratatele existente.
Dar unicitatea Actului are mai ales o valoare simbolică în sensul că statele membre ale
Comunității înțeleg să constituie opera întreprinsă de tratate instintuind Comunitățile
Europene și să transforme ansamblul relațiilor dintre ele într-o Uniune Europeană conform
declarației solemne de la Stuttgart din 19 iunie 1983, așa cum subliniază ultimul paragraf al
preambulului.
 Anca Dodescu, Suport de curs electronic, Economie Europeană
 Website-ul europarl.europa.eu, Tratatele inițiale, https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/1/tratatele-initiale
 Website-ul Creeaza.com, Structura și conținutul Actului Unic European, https://www.creeaza.com/referate/matematica/stiinte-
politice/Structura-si-continutul-Actulu211.php
 În ceea ce priveşte capacitatea monetară, Actul Unic nu permite instituirea unei
politici noi, dar inserează prevederi referitoare la capacitatea monetară. Convergenţa
politicilor economice şi monetare se regăseşte în cadrul competenţelor existente.
Politica socială este deja reglementată de Tratatul Comunități Economice Europene
(CEE), dar Actul Unic introduce două articole noi în acest domeniu. Articolul 118A din
Tratatul CEE autorizează Consiliul, care decide cu majoritate calificată în cadrul procedurii de
cooperare, să adopte dispoziţii minime pentru a promova „îmbunătăţirea mediului de muncă,
pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor”. Articolul 118B din Tratatul CEE atribuie
Comisiei misiunea de a dezvolta dialogul social la nivel european.
În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea tehnică, articolul 130F din Tratatul CEE
stabileşte drept obiectiv „consolidarea bazelor ştiinţifice şi tehnologice ale industriei europene
şi dezvoltarea competitivităţii sale internaţionale”. Pentru aceasta, Actul Unic prevede crearea
unor programe-cadru multianuale adoptate de Consiliu în unanimitate.
Actul Unic instituie o politică comunitară de coeziune economică şi socială pentru a
contrabalansa efectele realizării pieţei interne asupra statelor membre mai slab dezvoltate şi
pentru a reduce disparităţile de dezvoltare între regiuni. Intervenţia comunitară se face prin
intermediul Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă şi a Fondului European de
Dezvoltare Regională.
Articolul 30 prevede ca statele membre să facă eforturi pentru a elabora şi aplica o
politică externă comună la nivel european. În acest scop, ele se angajează să se consulte cu
privire la problemele de politică externă care ar putea prezenta interes pentru securitatea
statelor membre.
Alte modificări de o amploare mai moderată, induse prin Actul Unic în procedurile
prevăzute pentru eliminarea obstacolelor în calea schimburilor au constat, în majoritatea
cazurilor, în suprimarea exigenței unanimității acolo unde aceasta era încă prevăzută de
Tratatul CEE și înlocuirea sa prin votul cu majoritate calificată. Trecerea de la ,,piața comună
“ nu era o simplă modificare terminologică . Așa cum rezultă și din Cartea Albă a Comisiei
din 1985 era vorba de un obiectiv ambițios a cărui realizare implică adoptarea a 310 directive
de apropiere a legislațiilor în vederea stabilirii progresive a pieței interne până la 31
decembrie 1992, prin suprimarea obstacolelor fizice, tehnice și fiscale ce continuau să
perturbe libera circulație a persoanelor, bunurilor și capitalurilor.
Obiectivul principal al Actului Unic European, în spiritul Cărții Albe, a rămas crearea
pieței unice, respectiv a unui spațiu fără frontiere interioare, în care libera circulație a
mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor este asigurată, obiectiv care a devenit
posibil în etapa următoare, la 1 ianuarie 1993, prin crearea unei piețe de peste 340 milioane de
locuitori, care dispune de o totală circulație în interior a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și
capitalurilor. Aceasta părea dificil de realizat pe baza tratatelor existente, mai ales din cauza
procesului decizional din cadrul Consiliului, care impunea votul cu unanimitate în domeniul
armonizării legislative. De aceea, Conferinţa interguvernamentală care a condus la Actul Unic
European a avut un dublu mandat. Pe de o parte, era vorba de încheierea unui tratat în
domeniul politicii externe şi de securitate comune şi, pe de altă parte, de un act care modifica
Tratatul Comunității Economice Europene.
Obiectivul pieței interne unice nu a putut fi, totuși, desăvârșit datorită inexistenței
monedei unice și a eterogenității politicilor macroeconomice ale Statelor Membre. Prin

 Website-ul europarl.europa.eu, Principalele realizări din prima etapă de integrare,

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/2/progresele-realizate-pana-la-actul-unic-european
 Website-ul Uniunii Europene, Tratatele UE: https://europa.eu/european-union/law/treaties.ro
urmare, uniunea economică și monetară devine singura cale dezirabilă pentru a beneficia de
avantajele pieței unice.
Actul Unic European creă noi compotențe pentru extindeare Uniunii, creă politica
monetară, politica socială, coeziunea economică și socială, piața internă, cercetarea și
dezvoltarea tehnologică, iar cooperarea în domeniul politicii externe.
Prin crearea de noi competenţe comunitare şi prin reformarea instituţiilor, Actului Unic
European a deschis calea aprofundării integrării politice şi a uniunii economice și monetare,
care urmau să fie consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.
Competențele Parlamentului au fost consolidate prin introducerea unei proceduri de
cooperare cu Consiliul, care a conferit Parlamentului competențe legislative reale, chiar dacă
limitate; procedura s-a aplicat unui număr de aproximativ zece temeiuri juridice la momentul
respectiv și a marcat o etapă crucială în transformarea Parlamentului într-un colegislator
veritabil.
Actul Unic European a permis transformarea, la 1 ianuarie 1993, a pieţei comune în
piaţa unică. Prin crearea de noi competenţe comunitare şi prin reforma instituţiilor, AUE
deschide calea integrării politice şi a uniunii economice şi monetare, care vor fi instituite prin
Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană.

Bibliografie:
Anca Dodescu, Suport de curs electronic, Economie Europeană
Website-ul europarl.europa.eu, Tratatele inițiale,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/1/tratatele-initiale
Website-ul Creeaza.com, Structura și conținutul Actului Unic European,
https://www.creeaza.com/referate/matematica/stiinte-politice/Structura-si-continutul-
Actulu211.php
Website-ul europarl.europa.eu, Principalele realizări din prima etapă de integrare,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/2/progresele-realizate-pana-la-
actul-unic-european
Website-ul Uniunii Europene, Tratatele UE:
https://europa.eu/european-union/law/treaties.ro

 Anca Dodescu, Suport de curs electronic, Economie Europeană

 Website-ul europarl.europa.eu, Tratatele inițiale, https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/1/tratatele-initiale
 Website-ul Creeaza.com, Structura și conținutul Actului Unic European, https://www.creeaza.com/referate/matematica/stiinte-
politice/Structura-si-continutul-Actulu211.php