Stabilirea domiciliului minorului la unul dintre prinii si presupune analiza n

concret a situaiei de fapt prin raportare la interesul superior al copilului. (CURTEA

DE APEL BUCURETI - SECIA A III-A CIVIL I PENTRU CAUZE CU MINORI I
DE FAMILIE - DOSAR NR.9375/300/2009 - DECIZIA CIVIL NR.112/01.02.2011)
Prin sentina civil nr.2598/10.03.2010, pronunat de Judectoria sectorului 2
Bucureti n dosarul nr.9375/300/2009, a fost respins ca nentemeiat cererea
reclamantului prt B..D. formulat mpotriva prtei reclamante A.C.M.D.A.,
privitoare la stabilirea domiciliului minorului B.J.-P.D., a fost admis cererea
reconvenional avnd acelai obiect formulat de prta reclamant, s-a stabilit
domiciliul minorului J.-P.D., nscut la 28.05.1996 la mama sa, n B., B-1200 Woluwe
- Saint Lambert Avenue de la Licorne 31, reclamantul prt fiind obligat s plteasc
prtei reclamante suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.

Pentru a hotr n acest sens, prima instan a reinut c din cstoria prilor
prezentei cauze au rezultat patru copii, singurul aflat n stare de minoritate fiind
numitul J.P.D.. Prile sunt separate din luna august 2008, anterior stabilindu-i
reedina obinuit n Romnia, mpreun cu ei locuind i minorul pn n luna iulie
2009, cnd a mers n vizit la mama sa n Belgia i nu s-a mai ntors.

Verificndu-i din oficiu competena, n raport de prevederile Regulamentului

nr.2201/2003 al Consiliului Europei din 27.11.2003, prima instan a apreciat c este
competent s judece prezenta cerere, n raport de prevederile art.3 din regulament,
fa de mprejurarea c minorul i prinii si au avut ultima reedin obinuit n
Romnia,

iar

reclamantul

locuiete

prezent

aici.

Pe baza probelor administrate, s-a stabilit c ntre pri nu exist perspectiv de

reluare a convieuirii i c separarea lor a avut ca efect o scindare de facto a ocrotirii

printeti, deoarece minorul rezultat din cstorie locuiete n prezent cu mama

acestuia,

fr

exista

un

acord

ntre

soi

acest

sens.

Fa de evidenta lips a unei nelegeri ntre prini cu privire la domiciliul minorului,

este dificil de acceptat c acesta are garantat n mod real i efectiv exercitarea
drepturilor printeti de care trebuie s se bucure potrivit legii. S-a apreciat, n raport
de susinerile prinilor i ale autoritii tutelare, de declaraia minorului i inndu-se
seama i de interesele acestuia, c este n interesul su s locuiasc la mama sa n
Belgia, ntruct urmeaz acolo deja cursurile unei coli, are activiti extracolare,
este bine integrat n colectiv i este foarte ataat de prt, fiind la vrsta cnd nc
mai

are

nevoie

de

afeciunea

sprijinul

mamei

sale.

n justificarea n drept a soluiei sale, prima instan a invocat prevederile art.5, 16,
30 alin.2, 31 i 32 din Legea nr.272/2004, potrivit crora, copilul are dreptul s fie
crescut n condiii care s permit dezvoltarea sa fizic i moral, cu echilibrul socioafectiv, drept ce este afirmat i prin art.8 din Convenia European a Drepturilor
Omului.

De asemenea, instana a reinut ca relevant i opiunea minorului, care a declarat

cu ocazia audierii sale c dorete s triasc n Belgia, ntruct n Romnia nu i
plac unele lucruri. Apelul declarat de reclamantul prt mpotriva acestei sentine a
fost respins ca nefondat prin decizia civil nr.872/A/10.08.2010, pronunat de
Tribunalul

Bucureti

Secia

IV-a

Civil.

Pentru a decide astfel, instana de apel a reinut c probatoriul administrat n cauz

a relevat c minorul J.P.D. - care se afl din anul 2009 la mama sa, n Belgia - s-a
integrat perfect n comunitatea Woluwe - Saint Lambert i n Colegiul Visitation - La

Berliere, c n acest moment mama sa este cea care i poate oferi cele mai bune
condiii materiale i afective pentru creterea, educarea i dezvoltarea sa, astfel c
se

impune

pstrarea

soluiei

dat

cauz

de

ctre

prima

instan.

S-a artat, de asemenea, c susinerile din motivele de apel privind aa-zisa

bulversare a vieii colare i sociale a copilului nu au fost susine de nici o prob i
c, acordnd prioritate nevoii de ocrotire a interesului superior al copilului, constat
c este n interesul acestuia s rmn sub supravegherea direct a mamei, unde i
s-a

stabilit

domiciliul.

mpotriva acestei decizii, n termen legal, a declarat recurs apelantul reclamant, n

motivarea recursului su susinnd c decizia atacat a fost dat cu nclcarea i
aplicarea greit a legii (art.304 pct.9 Cod de procedur civil), ntruct: - la data
pronunrii deciziei recurate, instana de apel nu a observat faptul c era n vigoare
sentina civil nr.3851/8.04.2010 pronunat de Judectoria sectorului 2 Bucureti n
dosarul nr.20328/300/2009 prin care s-a admis cererea reclamantului i s-a dispus
ncredinarea spre cretere i educare a minorului J.-P.D. n favoarea sa, pn la
soluionarea definitiv i irevocabil a dosarului nr.19884/300/2009 (avnd ca obiect
divor

ncredinare

minor).

Cum aceast hotrre este executorie, potrivit legii, instana de apel avea obligaia
de a ine seama i de a o respecta, neputnd menine domiciliul copilului la cellalt
printe. - ntruct ntre prile prezentei cauze se disput n acelai timp divorul i
ncredinarea aceluiai minor, respectiv n dosarul nr.19884/300/2009, tocmai n
interesul superior al minorului se impunea suspendarea prezentei judeci n baza
art.244 pct.1 Cod de procedur civil, iar nu soluionarea apelului. - prin decizia
pronunat, tribunalul a nclcat principiul interesului superior al copilului consacrat

prin

dispoziiile

art.2

alin.3

din

Legea

nr.272/2004.

Administrarea probelor solicitate de apelant prin cererea de apel era necesar

tocmai prin prisma acestui principiu, instana de apel avnd obligaia s verifice
dac se menine situaia de fapt avut n vedere de prima instan. Se impunea
reaudierea minorului ca urmare a timpului scurs ntre momentele pronunrii celor
dou hotrri ale instanelor de fond, minorul chiar schimbndu-i poziia iniial cu
ocazia audierii sale n dosarul finalizat prin sentina civil nr.3851/8.04.2010, cnd a
declarat c dorete s locuiasc n ar cu tatl su, ntruct nu a reuit s se
integreze

Belgia

fac

prieteni.

Din probele administrate n cauz rezult c ambii prini ndeplinesc condiiile

necesare pentru creterea i educarea copilului, ns cu privire la atitudinea copilului
- aspectul cel mai important n cauz - nu s-au administrat probe suficiente. instana de apel a nclcat interesul superior al copilului, neinnd cont de
importana continurii i stabilitii relaiilor fireti cu tatl acestuia, ntruct el a fost
cel ce s-a ocupat de creterea i educarea copilului dup prsirea domiciliului
conjugal

de

ctre

mam.

La 12.01.2011 intimata prt a formulat ntmpinare, solicitnd respingerea

recursului, ca nefondat, artnd n esen urmtoarele: - sentina civil
nr.3851/8.04.2010 a Judectoriei sectorului 2 Bucureti, la care face referire
recurentul, a fost modificat n tot prin decizia civil nr.1735/R/19.08.2010 a
Tribunalului Bucureti, ce a admis recursul intimatei i a respins cererea formulat
de recurent privind ncredinarea minorului pe cale de ordonan preedinial, pn
la

soluionarea

procesului

de

divor.

n motivarea acestei soluii, instana de recurs a artat c, simplul fapt al rzgndirii

minorului de 13 ani cu privire la printele cu care prefer s locuiasc, nu justific
urgena n condiiile art.581 Cod procedur civil, instana de fond fiind chemat s
acioneze n interesul superior al minorului care nu trebuie interpretat n nici un caz
prin simpla validare a dorinelor minorului, mai ales cnd poziia acestuia este
oscilant

fr

baz

obiectiv.

n plus, obiectul dosarului nr.20328/300/2009 l constituia cererea de ordonan

preedinial privind ncredinarea provizorie a minorului pn la soluionarea
procesului de divor, n timp ce obiectul prezentei cauze este unul distinct, anume
stabilirea

domiciliului

minorului.

Tot astfel, hotrrea pronunat n procedura ordonanei preediniale nu are

autoritate de lucru judecat ntr-o procedur de drept comun, aa cum este cea din
prezenta cauz, neputnd nici constitui temei pentru o suspendare a judecii,
conform art.244 pct.1 Cod de procedur civil, dup cum pretinde recurentul.

De

asemenea,

cererea

de

divor

formulat

de

recurent

dosarul

nr.19884/300/2009, n raport de care se formulase cererea de ordonan

preedinial, a fost respins ca nesusinut prin sentina civil nr.10104/26.10.2010
a Judectoriei sectorului 2 Bucureti, n prezent obiectul acestui dosar fiind dat doar
de cererea reconvenional de divor formulat de intimat. - ct privete interesul
superior al minorului, dup o trecere n revist a normelor de drept incidente i a
practicii judiciare naionale conturate n aplicarea acestora, s-a artat toate
argumentele legale i de fapt justific mprejurarea ca minorul Paul s fie ncredinat
spre cretere i educare intimatei, cu care s i locuiasc n Belgia, respectiv n
Bruxelles.

Astfel, minorul J.P.D. s-a nscut n Paris, avnd dubl cetenie belgian i
francez, a locuit mpreun cu prinii si pe toat durata copilriei sale n Paris i
apoi n Belgia, stabilindu-se n Romnia doar n urm cu 3 ani, cnd recurentul i
intimata

au

decis

se

mute

Bucureti,

din

raiuni

profesionale.

Aadar, minorul este un cetean strin, vorbitor nativ de limb francez, care i-a
format relaiile sociale n timpul copilriei, n rile sale de origine Frana i Belgia,
acolo unde a i frecventat cursurile grdiniei i mai multor coli cu predare n limba
francez.

Pe toat durata de timp scurs pn la stabilirea prilor n Bucureti, minorul a

dezvoltat puternice i strnse relaii de familie cu unchii, mtuile i veriorii si din
partea mamei, ca i cu bunica matern, toi stabilii n Belgia, Frana sau Anglia, i a
format o serie de relaii de prietenie cu mai muli copii de vrsta sa stabilii n Belgia.

Intimata a subliniat c perioada petrecut de minor n Romnia este rezumat doar

la intervalul 2006 - 2008, n care prile au decis s se mute n Bucureti, n
apartamentul lor comun, i c n mod evident copilul este mai ataat de limba i
valorile franceze, drept dovad fiind i nscrierea lui pe perioada ederii n Bucureti
la un liceu cu predare n limba francez - Colegiul Anna de Noailles.

Dup stabilirea minorului n Belgia n anul 2009, el a fost nscris la Colegiul

Visitation - La Berliere, instituie preuniversitar prestigioas de limba francez din
Bruxelles, referinele emise de aceast instituie cu privire la minor fiind n sensul
unei

bune

integrri

evoluii

acestuia.

De asemenea, minorul s-a bucurat pe perioada locuirii n Belgia, alturi de

intimat, de cele mai bune condiii de locuit ntr-o vil unde acesta beneficiaz de o
camer special amenajat pentru nevoile i vrsta sa, cu camer de baie proprie. n
opoziie cu aceasta, pe perioada ct minorul s-a aflat n Bucureti, n ngrijirea tatlui
su, acesta a fost neglijat, existnd mai multe ocazii n care tatl su era nevoit s
plece

din

Bucureti

s-l

lase

cas

singur

pe

perioada

nopii.

Intimata acuz faptul c recurentul denot lips de preocupare n mod serios cu

privire la viaa de zi cu zi a minorului, reclamnd c n mai multe ocazii n care
acesta din urm s-a accidentat a fost fie neglijat, fie tratat superficial de printele
su

care

nu

s-a

preocupat

de

a-l

duce

la

doctor.

De asemenea, intimata acuz comportamentul recurentului care, n anul 2009, l-a

retras n mod repetat i nejustificat pe minor de la cteva coli din Belgia, unde ea l
nscrisese, iar n luna aprilie 2010 dup ce P. a petrecut vacana de primvar n
Bucureti, el nu a mai fost lsat s se rentoarc n Belgia pentru a-i finaliza anul
colar

2009

2010.

Recurentul s-a opus i la executarea voluntar a hotrrilor judectoreti din

aceast cauz, astfel c intimata a fost nevoit s apeleze la concursul autoritilor
din Belgia pentru a reui s locuiasc cu fiul su, astfel cum instanele au decis. n
recurs a fost ncuviinat i administrat proba cu nscrisuri pentru ambele pri.

Au fost depuse la dosar urmtoarele nscrisuri: decizia civil nr.1735/R/19.08.2010

pronunat

de

Tribunalul

Bucureti

Secia

II-a

Civil,

dosarul

nr.20328/300/2009, sentina civil nr.10104/26.10.2010 pronunat de Judectoria

sectorului 2 Bucureti n dosarul nr.19884/300/2009, documente cu privire la

componena gospodriei din Comuna Woluwe - Saint - Lambert, Bruxelles, Belgia,

documente cu privire la nscrierea minorului la Colegiul Saint - Michel, Bruxelles n
anul 2010 - 2011, documente cu privire la situaia colar a minorului la Liceul
Francez Anna de Nocilles, o scrisoare de atestare a strii de sntate a minorului
din decembrie 2010 emis de Spitalul Grigore Alexandrescu, dovezi cu privire la
formularea unei plngeri de ctre intimat privitoare la nerespectarea de ctre
recurent a hotrrii de stabilire a domiciliului minorului adresat Poliiei locale
Bruxelles, declaraiile date de minorul Paul Jean Dominique n cadrul acestei
proceduri, certificate de ngrijire medical a minorului, copii ale cererilor de divor
formulate de ambele pri - din partea intimatei prte reclamante; proces verbal de
notificare a legii ntocmit de Jandarmeria Naional Francez la 26.12.2010, scrisori
ale lui P.B., fie de colarizare anii 2009 - 2010 i 2010 - 2011, chitane cheltuieli de
colarizare, adeverin Liceul francez Anna de Noailles, scrisori adresate de avocat
Collinet J. Parchetului Procurorului Regal, somaie de punere n executare a
sentinei

nr.2598/10.03.2010

din

partea

recurentului

reclamant

prt.

Analiznd actele i lucrrile dosarului n raport de motivele de recurs formulate,

Curtea apreciaz c recursul declarat este nefondat, acesta urmnd a fi respins n
consecin pentru argumentele ce se vor arta n cele ce urmeaz. Este nefondat
critica recurentului privitoare la pronunarea hotrrii de apel din prezenta cauz cu
nesocotirea celor dezlegate prin sentina civil nr.3851/8.04.2010 pronunat de
Judectoria sectorului 2 Bucureti n dosarul nr.20328/300/2004, sentin care
fusese emis i i producea efectele la data judecrii apelului din pricina de fa.

Curtea reine c prin menionata hotrre judectoreasc, Judectoria sectorului 2

a admis cererea recurentului i a dispus n favoarea lui ncredinarea provizorie a
minorului J.-P.D. pn la soluionarea definitiv a dosarului nr.19884/300/2009

avnd

ca

obiect

desfacerea

cstoriei

prilor.

Aa cum rezult din cuprinsul acestei hotrri judectoreti, msura dispus avea
a fi una provizorie, temporar, pn la momentul soluionrii definitive a divorului
prilor, fiind luat n cadrul unei proceduri sumare i speciale a ordonanei
preediniale, al crei specific l constituie, printre altele, i mprejurarea c hotrrile
luate pe aceast cale nu se bucur de autoritate de lucru judecat fa de hotrrile
pronunate ntr-o procedur de drept comun (cum este i cazul n spe) avnd chiar
acelai obiect sau doar un obiect aflat n legtur cu al celor dinti.

Prin urmare, instana de apel nici nu ar fi avut temei de a se raporta n mod

obligatoriu la existena sentinei civile nr.3851/8.04.2010 pronunat de Judectoria
Sectorului 2 care, de altfel, a fost i infirmat n tot n cadrul recursului exercitat
mpotriva ei i care a fost soluionat prin decizia civil nr.1735/R/19.-08.2010
(modificndu-se n tot hotrrea de prim instan, n sensul respingerii cererii
reclamantului de ncredinare provizorie, pe calea ordonanei preediniale, a
minorului).

Ct privete msura suspendrii prezentei judeci n baza art.244 pct.1 Cod de

procedur civil, fa de mprejurarea existenei pe rolul instanelor judectoreti a
dosarului nr.19884/300/2009 n care se judec cererile reciproce de divor ale
prilor, ca i solicitrile lor accesorii privitoare la ncredinarea minorului J.-P.D. i
stabilirea celorlalte drepturi privitoare la minor, Curtea observ n primul rnd c
aceast critic este invocat omisso medio, adic direct n recurs, fr a face
obiectul criticilor i cenzurii n apel, dei aceeai situaie de fapt se regsea n cauz
nc

de

la

data

judecii

de

prim

instan.

n mod secundar, Curtea consider critica i nentemeiat, dat fiind c judecata

pricinii de fa nu depinde nici n tot i nici n parte de cele ce se vor hotr n
dosarul nr.19884/300/2009, cererile privitoare la drepturile prinilor n legtur cu
copilul lor minor ce fac obiectul acestor dou cauze fiind independente i neaflate
ntr-un raport de accesorialitate ori subordonare pentru a se putea susine c anume
una

dintre

cel

ar

fi

trebuit

judecat

naintea

celeilalte.

Prin cel de-al treilea motiv de recurs, recurentul critic hotrrea instanei de apel
pentru nclcarea principiului respectrii i asigurrii interesului superior al minorului.
n opinia recurentului, administrarea probelor pe care le-a propus prin cererea de
apel era necesar pentru a se verifica dac se menine situaia de fapt avut n
vedere de judectorul fondului i, n special, s-ar fi impus reaudierea minorului care
i-a

schimbat

opinia,

nr.3851/8.04.2010,

declarnd
dorete

dosarul

locuiasc

finalizat
i

prin

triasc

sentina
n

civil

Romnia.

Raportat la aceste critici, Curtea observ c, ntr-adevr, prin cererea sa de apel

recurentul de astzi a propus ncuviinarea i administrarea probelor cu acte, martori
i interogatoriul prtei, ns nu a artat teza probatorie pe care dorea s o fac prin
probele sale, dup cum nici criticile sale de apel nu relevau mprejurrile expuse prin
cererea de recurs, respectiv c ar fi intervenit modificri ori schimbri n situaia de
fapt

iniial

cauzei.

Tot astfel, nu s-a propus reaudierea minorului sub motivul c acesta i-ar fi
schimbat opinia n privina opiunii sale asupra locului i printelui cu care dorete s
triasc n viitor, cu toate c aceast schimbare se petrecuse deja anterior formulrii
cererii de apel (14.04.2010) de vreme ce ea fusese avut n vedere de instana ce a
pronunat

sentina

civil

nr.3851/8.04.2010.

n plus, Curtea observ c la termenul din 10.08.2010, instana de apel a luat n

discuie cererea de probatorii formulat n scris, n cuprinsul cererii sale de apel, de
ctre recurentul reclamant ns nu a putut ncuviina aceste probe deoarece
nscrisurile propuse ca probe nu au fost individualizate, pentru probele cu martori i
interogatoriu nu au fost indicate tezele probatorii pentru a putea aprecia asupra
utilitii, concludenei i pertinenei acestora n cauz, iar prin intermediul motivelor
de apel apelantul nu a indicat faptele personale pe care dorea s le dovedeasc cu
proba cu interogatoriu; toate aceste aprecieri s-au realizat n contextul n care
recurentul (apelant n acel stadiu procesual) a lipsit la termenul de discutare a
probelor, neputndu-se oferi instanei lmuriri suplimentare asupra probelor, iar
prta, cetean strin cu domiciliul n Belgia, a fost prezent i a manifestat
disponibilitate
interogatoriului

pentru

administrarea

probelor

(inclusiv

celei

cu

luarea
su).

Fa de aceast conduit procesual adoptat pe parcursul judecii de apel, se

apreciaz c recurentul nu poate imputa tribunalului necercetarea unor fapte pe
care el nsui nu le-a nvederat acestuia i pe care instana nu avea cum s le
presupun, dup cum nu poate imputa nici administrarea unor probe pe care el nu
le-a propus (cum ar fi reaudierea minorului) sau a acelora pe care, dei le-a propus,
nu a artat mprejurrile ori faptele noi la care aveau s se refere, mprejurri ori
fapte pe care instana de judecat nu avea cum s i le imagineze.

ntruct propriile motive de apel s-au raportat la situaia de fapt iniial a cauzei, i
judecata n instana de apel s-a realizat n aceleai limite. Dar dincolo de toate
aceste consideraii i chiar avnd n vedere schimbarea opiunii iniiale a minorului,
ca i ntregul nou context al cauzei (concretizat n aceea c de la stabilirea sa n

Belgia n iulie 2009 - situaie existent la data pronunrii hotrrii de prim instan
- acesta a mai fost ulterior i succesiv reinut de prinii si dup caz, n Romnia i
apoi iar n Belgia, cu consecina retragerii lui de la colile unde i urma nvtura i
renscrierii la noile coli de domiciliu), Curtea apreciaz c soluia adoptat de ctre
instanele de fond asigur i garanteaz cel mai bine interesul superior al minorului,
al

crui

drept

de

domiciliu

este

disputat

cauz.

Pentru a face aceast apreciere, Curtea are n vedere c minorul J.-P.D. s-a
nscut la 28.05.1996 la Paris, avnd dubl cetenie francez i belgian (filele 15
i 31 dosar fond), din prini - mama cetean belgian, iar tatl cetean romn i
francez.

Minorul J.-P.D. este cel de-al patrulea fiu al prinilor si i singurul minor dintre
acetia, ceilali frai i surori ai si fiind stabilii n Belgia i Frana. Minorul a trit
mpreun cu prinii si pn n anul 2006 n Frana, la Paris, dup care i n Belgia,
fiind

nscris

la

grdiniele

apoi

colile

din

aceste

dou

ri.

n anul 2006, prinii si s-au stabilit n Bucureti, iar pe fondul diferenelor de

opinie, n ceea ce privete deciziile majore din viaa lor, n privina muncii
desfurate i a locului stabilirii lor, acetia s-au separat, tatl rmnnd i
continund s locuiasc n apartamentul su din Bucureti, n timp ce mama sa s-a
rentors

la

domiciliul

su

anterior

din

Bruxelles.

ntre acetia se afl n desfurare i procesul de divor i de ncredinare a

minorului,

aflat

pe

rolul

Judectoriei

sectorului

nregistrat

sub

nr.19884/300/2009. Aadar, perioada ct minorul s-a aflat pe teritoriul Romniei, s-a

rezumat la aproximativ cei doi ani 2006 - jumtatea lui 2009, cnd acesta a fost

reinut n Belgia de mama sa. Pe baza tuturor acestor date, privitoare la copilul
minor, Curtea observ c n mod natural acesta - cetean strin, vorbitor nativ de
limba francez, care i-a petrecut cea mai mare parte a vieii sale de pn acum n
Frana i respectiv, Belgia - este mult mai ataat valorilor sociale i educaionale n
care a fost crescut i cu care s-a familiarizat pn n prezent, adic cele existente n
aceste dou ri i, de asemenea, c tot n aceste dou ri se gsesc i persoanele
cu care minorul a dezvoltat strnse legturi de familie (ceilali frai i surori, ca i
rudele mamei sale, unchi, mtui, veriori, bunica matern) ca i de prietenie.

S-a demonstrat n cauz, de asemenea, c mama este cea care s-a preocupat de
creterea i educarea copilului, supraveghindu-i atent parcursul educaional i
nscriindu-l la uniti de nvmnt din Belgia dotate corespunztor pentru a pregti
o

dezvoltare

educare

sub

toate

aspectele

copilului

minor.

Toate referinele despre minor emise de aceste uniti de nvmnt (coala

Montgomery i Colegiul Visitation - La Berliere) au fost n sensul unei bune integrri
i adaptri a minorului, confirmndu-se seriozitatea n activitile colare i
nregistrarea unei evoluii a pregtirii sale colare, ca i supravegherea lui
permanent

atent

din

partea

mamei.

n opoziie cu aceasta, pe perioadele de timp ct minorul s-a aflat n Romnia, la

tatl su, rezult c a fost nscris i a urmat cu ntreruperi cursurile colegiului
francez Anna de Noailles, ns evalurile colare ale copilului nu sunt deloc
favorabile i, n plus, conduita sa la coal demonstreaz c minorul nu i-a mai
pstrat aceeai seriozitate i disciplin, prinii si fiind notificai n privina
comportamentului distrat al copilului lor, pentru excluderea de la anumite ore de curs
ori

pentru

lipsa

nejustificat

de

la

coal.

Ct privete aspectul schimbrii opiunii minorului asupra locului n care acesta

dorete s triasc, s i aib domiciliul i s i urmeze nvtura - dovedit
inclusiv prin declaraiile fcute de minor la 12.01.2011 n faa Poliiei locale zona
5343 (ZP Montgomery) din Bruxelles - Curtea consider c acest element al cauzei
nu poate fi privit n mod izolat, n afara ntregului context al pricinii ce se judec,
dup cum nici nu ar putea el singur s conduc la adoptarea unei alte soluii n
cauz.

Astfel, coninutul declaraiei minorului demonstreaz c schimbarea opiunii

acestuia a avut loc pe fondul presiunilor exercitate asupra lui de ambii prini, care
fiecare consider c este mai bine pentru copil s locuiasc cu unul sau cellalt i
s urmeze colile pe care fiecare le alege pentru el, ca i al instabilitii vieii sale
cotidiene

colare,

mod

vdit

marcat

de

conflictul

dintre

prini.

Pe fondul acestei bulversri totale, descrise de minor care se consider "aruncat

dintr-o ar n alta", el i exprim opiunea asupra locuirii cu tatl su pe argumentul
c acesta i ofer mai mult libertate, n timp ce mama este mult mai restrictiv sub
acest

aspect.

Apreciind c interesul superior al minorului trebuie urmrit i gsit nu n beneficiile

de ordin imediat pe care acesta le resimte n viaa sa cotidian, ci ntr-un ansamblu
de factori care s vizeze asigurarea unei bune i echilibrate dezvoltri educaionale,
morale, fizice i sociale ale copilului viitor adult, i considernd c cea dinti opiune
exprimat de minor (ce a fost audiat n faa primei instane), n sensul locuirii sale n
Belgia, este cea mai puin alterat de presiunile i stresul procedurilor judiciare la
care acesta a fost supus ulterior att n Romnia, ct i n Belgia, Curtea

concluzioneaz c nu gsete argumente pertinente i solide de a schimba soluia

adoptat

cauz

de

ctre

cele

dou

instane

de

fond.

Aa cum s-a artat deja anterior, Curtea consider c stabilirea domiciliului

minorului la mama sa nu face dect s dea expresie i s asigure respectarea i
aplicarea principiului continuitii i stabilitii n creterea i educarea copilului J.P.D. (principiu pe care i recurentul l invoc n motivele sale), mai ataat valorilor
educaionale i sociale din ara sa de origine prin relaiile de familie pe care le are cu
rudele din ara sa, prin relaiile de prietenie dezvoltate pn n prezent acolo, ca i
prin aceea c cea mai mare parte a vieii sale a trit, a crescut i s-a format n rile
sale

de

origine

(Frana

Belgia).

Toate aceste date privitoare la persoana minorului nu pot fi nici terse i nici
diminuate ca importan de evenimentele de dat recent la care acesta a fost
supus n urma deciziilor prinilor si, privitoare la mutarea lor n Bucureti i apoi a
separrii lor, cnd minorul a rmas s locuiasc mpreun cu tatl su n Bucureti
dup prsirea noului lor domiciliu comun de ctre mam, timp n care recurentul a
fost

singurul

care

s-a

ocupat

de

copil.

Aceast mprejurare nu poate fi rupt din contextul cauzei, prsirea domiciliului de

ctre intimat i, implicit

i a minorului, producndu-se doar din pricina

nenelegerilor care au aprut n relaia sa cu recurentul. Nici o alt prob a cauzei

nu a demonstrat i, de altfel, nici recurentul nu a susinut c intimata i-ar neglija
copilul, c nu i l-ar dori ori c i-ar fi indiferent viaa i evoluia viitoare a acestuia.

Probatoriul cauzei demonstreaz cu prisosin contrariul. n considerarea tuturor

acestor argumente, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat. 2
Mergi sus

Divort cu copii, cerere reconventionala

Tribunalul Vaslui
Data: 06-01-2010

Decizie nr. 1 din 06.01.2010, Sectia Civila, Tribunalul Vaslui

Pe rol se afla judecarea cauzei minori si familie privind pe apelantul - reclamant E M, cu
domiciliul in, pe intimata - parat EE M, cu domiciliul si pe intimata - autoritate tutelara
PRIMARIA COMUNEI POIENESTI, apel formulat impotriva sentintei civile nr. 1621/30.04.2009
pronuntata de Judecatoria Vaslui, cauza avand ca obiect divort cu copii.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta apelantul, intimata, asistata de av.
Leustean Carmen Gabriela, cu imputernicirea avocatiala la fila 14 a dosarului si martorul U E,
lipsind aparatorul ales al recurentului, av. Barbieru Giorgiana si autoritatea tutelara.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza urmatoarele: procedura de citare
este legal indeplinita; cauza se afla la al treilea termen de judecata; nu s-a solicitat judecarea in
lipsa.
Instanta, avand in vedere lipsa aparatorului apelantei si acordul aparatorului intimatei, dispune
lasarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea acestuia sa se prezinte in instanta.
La reluarea cauzei, la apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta apelantul, asistat de
av. Barbieru Giorgiana, cu imputernicire avocatiala la fila 11 a dosarului, intimata, asistata de
av. Leustean Carmen Gabriela, cu imputernicirea avocatiala la fila 14 a dosarului si martorul U
E, lipsind autoritatea tutelara.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza urmatoarele: procedura de citare
este legal indeplinita; cauza se afla la al treilea termen de judecata; nu s-a solicitat judecarea in
lipsa.
Sub prestare de juramant, in conformitate cu prevederile art. 190 198 Cod pr. civ., s-a audiat
martorul U E, martor propus de intimata, cele declarate fiind consemnate in procesul verbal
atasat la dosar.
Potrivit dispozitiilor. art.219 al (1) si art. 221 al (1) Cod pr. civila, s-a luat interogatoriul civil
intimatei si dupa ce a fost citit si semnat s-a atasat la dosarul cauzei.
Nemaifiind inscrisuri de depus sau cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de
judecata si da cuvantul la dezbateri.
Av. Y, avand cuvantul pentru apelant, sustine ca hotararea primei instante este nelegala si
netemeinica intrucat aceasta a dat o interpretare gresita, dar mai ales superficiala, intregului
probatoriu administrat. Criticile vizeaza incredintarea minorului.
Astfel, a concluzionat prima instanta ca parata - intimata dispune de toate conditiile necesare
cresterii si ingrijirii copilului. Dupa despartirea in fapt, mai mult de 4 ani, apelantul s-a ingrijit
de minor, chiar daca, sporadic, pe perioada verii, pleca in strainatate pentru a castiga bani. Este
adevarat ca existau perioade in care intimata venea in tara, dar locuia la parintii sai si isi vedea
rar copilul.
In mod gresit a mai retinut prima instanta ca relatiile de casatoriei s-au deteriorat datorita
comportamentului reclamantului, in conditiile in care declaratiile martorilor audiati au aratat ca

neintelegerile dintre cei doi soti s-au datorat in principat faptului ca parata a parasit domiciliul
comun, atunci cand minorul era la o varsta destul de frageda, lipsindu-l de grija si afectiunea
necesara. aceste aspecte sunt descrise si in anchetele sociale depuse la dosarul cauzei.
Declaratia martorei audiata la acest termen este subiectiva, caci se verifica in raspunsurile sale
uitandu-se catre intimata, nu cunoaste aspecte esentiale din perioada in care minorul a fost
lipsit de grija si afectiunea mamei sale. Pentru a-si intretine familia, ambele parti lucreaza in
strainatate, dar grija apelantului si a familiei acestuia a fost subliniata de martorul audiat la
termenul anterior cat si de martorii audiati in fata instantei de fond. Copilul are libertatea de a
merge la ambele familii.
Pe perioada lisei afectiunii si prezentei mamei in familie, minorul s-a dezvoltat armonios, iar
familia paterna a fost cea care s-a ingrijit de el si i-a oferit un mediu favorabil.

Pentru aceste motive solicita admiterea apelului si modificarea sentintei apelate in sensul
incredintarii minorului, catre apelant. Nu solicita cheltuieli de judecata
Av. X, avand cuvantul pentru intimata, solicita respingerea apelului declarat ca fiind nefondat si
mentinerea sentintei apelate.
Hotararea este criticata, prin motivele de apel, sub aspectul incredintarii minorului catre mama
sa.
Actiunea de divort a fost promovata de catre apelantul in cauza. Intimata, la instanta de fond, a
formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa-i fie incredintat minorul.
In mod eronat se apreciaza de catre apelant ca probatoriul administrat in fata primei instante
este succint. La dosar intimata a depus inscrisuri de la scoala si de la gradinita, care fac dovada
ca minorul a locuit o perioada indelungata si la mama sa, pana la pronuntarea hotararii de
divort. Afirmatia ca intimata a locuit doar cu familia ei si nu si-a vazut copilul nu este
adevarata.
La fila 40 a dosarului de fond se afla declaratia inregistrata la 07.04.2005, la primarie, la care a
atasat biletul de externare din spital, prin care arata ca a fost batuta si nevoita sa plece din
locuinta si nu i s-a permis sa ia copilul cu ea. In prezent, minorul se bucura de afectiune atat
din partea bunicilor, cat si a parintilor.
Nu exista motive pentru a aprecia ca mama nu-i poate oferi si respecta acestuia toate drepturile
prevazute de Legea nr. 272/2004. Este in interesul minorului ca acesta sa creasca nedespartit
de mama lui.
Pe parcursul procesului de divort, mama a locuit cu minorul, fapt ce rezulta si din anchetele
sociale efectuate. Nu este adevarata nici afirmatia ca intimata este o mama rece si indiferenta.
Caracterizarea copilului depusa la dosarul de apel este adusa de mama, ea este cea care l-a
inscris la scoala si a stat cu copilul in spital de mai multe ori, atunci cand acesta a fost bolnav.
Asa cum recunoaste tatal si dupa cum rezulta si din ancheta sociala, acesta nu are locuinta, nu
are venituri si locuieste la parintii lui, cu concubina si fiul acesteia. El vrea copilul pentru a nu fi
obligat la plata unei pensii de intretinere. In schimb, intimata are o casa aproape finalizata.
Bunica materna este asistent maternal, ceea ce dovedeste ca este o persoana cu suficiente
conditii materiale si morale si realizeaza venituri. Acest aspect confirma faptul ca mama este
cea care dispune conditii prielnice dezvoltarii minorului.
Pentru aceste motive solicita respingerea apelului formulat si obligarea apelantului la plata
cheltuielilor de judecata.

Instanta declara dezbaterile inchise, dupa care lasa cauza in pronuntare.

TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului civil de fata constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1621/30.04.2009 a Judecatoriei Vaslui a fost admisa actiunea formulata
de reclamant, in contradictoriu cu parata, asa cum a fost modificata.
A admis cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta
A declarat desfacuta casatoria partilor incheiata la data de 2 decembrie 2001 si inregistrata sub
nr. 8 in Registrul Starii Civile al Primariei com. Poienesti, jud. Vaslui, in temeiul art. 617, alin. 2
Cod procedura civila;
A incredintat minorul E S-C, nascut la data de 20 mai 2003, paratei-reclamante;
A fost obligat reclamantul-parat la plata unei pensii de intretinere lunare in favoarea minorului,
in cuantum de ? din salariul minim pe economie garantat in plata, de la data de 19 noiembrie
2008 si pana la majoratul beneficiarului;
A dispus revenirea paratei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel de P;
A constatat compensate cheltuielile de judecata, in temeiul dispozitiilor art. 276 Cod procedura
civila;
S-a retinut de catre instanta de fond ca:
Casatoria partilor a fost incheiata la data de 2 decembrie 2001, din casatorie rezultand minorul.
Incepand cu anul 2005, relatia de cuplu a inceput sa se deterioreze, datorita comportamentului
reclamantului-parat, care, asa cum rezulta din declaratia martorei B M coroborat cu inscrisurile
depuse (fila 40-41), a dezvoltat un comportament violent, provocand internarea parateireclamante in spital.
Ancheta sociala efectuata in cauza a aratat ca familia de provenienta a paratei-reclamante a
construit pe terenul comun o locuinta pentru parata-reclamanta si pentru minor, in vederea
separarii complete de reclamantul-parat. In aceasta locuinta, parata-reclamanta locuieste
impreuna cu copilul din 20 ianuarie 2009, avand o relatie buna cu toti membrii familiei si ai
comunitatii.
Inscrisurile depuse de catre parata-reclamanta sustineau probator asertiunile anchetei sociale,
in sensul implicarii paratei-reclamante si a parintilor sai in cresterea si educarea minorului.
Asa cum rezulta din toate probele administrate in cauza, reclamantul-parat a plecat in
strainatate pe o durata nedeterminata.
Inscrisurile depuse de catre parata-reclamanta atestau faptul ca parata-reclamanta a acordat o
permanenta atentie relatiei sale cu minora, atat in ceea ce priveste confortul material cat si cel
moral. Erau elocvente in acest sens, referintele medicului de familie, ale educatorilor, ale
primarului - prin referatul de ancheta sociala, care coroborate cu declaratiile martorei B M, au
condus la ideea ca parata-reclamanta intruneste toate conditiile necesare in vederea
incredintarii minorului.
Pentru aceste motive, instanta a inlaturat declaratia martorei E A, a carei declaratie nu poate fi
coroborata cu nici un alt mijloc de proba.

Raportat la motivele actiunii principale formulate de catre reclamant si la cele formulate de

parata-reclamanta prin cererea reconventionala, asa cum au fost ele sustinute probator,
instanta de fond si-a format convingerea existentei unei culpe comune a partilor care concura la
imposibilitatea continuarii relatiei maritale.
Ca atare, luand act de manifestarea de vointa a partilor privitoare la modificarea actiunii,
respectiv a cererii reconventionale, in sensul pronuntarii unei hotarari nemotivate, prima
instanta a retinut, ca incidente in speta, dispozitiile art. 617 alin. 1 - privitoare la vina ambelor
parti - asa cum reiesea din probele administrate - si a pronuntat o hotarare nemotivata, potrivit
dispozitiilor art. 617 alin. 2 Cod procedura civila.
In ceea ce priveste cererea accesorie de incredintarea a minorului l, pentru considerentele de
fapt aratate anterior, instanta de fond a incredintat minorul, paratei-reclamante spre crestere si
educare, in temeiul dispozitiilor art. 42 Codul familiei raportat la art. 43 alin. 1 Codul familiei.
Pe cale de consecinta, instanta a obligat reclamantul-parat, in temeiul dispozitiilor art. 89 si 94
Codul familiei, la plata unei pensii de intretinere lunare, in cuantum de ? din venitul minim pe
economie garantat in plata, de la data introducerii actiunii si pana la majoratul beneficiarului.
Privitor la cererea accesorie referitoare la nume, in temeiul dispozitiilor art. 40 alin. final Codul
familiei, instanta a dispus revenirea paratei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel
de P.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta de fond a constatat compensarea acestora.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel E M, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelantul arata ca instanta de fond a dat o interpretare gresita, dar mai ales superficiala
intregului material probatoriu administrat in cauza.
Intimata nu a locuit timp de 4 ani cu familia, prezentand dezvoltarea fata de copil.
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca mama si copilul s-au mutat intr-o noua locuinta, in
conditiile in care nu s-a tinut cont de faptul ca aceasta constructie nu este finalizata, iar parata
nu a locuit niciodata acolo, ci la mama sa care are in plasament un copil minor.
Apelantul are o locuinta mai spatioasa cu cinci camere, in care locuieste doar el si parintii sai si
unde, pana la inceputul anului 2009, a locuit neintrerupt.
EE M a depus la dosar o intampinare in care arata ca hotararea pronuntata de instanta de fond
este legala si temeinica.
Criticile aduse de apelant hotararii sunt neintemeiate.
Astfel, intimata arata ca nu este adevarat ca a parasit minorul, fiind nevoita sa paraseasca
domiciliul comun datorita violentelor sotului.
Apelantul locuieste in casa mamei sale impreuna cu concubina sa si copilul acesteia, astfel ca,
considera ca daca tatal va pleca din tara, nu va avea parte de afectiunea si conditiile pe care i le
poate oferi intimata ca mama.
S-au solicitat de catre parti administrarea probei cu martori, interogatorii si efectuarea unei
anchete sociale la domiciliul actual al minorului, respectiv bunicii paterni.
Din actele si lucrarile dosarului de fata Tribunalul constata urmatoarele:

Ambii parinti au conditii materiale si morale pentru cresterea si educarea copilului, insa instanta
este chemata sa se pronunte asupra copiilor cand exista neintelegeri intre parinti, prin analiza
interesului superior al copilului.
Legea 272/2004, in art.2 arata ca orice reglementari adoptate in domeniul respectarii si
promovarii drepturilor copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al
copilului.
Tribunalul constata ca este in interesul copilului, avand in vedere varsta sa, gradul de
atasament, conditiile de care beneficiaza, climatul familial sa ramana cu mama sa.
Aceasta este si viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului care a aratat in jurisprudenta sa
(hot.CEDO din 25.01.2000) ca instantele trebuie sa tina cont de interesele copilului, iar
autoritatile trebuie sa depuna eforturi rezonabile pentru ca atunci cand interesele parintilor sunt
in conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si exprima ei insisi in mod clar
preferintele, interesele superioare ale copiilor sa fie promovate.
Din depozitiile martorilor audiati rezulta ca ambii parinti sunt preocupati de cresterea si
educarea minorului.
Copilul a locuit, cat timp tatal a fost plecat in strainatate, cu mama sa si apoi cu bunicii
materni.
Dupa ce apelantul a revenit in tara, in luna oct. 2009, acesta, impreuna cu bunici paterni, au
inceput sa aiba grija de minor.
Deoarece bunicii paterni si cei materni locuiesc foarte aproape, minorul a locuit la ambii, fiind
atasat in egala masura de ei.
Aceste aspecte au fost avute in vedere de instanta de fond care a intreprins un examen
comparativ complex al conditiilor oferite de ambii parinti pentru cresterea si educarea minorului,
concluzionandu-se motivat ca, in momentul actual, ele sunt mai bine realizate prin incredintarea
minorului mamei.
In acest moment a evolutiei fizice si psihice a copilului, respectiv varsta sa frageda, este de
natura sa creeze o prezumtie simpla a unei legaturi afective puternice dintre mama si copil.
Aceasta prezumtie a fost confirmata de probele administrate in cauza, din care rezulta ca
minorul a fost bine ingrijit de mama cat timp aceasta a locuit in tara, chiar daca s-au implicat si
alte persoane in activitatea de crestere a copilului (bunicii, atat materni, cat si paterni).
Mama poate oferi copilului conditiile materiale si morale pentru cresterea si educarea lui.
Chiar daca locuieste in imobilul mamei sale care mai are in grija un copil ce a fost dat in
plasament, aceasta nu inseamna ca minorul nu ar avea conditii corespunzatoare.
Si tatal locuieste in casa parintilor sai. Mai mult decat atat, acesta a initiat o relatie de
concubinaj, locuind in acelasi imobil si cu copilul concubinei.
Chiar daca ambii parinti ar fi nevoiti sa plece in strainatate, Tribunalul apreciaza ca climatul
oferit de locuinta bunicilor materni ar fi mult mai favorabil dezvoltarii minorului, decat cel oferit
de bunicii paterni si concubina tatalui.
Fata de cele aratate, Tribunalul apreciaza ca apelul formulat de E M este nefondat si prin urmare
va fi respins.
In baza art. 296 Cod pr. civ. Tribunalul va pastra sentinta civila nr. 1621/2009 a Judecatoriei

Vaslui.
In baza art. 274 Cod pr. civ. Tribunalul va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecata
efectuate in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de E M impotriva sentintei civile nr. 1621/30.04.2009 a Judecatoriei
Vaslui pe care a Judecatoriei Vaslui pe care o pastreaza.
Obliga apelantul E M sa achite intimatei E E M suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata
efectuate in recurs.
Cu recurs in 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 6 ianuarie 2010.

Din relaia de concubinaj a prilor a rezultat minorul S.A.E., nscut la data de 10.07.2004
(certificat de natere al minorului, f.11 dosar).
Din actele dosarului, instana reine c s-a solicitat luarea unei msuri privind ncredinarea
minorului att la instana din Austria ( ar pe teritoriul creia se afl reedina obinuit a
minorului), ct i la instana din Romnia. Prima instan sesizat a fost Tribunalul districtual
Amstetten, cererea formulat de mama minorului fiind nregistrat la aceast instan la
22.01.2010, aa cum reiese din hotrrea instanei austriece din 18.02.2010 (f.31).
n data de 15.02.2010, tatl minorului a sesizat Judectoria Caransebe, solicitnd instanei
romne ncredinarea spre cretere i educare a minorului. Reconvenional, mama copilului a
solicitat, la rndul su, ncredinarea minorului spre cretere i educare, precum i obligarea
tatlui la plata unei pensii de ntreinere n favoarea minorului.

n conformitate cu prevederile art.8 alin.1 din Regulamentul nr.2201/2003, instanele

judectoreti dintr-un stat membru sunt competente n materia rspunderii printeti privind un
copil care are reedina obinuit n acest stat membru la momentul la care instana este sesizat.
De asemenea, Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional
privat prevede n art.38 c msurile ce se iau de ctre prini cu privire la minor sunt supuse
legii statului ale crui autoriti ndrum i supravegheaz exercitarea ocrotirii de ctre cei n
drept.
Luarea unei msuri fa de un copil a crui reedin obinuit nu se afl n ar de ctre instana
romn ar nsemna violarea drepturilor conferite att de ctre legile speciale n domeniu, ct i
nclcarea conveniilor la care Romnia este parte ( Convenia de la Haga asupra aspectelor
civile ale rpirii internaionale de copii, prin care se reglementeaz ca fiind aplicabil legea
statului n care copilul i are reedina obinuit cu privire la ncredinarea acestuia art.3 i
care definete noiunea de drept privind ncredinarea ice cupinde el), o asemenea judecat ar
echivala cu o chestiune formal i nu cu o adevrat judecat, prin care judectorul s poat
aprecia probele i starea de fapt n mod judicios, implicit s-ar depi competenele materiale i
teritoriale conferite de lege.
Mai mult, Curtea European a Drepturilor Omului a statuat n mod constant c problema
dreptului privind ncredinarea copilului se decide n lumina legislaiei statului pe teritoriul cruia
se afl reedina obinuit a copilului.
Prin hotrrea Tribunalului districtual Amstetten din data de 18.02.2010(f.30-32), reclamantuluiprt i s-a retras provizoriu curatela asupra minorului, reinndu-se c exist o periclitare
concret a copilului, n baza comportamentului tatlui. S-a mai reinut c att minorul, ct i
prinii acestuia sunt ceteni romni. Familia a locuit mai nti n Persenbeug, apoi n Grein. n
16.01.2010, relaia de concubinaj a prilor s-a nrutit decisiv, iar prta-reclamant a plecat
din Grein i s-a mutat la Franz Gmeiner mpreun cu minorul, acesta din urm fiind nscris la
grdinia din Stefanshart.
n hotrrea sus menionat, Tribunalul Districtual Amstetten s-a declarat competent s
soluioneze cauza n temeiul Regulamentului nr.2201/2003 privind competena, recunoaterea i
executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i n materia rspunderii printeti,

reinndu-se c domiciliul obinuit al copilului este criteriul n raport de care se stabilete

instana competent a decide asupra problemelor legate de rspunderea printeasc.
La data de 22.04.2010, Tribunalul Districtual Amstetten a dispus, n temeiul art.97 din Codul
familiei, retragerea curatelei pentru minorul A.E.S., tatlui I.G.S. i i s-a ncredinat mamei L.N.,
ngrijirea printeasc pentru minor (f.23-25).
Prin sentina civil nr.25/MF din data de 11.02.2011, pronunat de Tribunalul Mehedini n
dosarul nr.566/101/2011(f.22), irevocabil, s-a dispus recunoaterea hotrrii pronunat la
22.04.2010 de ctre Tribunalul Districtual Amstetten prin care s-a ncredinat minorul mamei, cu
toate efectele prevzute de legea romn.
n conformitate cu art.19 alin.2 i 3 din Regulamentul nr. nr.2201/2003 privind competena,
recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i n materia
rspunderii printeti, n cazul n care aciuni referitoare la rspunderea printeasc privind un
copil, avnd acelai obiect i aceeai cauz, se introduc n faa instanelor judectoreti din state
membre diferite, instana sesizat n al doilea rnd suspend din oficiu procedura pn cnd se
stabilete competena primei instane sesizate. n cazul n care se stabilete competena primei
instane sesizate, instana sesizat n al doilea rnd i declin competena n favoarea acesteia.
Cum instana sesizat iniial este Tribunalul Districtual Amstetten, aceast instan declarndu-se
competent s soluioneze cauza privind ncredinarea minorului A.E., cu privire la msura
ncredinrii instana iniial sesizat pronunnd o hotrre la data de 22.04.2010, ce a fost
recunoscut de statul romn, instana n temeiul art.19 alin.3 din Regulamentul nr.2201/2003, va
respinge aciunea formulat de reclamantul-prt S.I.G., avnd ca obiect ncredinare minor i va
respinge petitul cererii reconvenionale, avnd ca obiect ncredinare minor, formulat de prtareclamant N.L., n contradictoriu cu reclamantul-prt S.I.G., ca nefiind de competena
instanelor romne.
n ce privete petitul cererii reconvenionale privind obligarea reclamantului-prt la plata
pensiei de ntreinere n favoarea minorului, n temeiul art.246 C pr civ , instana urmeaz a lua
act de renunarea prtei-reclamante la petitul cererii reconvenionale privind obligarea
reclamantului-prt la plata pensiei de ntreinere.

n temeiul art.274 C pr civ , cu respectarea principiului disponibilitii prilor, ce guverneaz

procesul civil, instana va lua act c prta-reclamant nu solicit cheltuieli de judecat.

Detalii: http://legeaz.net/spete-civil/incredintare-minor-instanta-competenta-minori608-2011

Lumea se poate transforma radical n decursul unei generaii, dar aceasta depinde de modul cum
tratm copii Eglantyne Jebb.
Promovarea i garantarea drepturilor i libertilor inerente fiinei umane, n mod special al
copilului, reperezint elemntul esenial al asigurrii progresului,