DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE

PENTRU SEMINAR 07.03.2022 – 15.00-17,00

Grupe an I Drept - ZI

Prof.univ.dr. Dragne Luminiţa şi lect.univ.dr. Matei Dorel George

I. De citit cursul predat:

- Izvoarele formale ale dreptului constituțional;
- Noțiunea de Constituție și categorii de constituții: constituția cutumiară și constituția
scrisă;
- Forme de constituții scrise;
- Adoptarea, modificarea și abrogarea constituției.

II. De studiat integral:

▪ Decizia Curții Constituționale nr. 186 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedură penală.

„... dispoziţiile constituţionale pot şi trebuie să fie aplicate în mod direct de către instanţele
judecătoreşti atunci când legiuitorul nu a adoptat legi prin care să se procedeze la detalierea
reglementării constituţionale. Adoptarea de către legiuitor a unor asemenea legi este, de regula,
necesară, dar absenta lor nu poate împiedica aplicarea imediata a voinţei legiuitorului constituant. În
plus, exista situaţii când este evident ca în aplicarea reglementărilor constituţionale nici nu se
impune adoptarea de legi. Acesta este, de exemplu, cazul art. 51 din Constituţie ("Respectarea
Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."), cel al art. 72 (prin care se
reglementează "categoriile de legi") etc. Pentru aceleaşi ratiuni dispoziţiile constituţionale pot şi
trebuie să fie aplicate în mod direct de către instanţele judecătoreşti şi în cazul în care, prin decizie a
Curţii Constituţionale, a fost constatată neconstituţionalitatea prevederilor legale existente, iar
legiuitorul nu a procedat încă la modificarea sau abrogarea, după caz, a acelor prevederi legale.”

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/22318

III. Încercuiţi răspunsurile corecte la grilele de mai jos:

1. Este necesară adoptarea unei Constituţii în următoarele ipoteze:

a. crearea unui stat nou;
b. modificarea unor cutume constituţionale fundamentale;
c. schimbarea regimului politic;
d. nici una din variantele de mai sus;

2. Este o caracteristica a constitutiei cutumiare:

a. existenţa unui numar cert de dispoziţii cu caracter obligatoriu;
b. existenţa unor reguli cutumiare chiar și incompletă;
c. limita pentru abuzurile administratiei;
d. niciuna din variantele de mai sus;

3. Este o caracteristică a constituţiei scrise:

a. poate fi modificată doar în urma unor proceduri speciale;
b. nu se poate cunoaşte cu precizie cadrul de organizare a puterilor;
1
 c. nu constituie o pavăză eficientă în faţa abuzurilor administraţiei;
d. niciuna din variantele de mai sus;

4. Din punctul de vedere al procedurii de revizuire, Constituţiile se împart în:

a. constituţii scrise şi cutumiare;
b. constituţii permanente şi temporare;
c. constituţii rigide şi flexibile;
d. nici una din variantele de mai sus;

5. Abrogarea unei Constituţii poate avea loc:

a. prin adoptarea unei legi de abrogare de către Adunarea Constituantă;
b. prin adoptarea unei noi Constituţii;
c. prin aderarea statului la o asociaţie statală federală;
d. nici una din variantele de mai sus;

6. Înlocuirea regimului parlamentar cu cel al monarhiei ar avea drept consecinţă posibilă:

a. abrogarea Constituţiei anterioare;
b. adoptarea unei noi Constituţii şi abrogarea cele vechi;
c. revizuirea Constituţiei anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.

7. Hotărârile de Guvern sunt izvoare de drept constituţional în măsura în care reglementează:

a. procedura alegerilor parlamentare;
b. desfăşurarea referendumului;
c. modul de dobândire şi pierdere a cetăţeniei române;
d. niciuna din variantele de mai sus;

8. Este izvor al dreptului constituţional român:

a. Codul civil;
b. Codul muncii;
c. Legea privind cetăţenia română;
d. niciuna din variantele de mai sus;

9. Sunt instituţii politice:

a. Avocatul Poporului;
b. Parlamentul;
c. Preşedintele României;
d. niciuna din variantele de mai sus.

Vă rog să trimiteți răspunsurile până la data de 06.03.2022 ora 20,00.

Vă mulţumesc,
Prof.univ.dr. Dragne Luminița