1. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:
b) obligaţii ale acestora faţă de stat ; 2. După conţinutul lor distingem: b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial 3. Reglementările trebuie: b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent; 4. Faptul că legea reglementează doar pentru viitor este expresia principiului: d) neretroactivităţii 5. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă 6. Justiţia reprezintă: c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i r eal i zabi l ă pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; 7. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: c) o organizare proprie 8. După cr i t er i ul subi ec t el or car e r eal i zează i nt er pr et a r ea nor mel or j ur i di ce , sedisting: b) interpretarea oficială şi interpretarea neoficială;. 9. Principiile dreptului se clasifică în: a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept; 10. Dreptul se împarte în: a) drept public şi drept privat; 11. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia 12. În cadrul raportului juridic, drepturile si obligaţiile sunt: b) corelative 13. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte: c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene; 14. Normele juridice ale unui stat acţionează: b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor; 15. Noţiunea de responsabilitate reprezintă: c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale; 17. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: d) teritoriului statului care a adoptat-o. 18. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legăturăcu dreptul său 19. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul: c) actului normativ juridic; 20. Interpretarea este r est r i ct i vă atunci când sfera cazurilor la care se r ef er ă norma juridică: c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei 21. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: d) principiul responsabilităţii. 22. În sens juridic, libertatea reprezintă: c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile; 23. Principiile dreptului constituie: a) fundamentul sistemului juridic; 24. Dispoziţiile generale cuprind: a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ 25. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; 26. Justiţia reprezintă: c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i r eal i zabi l ă pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; 27. Norma juridică este activă: b) din momentul intrării în vigoare; 28. După conţinutul lor distingem: b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial 29. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie: b) obligaţii ale acestora faţă de 30. Este principiu general al dreptului: a) principiul libertăţii şi egalităţii; b) principiul responsabilităţii;c) principiul echităţii şi justiţiei;d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte. 31. Toate reglementările trebuie să fie: b) conforme cu Constituţia; 32. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: b) interesul privat; 33. Actul normativ: a) conţine norme juridice; 34. Abrogarea este: d) î n cet ar ea acţ i uni i normei j uri di ce ca urmare a i nt r ă r i i în vi goare a unei norme j uri di ce noi. 35. Contractul normativ: a) este izvor de drept 36. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline: d) ajutătoare. 37. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă 38. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: d) principiul responsabilităţii. 39. Metode ale interpretării normelor juridice sunt: d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte. 40. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă: d) Legea 41. Funcţia normativă este indisolubil legată de: a) caracterul normativ al dreptului 42. Contravenţia, comparativ cu infracţiunea, prezintă un grad de pericol social: a) mai mic 43. Sistemul dreptului reprezintă: b) structura internă a dreptului dintr-un stat; 44. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii finale 45. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: ;c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; 46. O categorie de contracte normative: b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; 47. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; 48. Interpretarea neoficială reprezintă: d) opiniile avocaţilor. 49. Dreptul poate fi cercetat din mai multe perspective: d) teoretică globală, istorică şi structurală. 50. Titlul actului normativ este: a) modul de încadrare al acestuia în ramuri 51. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor 52. Principiile dreptului sunt orientate de către: a) relaţiile sociale; 53. Criteriul dominant al statului contemporan este: a) teritoriul 54. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură : a) trihotomică 55. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe şi drepturi incerte 56. Potrivit raţionamentului „ a pari”: b) în situaţii identice există soluţii identice; 57. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: b) titlul, preambulul si formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut… 58. Noţiunea de responsabilitate reprezintă: c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale; 59. Forma de stat exprimă: a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; 60. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă 61. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ 62. Realitatea juridică este parte componentă a : b) realităţii sociale; 63. Sistemul dreptului reprezintă: b) structura internă a dreptului dintr-un stat; 64. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă: b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii; 65. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este: c) norma juridică cu caracter interpretativ; 66. Dispoziţiile de conţinut formează: c) conţinutul propriu-zis al actului normativ 67. Actele normative mai pot cuprinde: c) anexe 68. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) un patrimoniu propriu 69. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură cu dreptul său 70. „Persona non grata” înseamnă: ;c) persoană neagreată; 71. Dreptul este o expresie a : c) formei statale 72. Funcţia normativă este: a) o sinteză a celorlalte funcţii; 73. Funcţiile dreptului reprezintă: b) acele di recţ i i f undamental e al e acţ i uni i mecani smul ui j uri di c la î ndepl i n i r ea căr or a pa r t i c i pă î nt r e gu l si stem al dreptul ui şi i nst anţ el e soci al e speci al abi l i tate cu at r i buţ i i îndomeniul realizării dreptului; 74. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: c) o organizare proprie 75. Potrivit raţionamentului „ a pari”: b) în situaţii identice există soluţii identice; 76. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia 77. Statul reprezintă: ; b) principala formă de organizare politică a societăţii; 78. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; 79. Formele vinovăţiei sunt: c) intenţia şi culpa 80. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă: b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii; 81. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) un patrimoniu propriu 82. Conţinutul raportului juridic reprezintă: c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat 83. Raţionament logic este: b) raţionamentul „ad absurdum” si c) raţionamentul „per a contrario”;d) răspunsurile b şi c. 84. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: d) principiul responsabilităţii. 85. Drepturile nepatrimoniale se divid în: b) dr ept ur i care pr i vesc exi s t e n ţ a şi i nt egr i t a t ea per soanei , i dent i f i c ar ea per soa nei şidrepturi ce decurg din creaţia intelectuală 86. Toate reglementările trebuie să fie: b) conforme cu Constituţia 87. Pentru a abroga un act normativ, noul act: a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă 88. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie:; b) l egi l e general e al e exi st enţ ei şi de zvol t ăr i i soc i et ăţ i i , f ormel e i stori ce de organi zare s oc i al ă şi m o d a l i t ă ţ i l e speci f i ce de mani f est ar e a di ver s el or component e al e re al i t ă ţ i i social-umane; 89. Interpretarea este extensivă: a) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai largă decât rezultădin formularea ei; 90. Actul normativ: a) conţine norme juridice; 91. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri 92. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre: c) natură, societate şi gândire; 93. Rezultatele interpretării normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă; 94. Ieşirea din vigoare a normei juridice: a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează; 95. Conţinutul raportului juridic reprezintă: c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat 96. Elementele constitutive ale statului sunt: d) teritoriul, populaţia şi forţa publică. 97. Interpretarea este r est r i ct i vă atunci când sfera cazurilor la care se r ef er ă norma juridică: c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei; 98. Norma juridică este activă: b) din momentul intrării în vigoare; 99. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor 100. Dispoziţiile de conţinut formează: c) conţinutul propriu-zis al actului normativ 101. Actul normativ: b) este o formă principală a izvoarelor dreptului; 102. Principiile dreptului se clasifică în: a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept 103. În sens juridic, libertatea reprezintă: c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile; 104. După gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut şi drept relativ 105. Pentru a abroga un act normativ, noul act: a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă 106. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie: b) obligaţii ale acestora faţă de stat 107. Forma de stat exprimă: a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat 108. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; 109. Actul normativ: a) are întotdeauna forma scrisă; 110. Principiile dreptului sunt orientate de către: c) dreptul obiectiv; 111. Realitatea juridică este parte componentă a : b) realităţii sociale; 112. Preambulul actului normativ reprezintă: c) o succintă introducere 113. Dreptul se împarte în: a) drept public şi drept privat 114. Competenta pentru realizarea codificării revine: d) organului legiuitor 115. Dreptul public are întotdeauna ca subiect: c) statul 116. O categorie de contracte normative: b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate 117. Obligaţia juridică poate consta în: c) a da 118. Statul reprezintă: b) principala formă de organizare politică a societăţii 119. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe: a) aparatul de stat; 120. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; 121. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: d) teritoriului statului care a adoptat-o. 122. Normele juridice ale unui stat acţionează: b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor; 123. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură : a) trihotomică 124. Dispoziţiile generale cuprind: a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ 125. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică: c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei 126. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă: d) Legea 127. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe: a) aparatul de stat; 128. Structura de stat desemnează: c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul; 129. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ 130. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ 131. Preambulul: d) nu poate conţine norme juridice 132. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor 133. Actul normativ: b) este o formă principală a izvoarelor dreptului; 134. Drepturile nepatrimoniale se divid în: b) dr ept ur i care pr i vesc exi s t ent a şi i nt egr i t a t ea per soanei , i dent i f i c ar ea per soa nei şidrepturi ce decurg din creaţie intelectuală 135. Funcţiile dreptului reprezintă: b) acele di recţ i i f undamental e al e acţ i uni i mecani smul ui j uri di c la î ndepl i n i r ea căr or a pa r t i c i pă î nt r e gu l si stem al dreptul ui şi i nst anţ el e soci al e speci al abi l i tate cu at r i buţ i i îndomeniul realizării dreptului 136. Statul s-a constituit în momentul: b) destrămării orânduirii comunei primitive. 137. Ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le are cetăţeanul formează: b) dreptul subiectiv al persoanei 138. Dreptul pozitiv reprezintă: b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat în societate; 139. Desuetudinea este: c) încetarea temeiului normei juridice, învechire; 140. Structura de stat desemnează: c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul 141. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte: c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene 142. Principiile dreptului sunt orientate de către: a) relaţiile sociale; 143. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: b) interesul privat; 144. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; 145. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; 146. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia 147. Care normă juridică penală retroactivează: b) norma penală mai favorabilă; 148. Ştiinţa este: ;c) un ansamblu sistematic despre natură, societate şi gândire; 149. Dispoziţiile generale cuprind: a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ 150. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; 151. Preambulul: c) precede formula introductivă 152. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ 153. Drepturile organelor de stat fata de celelalte subiecte de drept constituie: b) obligaţii ale acestora faţă de stat 154. Preambulul: d) nu poate conţine norme juridice 155. O categorie de contracte normative: b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate 156. Dispoziţiile de conţinut formează: c) conţinutul propriu-zis al actului normativ 157. Statul reprezintă: b) principala formă de organizare politică a societăţii; 158. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; 159. În materia dreptului civil răspunderea juridică are două forme: a) răspunderea civilă delictuală si răspunderea civilă contractuală 160. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă 161. Sunt funcţii ale dreptului: a) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii; b) funcţia de conducere a societăţii;c) funcţia normativă;d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte. 162. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre: c) natură, societate şi gândire; 163. Excepţie de la principiul teritorialităţii este: ;c) raportul juridic cu element de extraneitate; 164. Conţinutul raportului juridic reprezintă: c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat 165. O categorie de contracte normative: b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; 166. Actele normative mai pot cuprinde: c) anexe 167. Raţionament logic este: b) raţionamentul „ad absurdum”;c) raţionamentul „per a contrario”;d) răspunsurile b şi c. 168. Justiţia reprezintă: c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i r eal i zabi l ă pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; 169. Contractul normativ: a) este izvor de drept; 170. După gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut şi drept relativ 171. În limba română, noţiunea de „drept” comportă o dublă accepţie: a) drept obiectiv şi drept subiectiv; 172. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie: b) l egi l e general e al e exi st enţ ei şi de zvol t ăr i i soc i et ăţ i i , f ormel e i stori ce de organi zare s oc i al ă şi m o d a l i t ă ţ i l e speci f i ce de mani f est ar e a di ver s el or component e al e re al i t ă ţ i i social-umane; 173. Forma de guvernământ reprezintă: b) modul de exercitare al puterii de stat; 174. Dispoziţiile finale şi tranzitorii cuprind: b) prevederi în legătură cu punerea în aplicare, intrarea în vigoare şi relaţii cu reglementări preexistente 175. Reglementările trebuie: b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent; 176. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă: c) nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii ca scuză 177. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este: ;c) norma juridică cu caracter interpretativ; 178. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; 179. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; 180. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: ;d) teritoriului statului care a adoptat-o. 181. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţiifinale 182. Formele ale răspunderii juridice por fi: a) răspunderea civilă b) răspunderea penalăc) răspunderea administrativăd) toate cele trei răspunsuri sunt corecte 183. După corelaţia dintre ele distingem: d) drepturi principale şi drepturi accesorii 184. Obiectul reglementării juridice are în vedere: a) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; 185. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legăturăcu dreptul său 186. Preambulul: c) precede formula introductiva 187. Legile pot fi: b) constituţionale, organice şi ordinare; 188. Sistemul dreptului reprezintă: b) structura internă a dreptului dintr-un stat. 189. Încălcarea prevederilor normelor de drept atrage: c) răspunderea juridică a persoanei vinovate 190. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă: b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii; 191. Conţinutul raportului juridic reprezintă: c) drepturile si obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat 192. Actul normativ: a) conţine norme juridice; 193. În societatea primitivă puterea şi autoritatea corespundeau: c) forţei fizice 194. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va numi: a) articol unic 195. Condiţiile răspunderii juridice sunt: a) f apta i l i ci t ă, rezul tatul f aptei i l i ci te, l e găt ur a de cauzal i tat e, vi no văţ i a şi să nu exi ste o cauza care înlătură răspunderea juridică 196. Actul normativ: a) are întotdeauna forma scrisă; 197. Formula introductivă: c) conţ i ne denumi rea aut or i t ăţ i i emi tent e şi deci zi a de a emi te sau adopta actul normati vrespectiv 198. Ieşirea din vigoare a normei juridice: a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează 199. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri 200. Dreptul patrimonial este acel drept al cărui conţinut: c) poate fi exprimat în bani 201. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul: c) actului normativ juridic; 202. Elementul structural de bază al actului normativ este: d) articolul 203. Încorporarea poate fi: d) oficială sau neoficială 204. Populaţia se raportează la stat prin: c) puterea de stat 205. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: b) este o posibilitate recunoscută subiectului activ 206. Prin analogie: b) pent r u sol u ţ i o n a r ea unei cauze conc r et e, at unc i c â n d l egea est e i ncompl et ă s au i mpr e c i s ă , se r ecur ge la nor me j ur i di ce ase m ă n ă t oare sau la pr i nc i pi i le gener al e al edreptului; 207. Normele juridice intră în vigoare: b) din momentul publicării în Monitorul Oficial, de regulă; 208. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline: d) ajutătoare. 209. Abrogarea este: a) încetarea temeiului normei juridice; 210. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe şi drepturi incerte
Teste teoria generala a dreptului - rezolvate tip grila