Temă seminar nr. 4 – Domiciliul și reseședința : Pîntea Viorica, An I, Seria 3, Gr.

9
1. Ioana Vulpescu, în calitate de locator, încheie cu Dorin Ursu, chiriaş, un contract de închiriere
având ca obiect un apartament, pe o durată de 3 ani. Ioana Vulpescu indică în contract domiciliul
său în strada Sapienţei nr. 3, sector 1, Bucureşti, dar arată şi că orice comunicare în legătură cu
contractul doreşte să i se facă la adresa din str. Sapienţei nr. 7, sector 1, Bucureşti, întrucât acolo
primeşte corespondenţa în condiţii mai sigure, cutia poştală fiind metalică. Aflând că Dorin Ursu
doreşte denunţarea unilaterală a închirierii, Ioana Vulpescu îl notifică pe acesta în legătură cu
faptul că înţelege să renunţe la ambele domicilii menţionate în contract, fără a indica niciun alt
loc de comunicare. În aceste condiţii, notificarea de denunţare a contractului, pe care Dorin Ursu
este nevoit să o realizeze grabnic:
a) trebuie făcută la adresa aleasă în contract, întrucât locatorul nu putea reveni asupra ei decât cu
respectarea principiului simetriei, adică tot printr-o convenţie;
b) trebuie făcută la adresa de domiciliu, aşa cum acesta figurează în cartea de identitate a
locatorului – strada Sapienţei nr. 3, sector 1, Bucureşti;
c) va trebui să mai aştepte până când Ioana Vulpescu îi va comunica noul domiciliu sau va
modifica menţiunile din cartea de identitate.
Răspuns: a) trebuie făcută la adresa aleasă în contract, întrucât locatorul nu putea reveni
asupra ei decât cu respectarea principiului simetriei, adică tot printr-o convenţie;
2. Prin acțiunea formulată la data de 15.02.2016, reclamanta AB a chemat în judecată pe pârâtul
CD, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună stabilirea domiciliul minorului
EF născut la data de 19.10.2014, la domiciliul său din mun. Craiova și exercitarea în comun a
autorităţii părinteşti asupra minorului precum și obligarea pârâtului la plata unei contribuţii
legale în favoarea minorului, raportat la venitul minim pe economie.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul, iar prin
sentința civilă nr. x/2011 rămasă definitivă s-a dispus desfacerea căsătoriei. Din relaţia de
căsătorie s-a născut minorul EF, însă nașterea acestuia s-a produs când părțile erau deja
despărțite și ca atare pârâtul nu a venit niciodată sa-l viziteze, reclamanta fiind cea care îl crește
și îi acordă îngrijirea necesară. Reclamanta solicită încredinţarea minorului întrucât acesta se află
în întreţinerea sa de la naștere și având în vedere vârsta foarte fragedă a acestuia se impune ca el
să locuiască cu mama.De asemenea reclamanta precizează că are condiţii materiale
corespunzătoare pentru creşterea şi îngrijirea copilului.
In drept au fost invocate dispoz.art.396-397 şi 402 C.civ.
In susţinere reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. x/2011,
copie carte de identitate, certificat de naştere minor, certificat de căsătorie.
Instanţa din oficiu a dispus a se emite adresă către autoritatea tutelară de pe lângă Primăria
Craiova în vederea efectuării anchetei sociale la domiciliul reclamantei şi al pârâtului, anchetă
socială dispusă în cauză şi depusă la dosar.
La data de 18.03.2016 pârâtul a depus la dosar prin care a arătat că nu este de acord cu
cererea reclamantei privind stabilirea domiciliului minorului pentru că a dorit de nenumărate ori
să ia legătura cu minorul, să-1 viziteze, însă atât reclamanta, cât şi părinţii săi i-au interzis acest
lucru. Arată, de asemenea, că deși în prezent locuiește cu chirie în apartamentul unor rude
îndepărtate, unde beneficiază de o cameră, în viitor speră să-și achiziționeze propriul apartament
în care să locuiască împreună cu minorul.
Analizați soluția instanței de judecată în ceea ce privește capătul de cerere privind
stabilirea locuinței minorului.
Daca mama nu are conditii materiale favorabile , insa copilul are o varsta fragede, copilul
va sta pana la o varsta oarecare cu mama, dupa care cu tata?-nu, poate ramane cu tata,
ulterior daca se cere o schimbarea a domiciliului copilului, cand acest adeja poate dide, se
poate schimba.
Răspuns: Instanța va decide că locuința minorului EF născut la data de 19.10.2014, va fi mama
conditii nu bune material, tatal conditii bunedomiciliul mamei, cel din mun. Craiova. Confirmă
această decizie dispozițiile Art 92 și Art 400 Cod Civil. Art 92 al 2 (Domiciuliul minorului și a
celui pus sub interdicție judecătorească) reglementează în felul următor: ,,(2) În cazul în care
părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța
de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va
decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod
statornic.” Deci, instanța de tutelă va decide în funcție de interesele copilului. În cazul copilului
EF interesele sale coiincid cu stabilirea locuinței sale la domiciliul mamei, fiindcă acesta se află
la o vârstă destul de fragedă( 1 an 4 luni ) , la care are nevoie de aportul mamei. De asemenea, în
speță se spune că mama are condiții materiale, de trai mai favorabile față de tatăl acestuia: mama
are un domiciliu stabil în Craiova, iar dacă susținerile ei, precum că: ,, reclamanta precizează că
are condiţii materiale corespunzătoare pentru creşterea şi îngrijirea copilului ” vor fi adeverite de
instanța de tutelă, copilul va fi încredințat mamei. Spre deosebire de mama AB, tatăl CD nu are
un domiciliu stabil, după cum susține acesta: ,, în prezent locuiește cu chirie în apartamentul
unor rude îndepărtate, unde beneficiază de o cameră, în viitor speră să-și achiziționeze propriul
apartament în care să locuiască împreună cu minorul.” Deci situație ce nu este spre interesele
copilului.
Întrucât nașterea copilului a avut loc la momentul când părțile erau despărțite, copilului EF îi
vor fi puse la dispoziție reglementările Art 400 Cod Civil: Locuința copilului după divorț.
Articolul reglementează: ,, (1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară
interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului,
locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.”. Deci după acest text din
Codul Civil, copilul EF ar trebui să obțină locuința la domiciliul mamei, căci cu mama AB
copilul a locuit în mod statornic.