14.05.

2020

Authors: Prof. univ. dr. Elena Preoteasa, S.L.dr.Cristina Teodora Preoteasa

Edentatia totala si protezarea

ei in contextul actual

 Asistam astazi la schimbari importante privind

edentatia totala si abordarea ei terapeutica, prin
prisma contextului actual si al celui de perspectiva.

1
 14.05.2020

PROTEZAREA EDENTATIEI TOTALE IN CONTEXTUL

ACTUAL

EDENTAT/EDENTATIA
TOTALA

PROTEZAREA TOTALA

Contextul socio-demografic Biotehnologii & Biomateriale

& Context medical/Necesit de tratament /Concepte terapeutice

DIAGRAMA INTERACTIUNILOR IN CONTEXTUL ACTUAL

 Fenomenul demografic de imbatranire a populatiei si

evolutia lui

 Cresterea numerica a persoanelor in varsta/ cresterea pe

categorii de varsta (varsta a IIIa, a IVa)

 Evolutia numerica a persoanelor in varsta/postpandemie

How many elderly are there? 35 million now, doubling to 70 million by 2030
Pana in 2030 persoanele in varsta vor constitui 21% din totalul populatiei (Strydom,
2005)

2
 14.05.2020

 Conform OMS, populatia globului creste cu o rata

anuala de 1.7%, in timp ce in categoria celor de
varsta 65+ cresterea inregistreaza o rata de 2.5%.

 Estimarile Natiunilor Unite (United Nations) indica

faptul ca adultii cu varste de 80+ vor ajunge sa
aiba o reprezentare mai mare de 20% din
populatia globului.

1. Harris NO. 6th ed. New York: Prentice Hill; 1999. Primary Preventive Dentistry.
2. Park K. 21st ed. Jabalpur: Bhanot Publishers; 2011. Preventive and Social Medicine.

Baby Boomers will turn 65 at a rate of about 8000 per day, there are 76 million Baby Boomers. This huge
cohort, born between 1946 and 1964 and named for the “boom” in US births following World War II, is now
50 to 68 years old and accounts for about one quarter of the US population

3
 14.05.2020

 Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică

(Eurostat), aproape 1/3 din cetăţenii UE vor avea
vârsta de peste 65 de ani până în 2050.

 Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăşi

valoarea actuala de 17,1%, ajungând în 2050 la 33%.

 Populaţia în vârstă de peste 80 de ani va creşte de la

4,4% în prezent până la 11,4%, în 2050.

4
 14.05.2020

 La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani

 Capitala este regiunea cu cea mai mare speranţă de viaţă din

România, arată datele pentru 2015 (în medie 77,8 ani).

 In topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai

află Vâlcea (durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7
ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani).

 În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă

se află Satu Mare si Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani),
Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani).

 Din punct de vedere al pacientilor edentati total

ramane o constanta faptul ca este o situatie clinica
caracteristica persoanelor in varsta, cu status
general si oral variabil, de cele mai multe ori
afectat.

 Varsta la care se instaleaza edentatia totala se

deplaseaza spre varste mai inaintate, cu toate
aspectele asociate ei.

5
 14.05.2020

 Conditiile generale: varsta, status general, medicatie

 Persoanele cu varsta de 65-74 ani, batranii tineri - relativ
sanatosi si activi;

 Persoanele cu varsta de 75-84 ani, batranii de mijloc,

categoria cea mai variata, include persoane sanatoase si
active, dar si persoane cu mai multe boli cronice;

 Persoanele cu varsta de 85+ ani, cei mai batrani, prezinta

fragilitate fizica, cu multiple comorbiditati,inregistreaza
cea mai mare rata de crestere. Baby Boomers
Born between the years 1946 to 1964.
Over 77 million baby boomers alive today

Predictii privind cresterea

populationala a persoanelor in
varsta

6
 14.05.2020

 Afectiunile si disfunctiile orale pot fi

insotite de durere de intensitate mare,
care are un impact acut asupra calitatii
vietii, cu afectarea masticatiei, fonatiei
si interactiunilor sociale.
 Aceste aspecte ale starii de sanatate
sunt de importanta critica in segmentul
populational al persoanelor in varsta, iar
deficientele calitatii vietii au un efect
devastator.

 ET afecteaza functiile orale (fonatie, masticatie)

 Pierderea dintilor afecteaza propria identitate
 Sunt situatii clinice cu grad mare de dificultate
 “Un numar mare dintre protezele mobile sunt inadecvate
functionalitatii orale, foneticii si esteticii” (US surgeon
general report 2000)
 Cele mai multe probleme sunt observate la protezele
mandibulare (echilibru)
 Efectele cumulative ale purtarii indelungate a unor
proteze incorecte prin modificarile induse det situatii
clinice dificile

7
 14.05.2020

 Instalarea edentatiei totale la varste mai inaintate

determina dificultati prin statusul general si oral,
prin componentele sociale si comportamentale
asociate.
 Dificultatile in adaptarea cu protezele mobile
 Protezarea dupa perioade lungi de purtare a unor
proteze mobile incorecte→modif asociate

8
 14.05.2020

 Nevoia de proteze mobile este de asteptat sa creasca

dramatic in urmatorii 30 ani, in relatie cu cresterea
considerabila a persoanelor in varsta (estimarile pentru
anul 2050 indica faptul ca 2 miliarde de oameni vor
avea varste de 60+)
 Schimbari in Perceptia &Satisfactia pacientilor
 Schimbari in Adresabilitatea la cabinet/solutii acceptate
 Schimbari in viziunea specialistilor
 ↑CONCEPTE/OPTIUNI diferite in abordarea
protetica a edentatului total

9
 14.05.2020

 Noile tehnologii si conditiile materiale au adus o

serie de schimbari in ceea ce priveste alternativele
de tratament

 Suprapunerea lor peste profilul oral si general,

caracteristic acestor categorii de pacienti,
determina limitari in unele abordari terapeutice,
legate de cresterea riscurilor si a dificultatilor in
aplicarea si intretinerea unora dintre tratamente.

 PT este si la momentul actual metoda de tratament cea mai

frecvent folosita pentru edentatia totala, fiind accesibila, dar care
de multe ori nu raspunde tuturor asteptarilor pacientilor, nefiind
acceptata si fiind urmata de modificari ireversibile ale structurilor
orale.
 Are multiple neajunsuri, mai ales in relatie cu stabilitatea deficitara a
protezelor mandibulare, cu efectele negative asupra restabilirii
masticatiei si asupra resorbtiei crestei reziduale.
 Schimbari in perceptia edentatiei/protezarii totale, in abordarile
medicale/rezultatele protezarii/satisfactia pacientilor

10
 14.05.2020

 Solutia optima pt ed totala mand SPI

 Consensul McGill 2002, Consensul York 2009
 Dovezile stiintifice sustin faptul ca restaurarea
edentatiei mandibulare cu proteze conventionale
nu mai este varianta de tratament cea mai
indicata, ci supraproteza pe doua implanturi, care
imbunatateste echilibrul protezei, calitatea vietii,
satisfactia pacientului si starea de bine

11
 14.05.2020

 SPI pe 2 implanturi la mand⇒ tratamentul optim

pt persoanele in varsta;
 SPI pe 3 sau 4 implanturi intraforaminal ⇒ se
poate reduce diametrul (MDI) sau lungimea
implanturilor (8- 6 mm);
 SPI pe 3 sau 4 implanturi intraforaminal ⇒ se pot
uni prin bare, ca sist de ancorare sau protezari
hibride - punti demontabile;
 Minim 4 implanturi intraforaminal ⇒ se pot
proteza fix

12
 14.05.2020

 Resorbtia osoasa este diminuata

 Comparativ cu protezarea fixa sustine mai bine
partile moi
 Asigura o mai buna stabilitate protezei si restabilirea
funct (imbunatateste eficienta mastic cu 20%)
 Realizeaza o imbunatatire considerabila a retentiei
protezei
 Se poate reduce din acoperirea boltii palatine (la noii
purtatori de proteze si la cei cu reflex de voma)

13
 14.05.2020

 Sunt necesare mai putine implanturi

 Tratamentul este mai simplu, cu mai putine
etape, sedinte de tratament, mai usor de
suportat
 Mai putine cerinte pt topografia implanturilor (nu
necesita inaltari ale osului pt o poz optima M-D)
 Aspectul estetic este mai bun (prin dintii artif,
papila interdentara, marimea dintilor)
 Igienizarea este mai usoara
 Reparatiile sunt mai usor de realizat

 Proteza este perceputa ca un corp strain, fata

de punte, greu acceptata de unii
 Cand sp de protezare dintre arcade e dimin (se
recomanda mai mare ≥12mm) e mai dificil de
realiz SPI decat protezare fixa (creste riscul de
fractura a protezei)
 Necesitatea unor interventii chirurgicale la
protezarea fixa
 Necesitatea intretinerii mai atenta
 Cresterea costurilor

14
 14.05.2020

 St ge afectata (afectiuni cardio-vasc, diabet etc.),

la cei in trat cu bisphosphonate
 Afectiuni acute sau in faze terminale,
 Pacienti cu cerinte nerealiste,
 Iradieri pentru tumori, in zonele cervico-faciale, de
aplicare a implantelor,
 Lipsa de motivatie din partea pacientilor (la varste
inaintate, la retardati),
 La fumători (≥10 tigari) si la cei cu abuz de alcool
 Spatiu inadecvat interarcadic
 Os inadecvat pentru implante (cantitativ: minim
10/12mm inăltime, 3-4mm lătime, calitativ: D1-D3,
nu la densitate D4),
 Dexteritate redusa a pacientilor

 Distanta dintre implant si marg incizala a dintilor

trebuie sa asigure spatiul necesar pt toate
componentele protetice
 Alegerea elementelor de ancorare in raport cu sp
protetic.

 Intretinerea SPI
 Cu cat implanturile sunt plasate mai corect cu
atat sunt necesare mai putine proceduri de
intretinere

15
 14.05.2020

 Indicatii:
 Solidarizarea implanturilor scurte
 Compensarea angulatiei si lipsei
de paralelism a impl
 Asigura si sprijin implantar SPI
 Asigura prin rotatia calaretilor pe
bara, sist semirigid, compensarea
infundarii la niv zonelor muco-
osoase
 Spatiul protetic necesar depinde
de sist de bare

 Usor pt pac sa insere si dezinsere proteza

 Putin voluminoase (3-4 mm)
 Permit o divergenta de 40° intre doua implanturi
 Sunt disponibile in 4 nivele de retentie: negru,
albastru, portocaliu si transparent
 Se pot utiliza separat sau aplicate pe bare

16
 14.05.2020

 Sist capsa, O-ring

 Disponibile in dif dimens si design-uri
 Se pot utiliza separat sau aplicate pe bare
 Diametrul diferit


Sisteme magnetice
 Profil redus de 2-3 mm
 Permite utilizare in dif angulatii si poz ale
implanturilor
 La cei cu probleme de dexteritate (boala
Parkinson’s)

17
14.05.2020

18
 14.05.2020

 Aspecte generale: varsta, status general, medicatie,

perceptie, experiente anterioare ;
 Aspectele de anatomie a osului (inaltimea osului) si
structurilor de vecinatate ale maxilarelor;
 Calitatea osului - densitatea;
 Consideratii estetice: suportul facial, lungimea
dintilor, calitatea mucoasei;
 Aspecte biomecanice (risc de fractura, antag, raport
scheletal, intre creste) si functionale (solicitari funct si
parafunctionale) ;
 Complicatii posibile si usurinta reparatiilor;
 Aspecte economice.

19
 14.05.2020

 Conceptul de Arcada dentara scurtata – All on

four, All on six, Fast&Fixed

Asigurarea functiilor cu un nr redus de unitati ocluzale tehnici rapide, minim invazive

S-au creat/verificat diferite sisteme de ancorare

S-a stabilit un standard minim ca numar de implanturi pentru supraprotezare

20
 14.05.2020

 Precizarea diagnosticului:
- Precizari clinice- Clasificarea ACP,
- Evaluarea imagistica→Deciziile de tratament

 Concepte, materiale si tehnologii noi → Precizia,

Calitatea tratamentelor

21
14.05.2020

22
 14.05.2020

 Tehnologii de polimerizare sub presiune sau de

realizare prin injectie

 Materiale acrilice cu grad ridicat de rezistenta

mecanica (Castaplast) sau caracteristici
elastice (Vitaplex)

23
 14.05.2020

 In prezent, pentru pacientii in varsta edentati, sunt

preferate solutiile cele mai simple, minim invazive,
cu costurile cele mai mici, dar cu restabilirea
aspectelor functionale si cresterea calitatii vietii
pacientilor.
 Dintre solutiile de protezare pe implanturi pentru
pacientii tineri edentati pot fi indicate alternativele
de protezare fixa pe implanturi, iar pentru cei mai
in varsta sunt preferate alternativele de protezari
mobile pe implanturi.

24
 14.05.2020

 Noua era - a preciziei medicale→imbunatatirea

serviciilor medicale
 Noi parteneri ai medicinei – biologia - genomica,
suport pt programele si serviciile medicale,
tehnologii clinice cu inteligenta artificiala,
simplificarea si precizia in procedurile medicale:
 - acuratetea deciziilor medicale
 – digitalizarea procedurilor medicale clinice si de
laborator

Tema Cadrul didactic Data prezentarii/

Interval orar
1. Edentatia totala si protezarea ei Prof univ dr Elena Preoteasa
in contextual actual

2. Examinarea pacientului, pregatirea Asist univ Dr. George Mihai

preprotetica, interventii laser

3. Amprentarea /Adaptarea lingurilor S.l. Dr. Traian Bodnar

individuale/ metode alternative de
realizare cu ajutorul siliconului chitos,
avantaje, dezavantaje

4. Stabilirea RIMO, particularitati, S.l. Dr. Ana Maria Tancu

dificultati si consecinte in cadrul etapei
clinice, exemplificari

5. Transferul datelor inregistrate in cabinet Asist univ Dr. Inrid Pintilie

in laborator, rolul arcului facial de
inregistrare, montarea modelelor in
ocluzor si articulator

6. Principii generale in montarea dintilor, Asist univ Dr. Laura Iosif

scheme ocluzale cu aplicabilitate la
edentatul total, indicatiile acestora,
exemplificarea montarii dintilor in
laborator conform tehnicii Pedro Saizar

7. Proba machetelor/ Aplicarea protezelor/ Conf univ Dr Ligia Muntianu

Comparativ cu inregistrarea zonei neutrale

8. Modalitati de stabilizare a PT cu ajutorul Conf univ Dr. Cataina Murariu-Magureanu

adezivilor, al captusirilor, prin
miniimplanturi

9. Supraprotezarea pe dinti Conf univ Dr. Marina Imre

10. Aspecte comparative privind Asist univ Dr. Daniela Meghea
supraprotezarea pe implanturi vs.
miniimplanturi la edentatul total

11. SPI pe 2 implanturi ca alternative la PT, Asist univ Dr. Mihaela Marin
exemplificare cazuri: caracteristicile si
localizarea implanturilor, sist. de ancorare,
realizarea protezei, evolutie, complicatii

25