Amplasare fără lambou a mini-implanturilor de

2,4 mm pentru supraprotezare

maxilară: un studiu de cohortă clinică

Miriam Alice Uhlenhop Grupa 25

Lambros Meliou Grupa 26
Roberta Casamassima Grupa 33
Tamina Diana Pandici Grupa 34
Studiile asupra mini-implanturilor
dentare dintr-o bucată, așezate fără
lambouri (MDI)
Acest studiu de cohortă a evaluat rezultatele (peste 2 ani) a cinci până la șase
mini implanturi plasate la maxilar pentru spraprotezare. Pacienții studiului au fost de
vârsta de aproximativ 50 de ani, cu o edentație maxilară și o proteză fixă la
mandibula. Protezele au fost provizorii până la 6 luni. Supraviețuirea implantului /
protezei, disconfortul postoperator și satisfacția pacientului au fost evaluate.

Din 185 MDI plasate la 31 de pacienți, 32 au eșuat la 16 pacienți (17,3%)

22/83 la feminin pacienți și 10/102 la bărbați

Studiul făcut de Kaplan–Meier a arătat procent de supraviețuire 86,3% (6 luni),

84% (1 an), 82,3% (2 ani).

Doi pacienții au pierdut cinci sau șase MDI rezultând în două eșecuri protetice (6,5%).

Pierderea implanturilor a fost afectată în mod semnificativ de sex, dar nu de fumat sau
de localizare.
Eșecul cel mai mare de tratament a fost a fost la un implant antagonist supraprotezat.

Media scorului durerii a fost: 4.1 +/- 2.8 în prima zi și 1.1 +/- 1.7 în ziua 7.
Media scorului de satisfacție finală a fost 8,6 +/- 1.7.

În ciuda eșecului mai mare al MDI la maxilar în comparație cu mandibula, supraviețuirea

protetică a fost acceptabilă și satisfacția pacientului a fost mare, ceea ce sugerează că
aceasta este o alternativă de tratament corectă.

În cazul persoanelor vârstnice, mini implanturile sunt o soluție adecvată deoarece ele nu
necesită o densitate osoasă mare. Ele stabilizeaza proteza, îmbunătățind astfel atât
masticația, cât și rezultatele estetice.
O revizuire sistematică a mini implanturilor recentă a arătat o supraviețuire a implanturilor de
acest fel de 4,9% (69 din 1412) pentru mandibulă și 31,7% (52 din 164) pentru maxilar. In
orice caz, concluziile din acea revizuire au fost întemeiate la doar trei studii care se raportează
pe numai 164 mini implanturi la maxilar.

Un avantaj evident al MDI-urilor este costul redus, mai ales atunci când este comparat la
tratamentele în care o aditie osoasa este necesară pentru a permite plasarea implanturilor cu
diametru regulat. Datorită combinației unui tratament chirurgical de scurta durată , abordarea
minim invazivă fără lambouri, și costurile reduse ale componentelor, mini implanturile sunt utile
în special în cazurile medicale compromise, pacienți anxioși, sau pacienți cu venituri mici.
 Selecția pacientului
Pacienții cu boli sistemice necontrolate, o imunitate copromisă, tratați cu
bifosfonați sau cei care au suferit radioterapie în zona maxilofacială au fost excluși
din studiu. Fumatorii nu a fost considerați ecluși din studiu, dar participanții au fost
sfătuiți pentru a opri fumatul. Efectul negativ al fumatului asupra sănătății orale și
generale a fost explicat. Majoritatea pacienților au avut vârsta cuprinsa în jurul
vârstei de 50 ani.
La maxilarul superior, efectele protezei la nivelul mucoasei orale și prezența unei
creste balante au fost evaluate. Volumul crestei alveolare a palpat pentru a
înregistra posibile margini ascuțite. Proteza existentă cu
acoperire palatină a fost redusă și remontată sau reînnoită de către medic
înainte de. Șase găuri au fost plasate la nivel ocluzal a dinților protezei și umplute
cu gutapercha pentru a servi ca markeri radiopaci vizibili pe tomografia
computerizată (CBCT).
Mini-implanturi (MDI)

Mini implanturi utilizate în acest studiu (ILZ, sud

Implanturi, Irene, Africa de Sud) sunt fabricate din
titan pur de înaltă rezistență de gradul 4 și măsoară
2,4 mm în diametru . O bilă de 1,8 mm este prezentă
la partea superioară a implantului. Cateva lungimi
diferite a implantului sunt disponibile; implanturile
utilizate în acest studiu au fost de 10 mm sau 11,5
mm lungime.
 Plasarea implantului

- Evaluarea pacientului: CBCT

- Anestezie locala: 2% lidocaina si epinephrina 1:100.000
- Marcajului: proteza existenta ->forare gauri ->pozitionarea
optimala a mini-implanturilor
- Technica chirurgicala: transmucos (fara fambou)
- Freza pilot -> perfora mucoasei si stratul cortical
- Freza implant de 2.00 mm ->neoalveola definitiva
- Prevenirea supraincalzirea osului ->viteza redusa sub irigatie
->ser fiziologic
- Capetele implanturilor se situau la 3-5 mm deasupra
mucoasei
- Suturile nu au fost necesare /aplicat gheata imediat dupa
operatie
- Medicatia analgezica: Ibuprofen 600 mg si paracetamol 1g
- Antibiotice: Amoxicilina 875 mg sau Clindamicina 300 mg
- Intructiuni postoperatorii: igiena orala zilnica incepand cu
ziua a 2a postoperatorie si sa perieze capetele implanturilor
de 2ori /zi cu gel CHX -> periuta moale
Procedura restaurativa
- Pacientii sa nu poarte dantura timp de o saptamana dupa
operatie
- Apoi -> utilizarea gelul Coe-Soft pe capetele implanturilor
inainte de plasarea danturii pentru o potrivire adecvata si o
retentie imbunatatita
- Incarcare protetica finala a fost stabilita la 6 luni dupa
operatie
- Dantura existenta a fost adaptata
- Amprenta cu material Impregum cu cape de transfer ->
Laborator
 Metode de cercetare
- Pacientii s-au prezentat la consultul postoperator la o
saptamana dupa operatie si apoi la 1,3,6,12 si 24 de luni
- Stabilitatea implanturilor a fost masurata cu o cheia
dinamometrica
- Perceptia subiectiva la durere a pacientilor ->evaluat / scara
de la 1-10
- Satisfactia finala a pacientilor ->evaluata /notarea
incovenientelor din timpul tratamentului
- La ultimul consult pacientii au fost intrebati daca recomanda
tratamentul si altor pacienti
DISCUTIE
• Acest studiu a evaluat o noua abordare in tratamentul
pacientilor cu edentatia totala la nivelul maxilei cu reclamatii
privind retinerea protezei lor conventionale , care au os
insufficient, impiedicand astfel instalarea implanturilor
conventionale cu un diametru de cel putin 3.5 mm.
• Rata de supravietuire a MDIs in maxilla a fost de 82,7 %.
Pacienti au manifestat o durere foarte scazuta post operatorie
si nu au trebuit sa se supuna procedurilor distructive de
augmentare.
• Cu toate acestea, este recomandabil sa informam pacientul sa
aiba asteptari realistice ale rezultatelor acestui tratament,
informandu le despre influenta densitatii osoase, sex si efectul
antagonistilor .