Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.

Popa
Iasi
Facultatea de Medicina Dentara

Can repair increase the longevity of

composite resins? Results of a 10-year
clinical trial
Poate creste longevitatea unei obturatii cu
rasini compozite prin reparare?Studiu de caz
de 10 ani

Dumitrascu Claudiu
Grupa13, Seria A,An VI

Poate creste longevitatea unei obturatii cu

rasini compozite prin reparare?Studiu de caz
de 10 ani

Rezumat
Scopul acestui studiu a fost de a evalua longevitatea reparatiilor cu defecte
clinice localizate la obturatiile cu rasini compozite care initial au fost planificate
pentru a fi inlocuite.
Au fost recrutati 28 de pacienti cu varste intre 18 si 80 de ani care aveau
restaurari cu rasini compozite.Obturatiile cu defecte marginaale sau anatomice
si cu leziuni carioase secundare adiacente obturatiilor au fost judecate clinic
pentru a fi reparate sau inlocuite in concordanta cu criteriile USPH , si au fost
impartite in grupuri obturatii reparate, sau obturatii inlocuite ssi a fost evaluata
calitatea lor in functie de criteriile USPHS.Au fost evaluate de catre 2
examinatori la inceput si dupa 10 ani.
Dupa zece ani , cele doua grupuri s au comportat similar in raport cu parametrii
de adaptare marginala, carii secundare , anatomie si culoare.
Avand in vedere parametrii mentionati anterior care s au comportat similar in
ambele grupuri , repararea obturatiilor din rasini compozite ar fi indicata
deoarece este un tratament minim invaziv si poate creste longevitatea
restaurarilor.Repararea obturatiilor defectuoase din rasini compozite este un
tratament alternativ pentru a creste longevitatea si s a dovedit a fi sigur si
efficient pe termen lung.
Introducere
Cel mai comun tratament realizat pentru restaurarile defectuoase cu durata de
peste 10 ani ,de catre medicii dentisti, este inlocuirea lor.Cu toate ca inlocuirea
unei obturatii este preferata de multi dentisti, repararea este insa o optiune mai
conservativa.In timpul inlocuirii unei obturatii se pierde o cantitate mare de
testut dentar sanatos ,atunci cand este marita preparea si au fost observate efecte
negative asupra dintilor.Inlocuirea unei obturatii are riscul de a afecta
complexul pulp-dentinar, se consuma timp mai mult si restaurarea se mareste in
dimensiune.

In contrast, repararea unei obturatii este parte a unei filozofii minim invazive
care tinde sa assigure pastrarea dintelui sanatos , detectarea leziunilor carioasee,
si pastrarea dintelui functional pe viata.
Aceast opiune alternativ de tratament de reparare localizata in defectul
restaurrilor din rini compozite implic ndeprtarea poriunii avariate i
oricarui esut defect adiacent i subiacent restaurarii i apoi refacerea.
Materiale si Metode
Douazeci si opt de pacienti cu varste intre 18-80 ani care cuprind att femei
(58%) cat si barbati (42%), care au avut un total de 50 de restaurri cu r ini
compozite au fost recrutai la Scoala Dentara a Universitatii din Chile.
Restaurarile au prezentat, deficiene anatomice marginale localizate i / sau carii
secundare adiacente restaurrilor din rini compozite care au deviat de la ideal
s-au evaluat Bravo sau Charlie potrivit criteriilor modificate ale serviciului
Statele Unite ale Americii de Sanatate Publica (USPHS).
Criteriile de includere in studiu
Pacienii cu defecte localizate, marginale, anatomice ale obturatiilor i /
sau cu carii secundare adiacente restaurarilor din rasini compozite care
au fost judecate clinicca fiind adecvate pentru reparare sau nlocuire n
conformitate cu criteriile USPHS
Pacientii cu mai mult de 20 de dini.
Restaurri n ocluzie funcionala, cu un dinte natural antagonist
Dinte restaurat asimptomatic.
Cel puin o zon de contact cu un dinte vecin
Pacieni peste 18 de ani.
Pacieni care au acceptat si au semnat formularul de consimmnt
pentru participare la studiu.
Regiunea de langa defectul restaurarii integra
Criterii de excludere din studiu
Pacienii cu contraindicaii pentru tratamentul dentar obisnuit bazat pe
istoricul lor medical
Pacieni cu cerine speciale estetice care nu au putut fi rezolvate prin
reparatii
Pacieni cu xerostomie sau care iau medicamente care n mod
semnificativ scad fluxul salivar.
Pacieni cu un risc carios crescut
Pacieni cu boli psihice sau generale, care interfera cu igiena orala.

 Restaurri compozite cu defecte localizate datorate cariilor secundare sau

defecte marginale mai mari de 3 mm, situate pe suprafeele proximale.
Initial, 356 de restaurri (66 pacieni) au fost evaluate intre ianuarie 2002 si
septembrie 2003, si au fost atribuite pe baza criteriilor USPHS modificate,
dintre care 50 au fost selectate (28 pacieni), n conformitate cu criteriile de
includere Restaurrile cu carii secundare (Charlie), defecte marginale (Bravo),
i / sau cu defecte ale subconturului anatomic (Bravo) au fost aleator atribuite
grupurilor de reparare (n = 25; clasa I = 12; clasa a II-= 13) sau inlocuire (n =
25; clasa I = 13; clasa II = 12).
Imediat dupa tratament si dupa 10 ani, examinatorii au atribuit scoruri
restaurarilor prin examen clinic cu oglinda dentara ,visual ,si prin radiografie
bitewing.Cei patru parametrii au fost analizati:adaptarea marginala, carii
secundare, forma anatomica si culoare.Daca a fost inregistrata vreo diferenta
intre scorurile celor 2 examinatori si acestia nu au putut ajunge la un consens, a
fost chemat un al treilea examinator care lua decizia finala.
Repararea
Practicienii au utilizat freze pentru a explora defectele marginale ale
restaurarilor, incepand prin a elimina o parte din materialul adiacent defectului
pentru a realiza o caviatate exploratory.Aceasta a permis un diagnostic correct si
evaluarea extinderii defectului.Dupa ce s a observant ca defectul este limitat si
localizat ,s a indepartat apoi orice testul dentar afectat.Dupa ce acest material a
fost indepartat s a realizat o cavitate exploratory care a inclus indepartarea
oricarui testut demineralizat.S a utilizat un adeziv intr un timp autogravant umat
de restaurare cu material compozit.S a utilizat diga pentru aceasta procedura.

Inlocuirea
Clinicienii au indepartat total si au inlocuit restaurarile defectuoase.Dupa ce au
preparart cavitatea , aceasta s a restaurant cu un nou material
compozit.Indepartarea tesuturilor afectate de carie s a realizat cu o freza din
carbura la viteza mare sub irigare cu apa.Nu s a u realizat extensii preventive in
timpul prepararii cavitatilor , si toate unghiurile cavitatilor s au rotunjit.Primul
strat al obturatiei a fost un glassionomer si apoi rasina compozita a fost
introdusa prin tehnica elementara.S a verificat ocluzia si restaurarea a fost
finisata si lustruita.

Rezultate
Ambele grupuri s au comportat similar in privinta culorii,adaaptarii marginale ,
cariilor secundare si parametrilor anatomici.
S a observant o proportie mai mare a esecurilor adaptarilor marginale in grupul
cu reparatii fata de grupul cu inlcouiri,care a fost grup de control.
Cariile secundare au fost predominant punctate cu scor Alpha pentru ambele
grupuri.Dupa 10 ani ambele grupuri au pierdut 2 restaurari datorita cariilor.
Pentru parametrii anatomici,scorul Alpha a predominat pentru ambele grupuri ,
cu toate ca grupul Cu reparatii a avut esecuri in al 5 lea si al 10 lea an.Numai 2
obturatii au esuat complet datorita acestui parametru in cei 10 ani..
In privinta culorii scorul Bravo a predominat , si au existat doua obturatii esuate
in al 10 lea an.
Discutii
Longevitatea raportata a rinilor compozite este mai mic de 10 ani, ceea ce ar
putea nsemna o decizie de tratament timpuriu pentru a repara o restaurare
defectuoasa din rin compozit din cauza unor leziuni carioare localizate sau
problemelor cauzate de deteriorarea mecanic. Acest studiu sugereaz c este
posibil s se dubleze perioada de longevitate a restaurarii originale cu intervenii
minime i, prin urmare, creterea duratei de via a dintelui.Cresterea
longevitatii bazata pe o simpla procedura cu un cost biologic mic si defectele
localizate ar putea in multe cazuri sa dubleze longevitatea unei restaurari
defectuoase.In trecut, deciziile luate de medicii dentisti erau indreptate in
special spre inlocuirea obturatiilor,dar stomatologia minim invaziva de azi
necesita gasirea unor solutii conservative pentru a restaura defectele minimale si
localizate.
Acest studio de caz dublu orb ,in care nici pacientii nu stiau al cui grup
apratin,si nici doctorii care examinau,a crescut validitatea datelor.S a facut o
alegere initiala de 66 de pacineti dintre care au fost alese 50 de resaturari din
rasini compozite care aveau defecte mici si localizate.Majoritatea pacientilor
avea cate 2 obturatii defectuoase pentru a valida randomizarea, insa au fost
inclusi si 4 pacienti cu o singura restaurare defctuoasa.
Defectele obturatiilor studiate in acest trial au fost cele care nu depaseau 2 3
mm si includeau probleme de anatomie,fracture marginale sau carii adiacente
restaurarilor,dar au fost selectat doar cele de clasa I si a II a pe suprafata
ocluzala.Design ul cavitatilor a fost facut cu un perete din compozit si restul

peretilor din smalt pentru a i permite observarea clinica si autocuratirea

pacinetului.
Refacerea unei obturatii inseamna ca o mare portiune din restaurare ramane la
locul ei.Cele mai multe dintre obturatiile refacute au ramas in conditii
acceptabile timp de o decada ,si putem concluziona ca repararea a rezolvat
problema exsitenta.
S a utilizat un adeziv intr un singur timp autogravabil in conformitate cu
instructiunile producatorului.Cu toate ca sistemul adeziv a dat rezultate proaste
in alte studii,in acest studio a aratat o performanta clinic acceptabila timp de 10
ani,care valideaza acest tratament ca o alternativa a inlocuirii.Luand in
consideratie noile generatii de adezivi pentru rasinile compozite ,se asteapta
rezultate imbunatatite daca sunt utilizate in present.
Cu privire la esecul restaurarilor, cand un parametru al restaurarii a fost notat cu
scorul Charlie, obturatia a fost inlocuita.
In acest studio cel mai frecvent motiv pentru care s au inlocuit obturatiile a fost
problema existent asupra formei anatomice sau conturului marginal.
Motivul principal pentru care obturatiile necestita inlocuire este prezenta
leziunilor carioase adiacente obturatiei.Poate, daca aceste leziuni s ar descoperi
din timp in stadiile incipiente, nu ar mai fi necesara inlocuirea obturatiilor.
Adaptarea marginala s a imbunatatit in zonele cu defecte loclizate si s a
mentinut in timp similar cu obturatiile care au fost inlocuite.
Obturatiile din rasini compozite au prezentat modificari de culoare de a lungul
celor 10 ani de studio.Este intersant insa faptul ca ambele grupuri s au
comportat la fel in privinta acestui parametru.Insa au ramas clinic acceptabile.
Repararea obturatiilor defectuase din rasini compozite care prezinta leziuni
carioase adiacente restaurarilor ,cu anatomie slaba sau probleme de adaptare
marginala ar trebui sa fie tratamentul de baza pentru a preveni lezarea pulpei
dentare si pentru a salva testul dentar sanatos.In aditie, acest tratament implica
pentru pacinet costuri mai mici si timp scazut pentru medic.

Concluzii
Timp de 10 ani ,performanta restaurarilor reparate a fost similara cu cele ale
obturatiilor inlocuite .Parametrii analizati( adaptare marginala,leziuni carioase
secundare, si contur anatomic) s au comportat la fel in ambele

grupuri.Repararea obturatiilor din rasini compozite ar trebui sa fie tratamentul

de elecctie ,atunci cand este clinic indicat,deoarece este minim invaziv si poate
creste longevitatea obturatiilor.