SeminarPFstareciv

1. Copilul A se naşte având ca părinţi pe mama X şi pe soţul său Y. La vârsta majoratului el

află că în realitate concepţia sa a fost rezultatul unei proceduri de asistenţă medicală cu un terţ
donator. Datorită faptului că nu se mai înţelegea cu părinţii săi el introduce o acţiune prin care
solicită stabilirea filiaţiei faţă de tatăl său natural Z, care se declară de acord cu admiterea acţiunii.
Analizaţi admisibilitatea cererii.

2. Prin acţiunea introdusă la Instanţă X, mama minorului Z, solicită modificarea numelui

mamei din actul de naştere al copilului din Moldovan în Muntean. Ea arată faptul că la momentul
naşterii minorului nu era căsătorită cu tatăl copilului, acesta recunoscând copilul. Ulterior ei s-au
căsătorit şi au luat ca nume comun de căsătorie pe cel al soţului Muntean. Copilul a fost înregistrat
la naştere cu numele mamei avut anterior, iar prin intermediul acestei acţiuni se urmăreşte
înregistrarea numelui mamei copilului în concordanţă cu cel al părinţilor.

3. Un copil este abandonat după naştere. Întrucât nu se poate stabili cine este mama
copilului, acesta este înregistrat ca fiind din părinţi necunoscuţi. După doi ani de la naşterea
copilului o femeie care pretinde că este mama acelui copil vrea să-l recunoască. În acest scop ea se
adresează judecătoriei cu o cerere prin care solicită întocmirea ulterioară a actului de naştere potrivit
art. 56 din Legea nr. 119/1996. Judecător fiind pronunţaţi-vă motivat cu privire la competenţa de a
soluţiona o astfel de cerere şi cu privire la obiectul ei.

4. În certificatul de naştere al unui copil la rubrica numele tatălui este trecut numele de Popa
deşi numele real al tatălui este Pop. Părinţii copilului vor să corecteze această greşală, vin la dvs. în
calitate de avocat şi vă cer sfatul.

5. În urma unei calamităţi naturale localitatea în care X a locuit încă de la naştere a fost
distrusă complet. În urma acestui fapt au fost distruse atât registrele de stare civilă ţinute la Primăria
din localitate cât şi certificatele de stare civilă aflate la locuinţa lui X. Acesta solicită reconstituirea
actelor de stare civilă, solicitând în probaţiune audierea a doi martori care să ateste modul cum era
cunoscut X în familie şi societate.

6. La moartea lui X A solicită cota sa parte din moştenire, în calitate de fiu după mama sa,
dovedind vocaţia sa succesorală cu acte de stare civilă. Ceilalţi copii ai lui X, B şi C, contestă
calitatea de moştenitor a lui A, solicitând Instanţei să respingă acţiunea, susţinând că actele de stare
civilă prezentate aparţin unei alte persoane, fratele lor vitreg, care a dispărut în urmă cu 10 ani. A
solicită înlăturarea apărării ca inadmisibilă, deoarece actele sale de stare civilă corespund posesiei
sale de stat, fiind tratat ca atare atât de către X cât şi de către cunoscuţi.

7. În anul 2000 se căsătoresc Popescu A. şi Ionescu I. şi iau numele comun de căsătorie pe

acela de Popescu. Trei ani mai târziu aceştia divorţează, iar soţul permite soţiei să păstreze numele
de Popescu. În 2012 ea se recăsătoreşte cu Marin I., iar soţii decid ca numele lor de căsătorie să fie
Popescu. Primul soţ, nemulţumit de acest fapt, apelează la dvs. ca avocat şi vă cere sfatul. Formulaţi
această consultaţie.

8. X, poliţist din Oltenia cu 20 de ani vechime în activitate care are de la naştere numele de
Garcea, cheamă în judecată realizatorii unui spectacol umoristic de televiziune solicitând Instanţei
obligarea acestora de a înceta pentru viitor a utiliza acest nume pentru un poliţist personaj negativ şi
acordarea de daune morale pentru atingerea adusă numelui şi imaginii sale. Analizaţi soluţiile
posibile în funcţie de aspectele care pot fi probate de către reclamant.

1
 9. Copilul A este născut în afara căsătoriei şi are la naştere filiaţia stabilită faţă de mamă, iar
ulterior se stabileşte şi filiaţia faţă de tată prin recunoaştere. Arătaţi argumentat: a) care va fi
numele copilului la naştere; b) dacă,în urma recunoaşterii copiul poate să ia numele de familie al
tatălui c) dacă, după recunoaştere, copilul poate să ia numele de familie reunite ale părinţilor d) cum
se stabileşte numele după recunoaştere în cazul în care părinţii nu cad de acord asupra numelui
minorului.

10. Arătaţi care este diferenţa dintre actul de naştere şi certificatul de naştere.

11. O localitate este afectată de o catastrofă naturală. Un locuitor pierde certificatele de

naştere şi de căsătorie cu acest prilej. Arătaţi în ce fel va putea acesta face dovada stării civile în
ipoteza în care toate actele ţinute la autoritatea locală au fost salvate, respectiv în cazul în care şi
actele ţinute de autorităţile locale au fost distruse.

12. Faceţi o comparaţie între acţiunile de stare civilă şi acţiunile privind actele de stare civilă.

13. Ce este domiciliul ales, cum se stabileşte şi care este utilitatea lui?

14. Părinţii unui copil au un nume de familie ridicol (.......). Cu ocazia înregistrării naşterii,
de comun acord, ei solicită ofiţerului de stare civilă ca respectivul copil să poarte un nume decent,
diferit de al lor (Vasilescu).
Întrebări:
1) dacă ofiţerul de stare civilă va putea să dea curs acestei cereri?
2) dacă răspunsul este negativ atunci arătaţi pe ce cale se va putea realiza cererea părinţilor?

15. Într-o hotărâre judecătorească de încuviinţare a adopţiei se prevede că: 1) se respinge

cererea adoptatorilor de schimbare a prenumelui celui adoptat, pe motiv că această schimbare se
poate face doar pe cale administrativă; 2) se dispune comunicarea hotărârii către serviciul de stare
civilă pentru a se înregistra adopţia prin menţiune pe actul de naştere al celui adoptat. Apreciaţi
motivat dacă cele două dispoziţii din hotărârea judecătorească sunt corecte.

16. X, persoană fizică, încheie un contrac cu Y, în cuprinsul căruia se prevede că toate

actele, notificările şi corespondenţa referitoare la executarea contractului în ceea ce îl priveşte se
vor trimite la o adresă determinată de X în Cluj-Napoca, şi nu la domiciliul său legal din Oradea. Pe
parcursul derulării contractului X notifică pe Y că înţelege să renunţe la domiciliul ales, precum şi
la domiciliul său legal din Oradea de unde s-a mutat. Ulterior, ivindu-se un litigiu între părţi care
impică transmiterea unei notificări lui X, în baza contractului Y vă solicită, în calitate de avocat o
consultanţă, cu privire la adresa la care ar trebui trimisă notificarea:
a) la domiciliul ales, deşi s-a renunţat la el.
b) la domiciliul legal, la care X a declarat că a renunţat şi s-a mutat, dar fără a opera vreo
modificare în actul de identitate.
c) la un domiciliu profesional al lui X pe care Y l-a identificat în localitatea Gilău.