Rezident: Stan Ligia, an 3 parodontologie

Legatura intre sanatatea gingivala si longevitatea

lucrarilor protetice

Consecintele lucrarilor protetice din diferite materiale sau

realizate prin diferite tehnologii, asupra parodontiului sanatos
sau patologic, au fost investigate. Dintii lipsa ai pacientilor
edentati partial, au fost acoperiti cu proteze ceramice bazate
pe Cr-Co conventional, CAD/CAM Cr-Co, CAD/CAM dioxid de
zirconiu. Conditia sanatatii orale impreuna cu parodontiul, au
fost evaluate inainte si dupa plasarea restaurarii protetice
folosind diferiti indici parodontali (indicele parodontal
comunitar- CPI) sau de igiena dentara (indicele de placa
proximala modificat -MAPI). Aditional, s-a determinat biotipul
gingival folosind tehnica de transparenta a sondei. Dupa 12
luni de tratament protetic valoarea medie a MAPI a ramas
practic nemodificata la pacientii diagnosticati cu parodontita,
restaurati atat cu coroane fabricate Cr-Co sau CAD/CAM Cr-
Co. In plus, costructiile ceramice pe baza de zirconiu au avut
rezultate parodontale mai bune, inflamatie mai scazuta si
conditii de igiena dentara mai buna. Trebuie luat in
considerare inainte de reabilitarea protetica si biotipul
parodontal individual, pentru a evita trauma tesutului
parodontal si colonizarea cu microorganisme.
Un studiu realizat de Abduo si Lyon (64) afirma ca nu exista o
asociere directa intre statusul parodontal si longevitatea
restaurarilor protetice fixe. Cu toate acestea, armonia intre
parodontiu si restaurarea protetica este imperativa. In caz
contrar, vor avea de suferit estetica si supravietuirea
restaurarii va fi compromisa.
Reactia tesutului gingival la construcția protetică este
condiționată de poziția liniei finale, de realizare și de profilul
de emergență al restaurării. Rezultatele clinice și estetice,
precum și reacția țesutului gingival sunt, de asemenea,
asociate cu curatabilitatea restaurării și designul puntii. Chiar
dacă designul puntii este adecvat, acesta nu poate împiedica
dezvoltarea inflamației mucoasei în apropierea puntii dacă
condițiile de igienă orală nu sunt păstrate prin eliminarea
biofilmului dentar. Capacitatea pacienților de a realiza o
igienă orală optimă este indispensabilă pentru supraviețuirea
construcției protetice, iar controalele regulate oferă șansa de
a depista și gestiona precoce a complicațiile.
Construcțiile protetice fixe pot provoca inflamație, iar când
aceasta devine cronică sunt stimulate mecanismele
adaptative ale imunității, implicând imunitatea celulară și
necelulară. Aceste mecanisme imunitare au un rol critic
pentru limitarea reacției inflamatorii și în procesul de
recuperare cu regenerarea și restaurarea țesuturilor lezate.
Astfel, mecanismele imunitare auto și dobândite ar trebui
sincronizate pentru a readuce țesutul deteriorat la
homeostazie [65]. Ercoli și Caton [66] au observat că
acumularea de placă și pierderea atașării parodontale sunt
legate de tipul de restaurări protetice. Marginea restaurarii
situată în apropierea epiteliului joncțional poate provoca
inflamații parodontale și recesiune gingivală. Dezvoltarea
precoce a leziunii are loc ca o reacție a leucocitelor și
endoteliocitelor locale la placa dentară din jurul marginilor
restaurării protetice. Produsele secundare metabolice ale
acestor microorganisme activează epiteliocitele joncționale,
promovând citokinele și stimulând eliberarea de
neuropeptide, ceea ce duce la dilatarea vaselor de sânge.
Odată cu dezvoltarea procesului patologic, un număr crescut
de celule diverse, cum ar fi neutrofile, macrofage, plasmocite,
limfocite și mastocite migrează către focarele patologice.
Atunci când se formulează focarele patologice, are loc o
transformare de la răspunsul auto la răspunsul imun
dobândit. Celulele plasmatice și macrofagele, precum și
limfocitele B și T predomină; Există, de asemenea, subtipurile
IgG3 și IgG1 de limfocite B. Se observă, de asemenea,
tulburări ale fluxului sanguin, precum și amplificarea
activității colagenolitice. Există, de asemenea, o producție
amplificată de colagen de către fibroblasti. Această fază
clinică este însoțită de sângerări gingivale, culoare gingială și
modificări ale conturului și este evaluată ca gingivita
moderată până la severă.
Din punct de vedere clinic, progresul leziunilor are ca rezultat
dezvoltarea parodontitei. În această etapă se detectează,
clinic și histologic, atașamentul parodontal ireversibil și
pierderea osoasă alveolară. Odată cu progresul inflamației,
apare dezvoltarea pungii parodontale [65,67].
Cele mai frecvente plângeri în rândul subiecților care au
beneficiat de tratament protetic folosind restaurări metalo-
ceramice fabricate în mod convențional, au fost apariția
modificarilor de culoare a papilei gingivale, o nuanță închisă
în jurul marginilor restaurării și dezvoltarea gingivitei. Cu
toate acestea, aceste simptome clinice au fost absente atunci
când restaurările metalo-ceramice au fost realizate folosind
tehnologia CAD/CAM, ceea ce se datorează probabil unei
adaptări îmbunătățite a marginilor bazei metalice [19]. Toate
aceste semne au fost absente la subiecții care au primit
construcții ceramice pe bază de zirconiu, deoarece zirconiul
nu afectează țesuturile parodontale moi și, în schimb,
stimulează mecanismele de protecție ale parodonțiului. În
plus, s-a observat recuperarea clinică la marginea
construcțiilor ceramice pe bază de zirconiu. Toate
proprietățile menționate sunt condiționate de o aderență
microbiană mai mică la zirconiu în comparație cu metalul
[68,69]. Subiecții cu restaurări protetice fixe realizate prin
tehnologia CAD/CAM au avut un răspuns parodontal
îmbunătățit, în comparație cu cele fabricate în mod
convențional [70,71,72]. Aceste restaurări fixe funcționează
într-un mediu oral extrem de complex, cu elemente
necontrolate, cum ar fi incarcatura masticatorie, temperatura
și modificări ale pH-ului. Astfel, performanța restaurarii
protetice poate fi afectată de biomateriale, tehnologiile de
fabricație, abilitățile operatorului sau factori legați de gazdă.
Inainte de tratamentul protetic nu s-au constatat modificări
semnificative în scorurile indicelui parodontal, la subiecții cu
diverse restaurări dentare fixe. Rezultate pe termen lung
asupra parodonțiului, privind efectele restaurarilor dentare
din biomateriale și tehnicile aplicate, au fost observate la
pacienți dupa 1 an de tratament protetic. O variație
semnificativă a fost stabilită în parametrii următori:
cantitatea de sextanți sănătoși, care a fost mai mare în rândul
subiecților cu parodontită care au primit restaurări ceramice
pe bază de zirconiu comparativ cu cei cu grupuri ceramice pe
bază de Co-Cr. De asemenea, numărul de sextanți cu pungi
parodontale de 4–5 mm a fost mai mic la subiecții cu
parodontită care au primit restaurări ceramice pe bază de
zirconiu, comparativ cu un grup ceramic pe bază de Co-Cr
fabricat în mod convențional. Diferențele statistice privind
existența simptomelor clinice precum indicele igienic,
sângerarea, pungi parodontale de 6 mm sau mai mult,
precum și segmentele excluse, nu au fost detectate la toți
subiecții, care au fost, de asemenea, aprobate de examenul
medical [21]. Starea sănătatii gingivale și a igienei bucale la
subiecți cu urmeaza sa aiba inserția de restaure protetica fixa
a fost investigata de Basynet și colab. [73]. Diferiți factori,
precum tipul restaurarii protetice (proteză parțială fixă,
coroană unică) și biomaterial (metal, metal-ceramic) sunt
legați statistic de starea gingială și de igiena bucală. Indicele
gingiilor și plăcii [74] a fost folosit pentru a examina dinții și
gingia. Analizele au fost efectuate după 2 săptămâni și 6 luni
de la introducerea construcției protetice. Nu a fost stabilită
nicio diferență în indicele plăcii între subiecții care au primit
coroane, în timp ce cei cu proteză parțială fixă au prezentat
semnificație. Rezultatele pentru tipul de biomaterial nu au
fost semnificative. Statistic, au fost obtinute rezultate similare
pentru indicele gingival. Autorii au stabilit că coroana
protetică nu a avut nicio influență substanțială asupra
indicilor gingival și plăcii subiectului după 2 săptămâni și 6
luni, în timp ce punțile au prezentat un efect considerabil.
Indiferent de materialul dentar (metal sau metal-ceramic) nu
s-au constatat diferențe asupra indicilor gingival și al plăcii
pentru coroane [68]. Necesitatea controlului plăcii și a
programelor de educație pentru sănătatea orală este
necesară pentru ca protezele dentare fixe să scadă apariția
patologiei parodontale. Mai mult, s-a demonstrat că
restaurările dentare fixe de diferite tipuri afectează sănătatea
gingivală și parodontală [21]. Această din urmă afirmație este
în concordanță cu alte studii [66,75,76].
Pacienții cu țesuturi parodontale inflamate prezinta
modificări ale indicelui parodontal și simptome clinice de
inflamație (disconfort, sângerare de diferite severități,
sensibilitate a gingiilor și halitoză) [77]. O restaurare protetică
fixă poate înrăutăți starea parodontală a mucoasei sub punte,
dacă starea de igienă nu este păstrată prin eliminarea plăcii.
Prin urmare, respectarea pacienților a unor bune condiții de
igienă este esențială pentru supraviețuirea restaurarii
dentare [64,78].
Al-Sinaidi şi colab. [76] au evaluat sănătatea parodontală la
subiecții care au primit restaurări dentare fixe și au fost
evaluate și rezultatele marginilor coroanei subgingivale și
supragingivale. Autorii au observat indicii gingivali și de placă
mai mari, precum și o punga parodontal mai adânca la dinții
stâlp. În plus, dinții de susținere cu scoruri gingivale și de
placă mai mari, precum și adâncimea pungii de sondare au
fost prezentate la pacienții care au avut restaurări dentare
fixe funcționale de aproximativ 5 ani, precum și la cei care
aveau mai mult de 46 de ani. Dinții cu marginile coroanei
poziționate subgingival au avut valori medii considerabil mai
mici pentru parametrii lor clinici decât dinții cu margini
coroanei supragingivale.
Atunci când protezele dentare prezintă o acumulare mai
mare de biofilm și niveluri inflamatorii crescute, acest lucru
sugerează că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a
controla acești factori [79]. Aceste măsuri pot fi ajutoare de
control mecanic și chimic. Controlul mecanic consta in periute
de dinti (manuale sau electrice) si pasta de dinti precum si
dispozitive specifice pentru curatarea interdentara. În plus,
agenții chimici (antiseptice) prezintă beneficii antimicrobiene
atunci când sunt utilizați pentru dezinfecția protezelor, deși
doar câțiva agenți pot fi utilizați în siguranță fără a provoca
daune. Cei mai frecventi agenti chimici constau din trei tipuri
de apa de gura cu efecte antiplaca si antigingivita, care sunt
clorhexidina (CHX); uleiuri esențiale (EO), pe locul al doilea; și
clorură de cetilpiridiniu (CPC) [80,81]. Soluția CHX (0,2%) este
cea mai indicată [81]. OE sunt a doua alegere, deoarece nu
sunt la fel de eficiente ca soluția CPC (0,05% până la 0,75%),
care, totuși, are un potențial mai mare pentru reacții adverse
[80]. Efectele adverse ale apei de gură includ o pierdere
tranzitorie a senzației de gust, gust amar, durere și senzație
de arsură a mucoasei, uscăciune a mucoasei și descuamare
epitelială [81]. Soluțiile de fluor pot fi utilizate pentru
pacienții cu risc crescut de carii

Referinte

settings

1.Fixed Prosthetic Restorations and Periodontal Health: A

Narrative Review
by Viritpon Srimaneepong , Artak Heboyan, Muhammad Sohail Zafar, Zohaib Khurshid,
Anand Marya, Gustavo V. O. Fernandes, Dinesh Rokaya

19 Reich, S.; Gozdowski, S.; Trentzsch, L.; Frankenberger, R.; Lohbauer, U. Marginal fit of
heat-pressed vs. Cad/cam processed all-ceramic onlays using a milling unit
prototype. Oper. Dent. 2008, 33, 644–650. [Google Scholar] [CrossRef]
21 Spagnuolo, G.; Desiderio, C.; Rivieccio, V.; Amato, M.; Rossetti, D.V.; D’Antò, V.;
Schweikl, H.; Lupi, A.; Rengo, S.; Nocca, G. In vitro cellular detoxification of
triethylene glycol dimethacrylate by adduct formation with N-acetylcysteine. Dent
Mater. 2013, 29, e153-60. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed
64, . Abduo, J.; Lyons, K.M. Interdisciplinary interface between fixed prosthodontics and
periodontics. Periodontol. 2000 2017, 74, 40–62. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
65. Cekici, A.; Kantarci, A.; Hasturk, H.; Van Dyke, T.E. Inflammatory and immune pathways
in the pathogenesis of periodontal disease. Periodontol. 2000 2014, 64, 57–80. [Google
Scholar] [CrossRef]
66. Ercoli, C.; Caton, J.G. Dental prostheses and tooth-related factors. J. Clin.
Periodontol. 2018, 45 (Suppl. S20), S207–S218. [Google Scholar] [CrossRef]
67. Garlet, G.P. Destructive and protective roles of cytokines in periodontitis: A re-appraisal
from host defense and tissue destruction viewpoints. J. Dent. Res. 2010, 89, 1349–1363.
[Google Scholar] [CrossRef]
68. Nakamura, K.; Kanno, T.; Milleding, P.; Ortengren, U. Zirconia as a dental implant
abutment material: A systematic review. Int. J. Prosthodont. 2010, 23, 299–309. [Google
Scholar]
69. Zarone, F.; Di Mauro, M.I.; Spagnuolo, G.; Gherlone, E.; Sorrentino, R. Fourteen-year
evaluation of posterior zirconia-based three-unit fixed dental prostheses: A prospective
clinical study of all ceramic prosthesis. J. Dent. 2020, 101, 103419. [Google Scholar]
[CrossRef]
70. Xu, X.Y.; Zhang, Y.L.; Geng, F.H. Clinical efficacy and effects of cad/cam zirconia all-
ceramic crown and metal-ceramic crown restoration on periodontal tissues. Shanghai Kou
Qiang Yi Xue Shanghai J. Stomatol. 2017, 26, 331–335. [Google Scholar]
71. Pabst, A.M.; Walter, C.; Grassmann, L.; Weyhrauch, M.; Brüllmann, D.D.; Ziebart, T.;
Scheller, H.; Lehmann, K.M. Influence of cad/cam all-ceramic materials on cell viability,
migration ability and adenylate kinase release of human gingival fibroblasts and oral
keratinocytes. Clin. Oral Investig. 2014, 18, 1111–1118. [Google Scholar] [CrossRef]
[PubMed]
72. Wataha, J.C. Biocompatibility of dental casting alloys: A review. J. Prosthet.
Dent. 2000, 83, 223–234. [Google Scholar] [CrossRef]
73. Kc Basnyat, S.; Sapkota, B.; Shrestha, S. Oral hygiene and gingival health in patients with
fixed prosthodontic appliances—A six month follow-up. Kathmandu Univ. Med. J.
(KUMJ) 2015, 13, 328–332. [Google Scholar]
74. McClanahan, S.F.; Bartizek, R.D.; Biesbrock, A.R. Identification and consequences of
distinct löe-silness gingival index examiner styles for the clinical assessment of
gingivitis. J. Periodontol. 2001, 72, 383–392. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
75. Bluma, E.; Vidzis, A.; Zigurs, G. The influence of fixed prostheses on periodontal
health. Stomatologija 2016, 18, 112–121. [Google Scholar]
76. Al-Sinaidi, A.; Preethanath, R.S. The effect of fixed partial dentures on periodontal status
of abutment teeth. Saudi J. Dent. Res. 2014, 5, 104–108. [Google Scholar] [CrossRef]
77. Heboyan, A.; Syed, A.U.Y.; Rokaya, D.; Cooper, P.R.; Manrikyan, M.; Markaryan, M.
Cytomorphometric analysis of inflammation dynamics in the periodontium following the
use of fixed dental prostheses. Molecules 2020, 25, 4650. [Google Scholar] [CrossRef]
78. Rokaya, D.; Mahat, Y.; Sapkota, B.; Kc Basnyat, S. Full coverage crowns and resin-
bonded bridge combination for missing mandibular anterior teeth. Kathmandu Univ. Med.
J. (KUMJ) 2018, 16, 97–99. [Google Scholar]
79. Cortelli, S.C.; Costa, F.O.; Rode, S.M.; Haas, A.N.; Andrade, A.K.P.; Pannuti, C.M.;
Escobar, E.C.; Almeida, E.R.; Cortelli, J.R.; Pedrazzi, V. Mouthrinse recommendation for
prosthodontic patients. Braz. Oral Res. 2014, 28, 1–9. [Google Scholar] [CrossRef]
80. Gunsolley, J.C. Clinical efficacy of antimicrobial mouthrinses. J. Dent. 2010, 38 (Suppl.
S1), S6–S10. [Google Scholar] [CrossRef]
81. Vyas, T.; Bhatt, G.; Gaur, A.; Sharma, C.; Sharma, A.; Nagi, R. Chemical plaque control—
A brief review. J. Family Med. Prim. Care. 2021, 10, 1562–1568. [Google Scholar]
[CrossRef] [PubMed]
82.