1.

Etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic

1). Factori primari:

-ereditari:prin transmitere dominanta la familii intregi

-genetici: sindr Klinefelter, boala Marquio, osteopretoza
2 ).Factori secundari:
=endocrini: gigantism, acromegalie, maladia Recklinghausen, gigantismul
eunucoidal.
=disfunctionali:
- dormitul copilului mic cu capul in hiperreflexie (pe
multe perne ) conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara si
determina o crestere a tonicitatii muschilor coboratori ai mandibulei, care
poate determina un pseudoprogn mand ;
- ticul de propulsie a mand conduce mandibula intr-o pozitie anterioara,
care poate det un pseudoprogn mandibular ;
-masticatia lenesa cu alimente moi NU determina atritia dintilor temporari
si prin conductie canina conduce mandibula intr-o ocluzie terminal
mezializata, determinand un pseudoprognatism mand.
-obiceiul vicios de muscare a buzei inferioare conduce la instalarea
angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale, care det un
pseudoprogn mand.;
=locali:
*scheletici: -hipodezvoltarea maxilara din despicaturile palatine operate
determina un pseudoprogn mandibular ;
-hipodezvoltarea maxilara din retrognatismul max determina un
pseudoprogn mandibular
*tesuturi moi: -macroglosia din mixedemul juvenile, mongoloism,
oligofrenie det prin stimularea cresterii mandibulare un pseuodoprogn
mandibular ;
-frenul lingual scurt imprima o pozitie joasa a limbii in postura si poate
determina o stimulare a creserii sagitale a mand ;
*dentari: -eruptia palatinizata /vestibularizata a IC sup conduce la
instalarea angrenajelor inverse sau a ocl inverse frontale, care determina
un pseudoprogn. mand ;

- hipodontia IC sup poate conduce la instalarea unei ocl inverse frontale,

care det un pseudoprogn mandibular.
3).Factori micsti:
-cand ase asociaza factorii primari cu cei secundari,prognatia mandibulara
devine SEVERA.

2. Dg pozitiv in prognatismul mandibular

anatomic
Diag pozitiv : dupa examenul clinic si teleradiografia de profil
Semiologia clinica:
Examenul facial:
-facies: aspect dur, voluntar al fetei
-etajele fetei: etajul inferior marit sau normal
-obrajii: infundati
-fanta labiala:

-situata in 1/3 superioara a etajului inf al fetei;

-buza sup infundata,

-santul labio-mentonier:sters
-menton -proeminent (progenie)
-muschi: spasticitatea si tensionarea muschiului orbicularis oris
-ATM:spasme musculare
-profil:concav
-treapta labiala :inversata
-mandibula: in forma de galos sau talpa de sanie, cu ramul
orizontal oblic in jos si inainte si partea simfizara cu aspect
ascutit;
-unghi goniac :obtuz in rotatie posterioara mandibulara
Examen intraoral:

-anomalia se poate depista la nastere

-se manif din dentitia temporara
-se agraveaza o data cu varsta
*arcada dento alv MAX:
- normal, aliniata ;
-cand decalajul sagital este mare, apare compensarea dentara
manidbulara prin vestibuloversia dintilor frontali superiori
*arcada dento alv MAND:
-dintii inferiori erup precoce
-arcada inf este spatiata cu treme
-in sens sagital si transversal arcada inf este marita
-intre baza mandibulara si arcada alveolara apare un sant
vestibular
*ocluzia dentara :
-sagital: -plan postlacteal in treapta mezializata mai mult
de 2 mm
-rapoarte mezializate accentuate molare si
canine
-ocluzie inversa frontal cu sau fara inocl sagitala
negative
-transversal: -ocluzie inversa totala /bilateral
-vertical : -contacte intre supraf ocluzale interarcadice
-poate aparea ocluzia deschisa frontal
-ocluzia dinamica :
-pozitii test: lateralitatea este anormala ;
-pozitii diagnostic: RC coincide cu Intercusp Maxima

*Semiologia paraclinica-Teleradiografie de profil :

-unghiuri marite : SNB, Go, FMA
-unghiuri micsorate :ANB, ANPog, SGnF
-valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar
modificarile compensatorii
-lungimea mandibulei este > ca baza craniuluii si planul maxilar

3.Principii de tratament in prongnatismul

mandibular anatomic :
-Tratamentul se instituie cat mai devreme;
-Se face pana la terminarea cresterii;
-Se realizeaza un echilibru intre dezvoltarea maxilara si
mandibulara prin franarea cresterii mandibulare si eliberarea
cresterii maxilare;
-Se realizeaza un camp masticator prin stabilirea rapoartelor de
ocluzie normale;
-Contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale ;

4. Etiopatogenia prognatismului mandibular

functional
Factori secundari:
*Disfunctionali:
-ticul de propulsie al mandibulei conduce mandibula intr-o
pozitie anterioara
-domitul copilul mic cu capul in hiperflexie ( pe multe perne )
conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara;

-hipertrofia amigdaliana declanseaza un reflex genioglos de

propulsie a mandibulei, cu largirea istmului faringian, pt
mentinerea liberea caii aeriene;
-deglutitia sublinguala ;
-parotidita epidemica determina un reflex de propulsie al
mandibulei ;
*Locali dentari, care produc interferente ocluzale :
-lipsa atritiei caninilor temporari;
-obturatile ocluzale in exces;
-egresia dintilor laterali in spatiile edentate ;
-malpozitiile dentare ;
-lucrarile gnato-protetice incorecte care actioneaza prin
microplanuri inclinate

5. Dg pozitiv in prognatismul mandibular

functional
Dg pozitiv se pune dupa examenul clinic si tele de profil
examenul facial :
-etajul inferior al fetei usor marit ;
-fanta labial situate in 1/3 medie a etajului inf al fetei ;
-sant labio-mentonier sters
-menton proeminent ;
-tensionarea muschiului orbiularis oris
-zgomote articulare la nivelul atm
-profil usor concav sau drept
-unghiul goniac este normal

examenul intraoral :
-in plan sagital : - rapoarte mezializate moale si canine sau cap
la cap
-ocluzie inversa frontala care include si
caninii
-in dentatia temporara ocluzie inversa
frontala care include si molarii
-in dentitia mixta ocluzia inversa frontala
poate determina aparitia unui spatiu intre C si PM
-in plan transversal : - ocluzie inversa totala sau unilaterala; sau
rapoate normale
-in plan vertical: poate aparea ocluzia adanca frontal
Paraclinic-Teleradiografia de profil :-Unghiul SNB marit
-Unghiul SGnF micsorat
-lungimile bazelor sunt normale

6.Principii de tratam in prognatismul

mandibular functional
-tratamentul se instituie cat mai devreme
-se indeparteaza factorii cauzali
-se corecteaza ocluzia inversa frontala
-se face retropulsia mandibulei
-se face pana la terminarea cresterii

7.Etiopatogenia retrognatismului maxilar

Etiopatogenie
*factori primari- genetici (sindr.Down)
-boli congenitale(despicaturile palatine)
*factori secundari :
-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de
dezvoltare a maxilarului sau prin actiunea factorilor externi care
impiedica dezvoltarea max.:
-respiratia orala produce un dezechilibru
muscular datorita triplei inchideri orale, cu cresterea tonusului
musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.
-deglutitiile anormale

-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea

buzei sup.,ticuri de propulsie a mandibulei,presiuni ale
degetului in zona subnazala in repaus.
-locali:
*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in
cresterea sagitala a maxilarului
*dentari: -pierderea precoce a dintilor temporari frontali
-hipodontia incisivilor lat sup.
-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.
-caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det
pierderea acestora
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp
mai lung intre eruptia incis sup si cei inf.
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor
dentare

8 .Dg POZTIV

in retrognatismul maxilar

-Dupa datele etiologice , a examenului clinic si a teleradiografiei

de profil
Examenul facial facies aplatizat prin nedezvoltarea max in
sens sagittal
-regiunea buzei sup este infundata
- etaj inf micsorat sau normal
-menton proeminent
-profil facial concave ,prin prabusirea buzei sup si a piramidei
nazale
-treapta labial inversata cu retrocheilie sup

Examen oral inghesuire dento-maxilara

- arcada scurtata
-anomalii dentare izolate de pozitie si sediu
-vestibulo versia incisivilor superiori cand apar compensarile
dentare
-baza apicala mai mica decat baza coronara in sens
transversal si sagital
*ocluzie :
sagital-plan postlacteal in treapt amezializata mai mult de 2
mm
-rapoarte mezializate accentuate molare si canine
-ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala
negative
-transversal-ocluzie inversa totala
-vertical-poate aparea ocluzia deschisa frontala

Teleradiografia de profil unghi SNB este normal

- Unghiuri micsorate- SNA, ANB,NAPog,FMA
-Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si
a bazei craniului

9.Principii de tratament in retrognatismul

maxilar
-se realizeaza un echilibru intre dezvolt maxilara si mandibulara
prin stimularea cresterii maxilare in cele 3 sensuri ale spatiului .
-nu se recomanda extractiile in scop ortodontic pe maxilar
pentru ca se accentueaza decalajul scheletal

-contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale

10. Condiiile realizrii saltului articular din

ocluzia invers sau angrenajul invers frontal
- dintii implicate in ocluzia inversa sau angrenaj invers trebuie
sa se gaseasca intr-o pozitie favorabila,sa nu fie rotate sau pre
palatinizati
-dintii implicate in ocluzia inversa sau angrenaj invers trebuie sa
aiba spatiu pe arcada dentara
-arcadele dentare trebuie sa fie dezangrenate in zonele
lateralevprin gutiere ocluzale

11.Etiopatogenia despicaturilor labiomaxilo-palatine

In sapt 3-4 de viata IU, embrionul are o dimens de 8-10 mm
si prezinta la nivelul extremitatii cefalice 5 muguri faciali :unul
frontal,2 maxilari si 2 mandibulari.

1.Factori primari:
-ereditari, prin transm dominanta sau recesiva
-anomalii cromozomiale autosomale prin mutatii genetice :sindr
Pierre Robin
-anomalii cromoz autosomale de nr : Sindr Patau, Edwards
2.Factori secundari :
Factorii teratogeni externi care act in perioada de graviditate :
-infectii virale :rubeola, rujeola
-boli cornice ale mamei :lues
-intoxicatii cronice ale mamei : alcoolism, tabagism
-medicam administrate : neuroleptice, cortizon, antibiotic,
citostatice, anticonvulsivante
Factori teratogeni de mediu : radiatii ionizante, poluarea atmos
si a apei de baut
Factori fizici maternali : strangulari ombilicale, bride amniotice
Factori predispozanti : varsta mamei peste 40 ; aport
insufficient de Oxigen, prin reducerea transp de sande din zona
nazo-maxilara din timpul vietii IU

12. Dg pozitiv in despicaturile labio-maxilopalatine

Diag pozitiv se pune la nastere prin depistarea despicaturii

labio-maxilo-palatine
*tulburari faciale :
-facies aplatizat, asimetric, in cazul unei despic unilateral
-narina afectata aplatizata
-buza sup scurtata, retractila, asimetrica
-profil usor concav
-treapta labiala inversata
*tulb functionale:
-de respiratie, fonatie, auditie

14.Etiopatogenia asimetriilor
dento-faciale
Factori primari: - ereditari: disostoza mandibulo-faciala,
hiperplazia hemimandibulei - genetici: microstomia hemifaciala,
plagiocefalia - boli congenitale: despicaturile labio- maxilopalatine unilaterale
Factori secundari: - traumatici: anchiloza temporomandibulara unilaterala, consecutiv fracturii condilului
mandibular care determina hipoplazia hemimandibulei
- disfunctionali: obiceiul vicios de sugere a degetului, dormitul
pe o parte, ghidajul cuspidian, activitate functionala asimetrica,
disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare
- locali: crestere scheletala asimetica, caria dentara
interproximala, traumatismele dentare, extractiile dentare,
anomalii dento- maxilare ( clasa a II-a Angle, anomaliile dentare
de pozitii, etc), tratamente ortodontice.

15. DIAGNOSTICUL POZITIV AL

LATEROGNATIEI MANDIBULARE
Etiologie: - este produsa de cauze care detrmina
supradezvoltarea sau subdezvoltarea mandibulei.
Supradezvoltarea poate fi cauzata de : - tumori ale ramului
ascendant
- hipertrofia monoepifizara, caracterizata prin cresterea
excesiva a unei hemimandibule la adolescent, mai frecvent la
sexul feminin
- aspectul cliniceste de prognatie unilaterala
Subdezvoltarea unei jumatati a mandibulei este produsa de
factori care inhiba cresterea, cum ar fi:
- anchiloze produse prin traumatisme in perioada copilariei
- iradieri
- osteomielita
- plagi cicatrizate vicios
- rezectii tumorale
- fracturi mandibulare consolidate vicios
Clinic si paraclinc
-Asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea
deficitului de crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de
cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului
liniilor orizontale faciale ( bicomisurale, bipupilare).
-Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este
larg deschisa.
- Examenul intraoral pune in evidenta distocluzie incrucisata de
partea afectata.

-Masuratorile antropometrice- distantele Go-Gn si Go-Au sunt

inegala de partea dreapta si stanga.
-Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de
crestere in regiune
Dg se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in
laterognatie relatia maxilo-mandibulara nu se modifica, in
pozitia cavitate orala larg deschisa asimetria se accentueaza.
-Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata
ca avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori, in
raport cu cei superiori.
-Teleradiografia arata deficitul de crestere. E.M.G. poate sa
puna in evidenta diferentieri in activitatea muschilor propulsori

16. DIAGNOSTICUL POZITIV AL LATERODEVIATIEI

MANDIBULARE
Etiologie: - dezvoltarea neconcordanta a celor doua maxilare
- meziopozitii ale arcadelor in zonele laterale asimetrice
- malpozitii dentare izolate
- miscari de lateropozitie pt evitarea zonelor algice
- pante de conductie
- ticuri
Clinic si paraclinic
-Discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu
mandibula aflata in ocluzie. Intraoral se pune in evidenta
deviatia liniilor frenurilor si a liniei interincisive.
Dg se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei, in
care laterodeviatia se corecteaza. In laterodeviatie, controlul
dumului de inchidere mandibulara arata devierea acestuia in
contactul ocluzal.

- Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata

ca, in laterodeviatie vor recula atat condilul cat si incisivii
inferiori, in raport cu cei superiori

17.Fortele functionale
-fortele natural functionale-rezultate din timpul activitatii
normale a functiilor aparatului dentomaxilar(deglutitie,fonatie,masticatie) si de dinti
(postura,ocluzie,eruptie dentara)
-forte anormale functionale-rezultate din timpul disfunctiilor
aparatului dento-maxilar(respiratie orala,deglutitii
atipice,masticatie lenesa),a obiceiurilor vicioase
(sugere,interpozitie,muscare),a bruxismului si a disfunctiei
ocluzale(interferente ocluzale,ocluzie traumatogena)
-forte terapeutice functionale-rezultate din redirectionarea
si conditionarea neuro-musculara a anumitor forte muscular
naturale in vederea stimularii cresterii,a modificarii pozitiei si a
morfologiei bazelor maxilare

18.Miogimnastica functionala
-este

masura de electie din ortodontia interceptiva in cazul in

care au survenit dezechilibre in unitatile musculare
-executarea unor exercitii voluntare,constiente,gradate,ritmice
pentru fiecare grupa musculara sau functie a aparatului dentomaxilar.
-pregatirea corespunzatoare a grupelor muscular asigura :
-corectia unor mici abateri in unitatile scheletale (process
dento- alveolar,relatii intermaxilare)
-readuce echilibrul in balanta forma-functie
-asigura dezvoltarea echilibrata pe treptele urmatoare

-in cazul unor dezechilibre scheletale importante miogimnastica

nu este suficienta=>trebuie sa se intervina prin aparat
ortodontic sau chirurgical
-mioterapia poate preceda,insoti si continua tratamentul
ortodontic.Astfel,musculatura se conformeaza pe structuri
scheletale,consolideaza rezultatul obtinut si asigura dezvoltarea
echilibrata

19.Clasificarea aparatelor
functionale:exemple
a)dupa modul de agregare:

-aparate mobile-nu contin elemente de agregare

-aparate fixe-sunt fixate pe dinti(cimentare)
b)dupa efectele produse asupra muschilor:
-aparate miodinamice actioneaza prin activitatea musculara din timpul
functiilor
-aparate miotonice actioneaza prin masa musculara
c)dupa zona de aplicare:
-monomaxilare(superioare si inferioare)
-bimaxilare
d)dupa modul de actiune :
-aparate active produc forte intrinseci prin activarea arcurilor sau
surubului care intra in alcatuirea aparatului
-aparate pasive- nu produc forte intrinseci prin arcuri sau surubul care
intra in alcatuirea aparatului
e)dupa sediu:
-aparate orale:ocupa spatiul oral
-aparate vestibulare:ocupa vestibulul cavitatii orale
f)dupa transmiterea fortelor:

-aparat de grupa I-transmite forte musculare direct dintilor pentru a

corecta malocluzia
-aparat de grupa II-produce repozitionarea mandibulei si fortele rezultante
sunt transmise celorlalte structuri
-aparat de grupa III-produce repozitionarea mandibulei,actionand din
vestibulul bucal sau dinafara arcadei dentare

20. Indicaii i principiul de aciune a gutierei cu

plan nclinat
INDICATII:
-corectarea angrenajelor inverse sau ocluziei inverse frontale
fara inocluzie sagitala pozitiva,determinate de modificarile de
ax ale frontalilor superiori
-cand dintii superiori au spatiu pe arcada dentara si prezinta o
pozitie favorabila vestibularizariilor
-dintii inferiori sunt erupti total
-exista o supraacoperire frontal
ACTIUNE:
-realizeaza saltul articular
-produce vestibularizarea frontalilor superiori angrenati invers

21. Indicaii i principii de aciune a scutului

vestibular
INDICATII:
-in clasa a II-a Angle de cause functionale sau obiceiuri vicioase
-in interceptia obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor

-in dentatia temporara si prima etapa a dentitiei mixte

-in perioada de somn
-in hipotonicitatea muschiului orbicularis oris si a muschiului
mentalis pt executarea exercitiilor de miogimnastica
PRINCIPIUL DE ACTIUNE:se bazeaza pe utilizarea fortelor
musculaturii periorale care sa contracareze forta de actiune a
limbii sis a corecteze pozitia dintilor anteriori

22. Indicaii i principii de aciune a

monoblocului lui Robin
INDICATII:
-in malocluzia cls aII-a de cauze disfunctionale
-ocluzia deschisa functionala
-ocluzia adanca
-laterodeviatia mandibulara
-in dentitia mixta
PRINCIPII DE ACTIUNE:
-asupra muschilor:aparatul este mentinut in cavitatea orala prin
contractia muschilor
-stimuleaza dezvoltrea osoasa
-stimuleaza secretia salivara
-indeparteaza factorii disfunctionali si obiceiurile vicioase prin
rolul sau de ecran

-retrudarea grupului frontal

-largeste arcadele dentoalveolare
-mandibula este propulsata prin ocluzia corectata ceea ce
determina cresterea sagitala,modificari ale ATM

23.Caracteristici comune ale aparatelor

ortodontice fixe
-

Sunt ancorate pe inele ortodontice sau gutiere;

Au elemente generatoare de forte ortodontice ( arcuri)

Prezinta o buna stabilitate;

Sunt purtate permanent de catre pacient;

Au actiune energica, perioada de tratament fiind mai

scurta;
Nu pot fi indepartate de catre pacient, ci numai de medical
ortodont;
Necesita material de lucru, intrumentar si aparatura
speciala;
Necesita o instruire de specialitate ortodontica pentru
echipa de lucru
-

Necesita tehnici special si etape de tratament specifice.

24. Indicaiile aparatelor ortodontice fixe

-cand nu sunt indicate aparatele active mobilizabile
-ca mijloc de tratament activ a anomaliilor dento-maxilare
- in multiple malpozitii dentare
-in corectarea rotatiilor dentare
-in miscarile denatare verticale
- sunt eficiente dupa varsta de 12-14 ani
-in inchiderea spatiilor dentare
-la pacienti cu ingiena denatra buna
-in ocluziile adanci

25.Tipuri de aparate extraorale

*Headgear
Este un aparat intra-extraoral utilizat in prevenirea si
tratamentul anomaliilor dento-maxilare , fie ca aparat de sine
statator , fie in asociere cu aparatura mobila, mobilizabila sau
fixa.
Format din:
1Dispozitivul extraoral
Banda , capelina si combinatii ; ancorajul extraoral este cel
care determina directia de tractiune;
Anconajul extraoral in functie de regiunea anatomica care
va fi utilizata poate fi:
Cervical ( low pull headgear )
Occipital (high pull headgear)

Combinat(straight pull headgear)

2Elementul metallic (arcul facial) transfera forta extraorala la
punctual de aplicare intraoral;
3Benzi elastic, inele , arcuri forta extraorala ( este data de
inele, benzi ,elastic

*Masca faciala
Este un dispozitiv ortopedic intra-extraoral care exercita
tractiune postero-anterioara,asociat la aparate fixe.
Elemente componente:
-sistem de sprijin fronto-mentonier sau zigomato-mentonier
-sistem de tije prevazut cu carlige
-elastice
*Barbita si capelina
Este un aparat extraoral cu actiune in timpul perioadei de
crestere, pentru interceptia sau corectarea clasei a IIIa Angle,
inhibarea cresterii verticale a mandibulei, inchiderea unghiului
goniac, in ocluzii deschise si corectarea laterodeviatiei
mandibulare.
Elemente componente: -Sistemul de sprijin mentonier si cranial
-Elemente declansatoare de forta reprezentate de elastic
Tipuri de barbite si capeline:

-Barbita si capelina occipital ( oblica) :

- Barbita si capelina parietala ( vertical) :

26.Particularitatile tratamentului tardiv al

anomaliilor dento-maxilare.
Tratamentul tardiv se aplica in dentatia permanenta tanara
( la adolescent ) sau la adult si este un tratament simptomatic,
chirurgical si ortodontic.
Aceste tratament este limitat numai la realizarea unei
ocluzii dentare functionale si la alinierea dintilor malpozitionati.
Tratamentul tardiv al adolescentului
Avantaje:
Exista control asupra tuturor dintilor permanenti ( exceptie
M3)
-

Dimensiunile oaselor maxilare sunt stabile

Motivatia pacientului de ordin estetic

Nu mai este necesara etapa diagnosticului terapeutic

Dificultatile tratamentului tardiv:

Imposibilitatea utilizarii cresterii naturale in terapia
ortodontica
Implicarea sociala a adolescentului ,care concureaza cu
planul de tratament
Durata lunga de tratament , in cazurile severe sau de
compromise
Repozitionarea mai dificila a dintilor, datorita faptului ca
apexurile lor sunt inchise.

Obiectivele tratamentului:
1.

Alinierea si nivelarea :

2.

Corectia relatiei molare si inchiderea spatiilor

3.

Finisarea

Tratamentul tardiv al adultului

Dificultatile tratamentului:
-

Atritia dentara excesiva;

Disfunctiilor ATM;

Modificarile pulpare ale dintilor;

Afectiunile parodontale;

Spatiile edentate cu implicatiile acestora ( migrari in plan

vertical si orizontal).

Obiective:

Repozitionarea dintilor migrati dupa extractii sau boala

parodontala;
-

Corectarea ocluziei patologice;

Alinierea dintilor frontali;

Stabilirea punctelor de contact interproximale;

Facilitarea tratamentului restaurativ gnato-protetic

Imbunatatirea starii de sanatate parodontala cresterea

raportului coroana radacina favorabil.

27. Indicatiile extractiei seriate a dintilor

temporari

Dizarmonia dento-maxilar cu nghesuire primar

(macrodonia absolut sau relativ)

28. Indicatiile extractiei ortodontice a

dintilor permanenti

Clasa I Angle cu nghesuire dento-maxilar (extraci

simetrice n cele 4 cadrane)

Clasa a II-a Angle cu meziopoziie generalizat a dinilor

superiori (extracii simetrice pe arcada MX)

Clasa a III-a Angle cu nghesuire dento-maxilar inferioar

(extracii pe ambele arcade)

Clasa a III-a Angle (extracii simetrice pe arcada MD)

29. Indicaiile interveniilor chirurgicale

orale asupra dinilor
din
tratamentul chirurgical-ortodontic
Dintii temporari
Indicatii de extractie:
-fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare,luxatii cu mobilitate
accentuata
-complicarii ale cariei dentare,care constituie boala de focar
-dinti temporari supranumerari
-dinti cu intarzieri in resorbtia radacinii
-dinti temporari reinclusi
Dinti permanenti
Indicatii de extractie:
-in cls I Angle cu inghesuire dento-maxilara;se fac extractii simetrice in
cele 4 cadrane
-in cls a II-a Angle cu inghesuire dento-maxilara inferioara
-in cls a II-a Angle cu malpozitie generalizata a dintilor superiori
-in cls a III-a Angle

30. Indicaiile interveniilor chirurgicale

orale asupra prilor moi din tratamentul
chirurgical-ortodontic
Decapusonari muco-periostice.indicata pt incisivi,canini,molari
Interventii asupra frenurilor.indicate in cazul diastemei,a
insertiei joase a frenului buzei,in cazul frenului scurt al limbii
Interventii asupra limbii.indicate in macroglosie care a
determinat prognatia mandibulara

Interventii plasice.indicate in cazul prezentei cicatricelor

cheloide la niv buzelor,vestibulului bucal care impiedica
cresterea maxilara sau eruptia dentara

32. Indicaiile tratamentului restaurativ din

tratamentul multidisciplinar al anomaliilor
dento-maxilare
-in distructia coronara si afectarea pulpara prin caria dentara si
complicatiile ei
-in distructia coronara prin distrofii progressive
-in edentatii
-in diastema
-in traumatismele dentare
-in hipodontii

33. Contenia i recidiva n ortodonie

Recidiva = tendina de revenire a dinilor la poziia lor initial i
la starea de echilibru de dinaintea trat. orto.
Cauzele recidivei
a.

Generale:

Tipul constitutional

Tulburrile endocrine

Tipul facial

Tipul de rotaie facial

b.

Locale:

Persistena factorilor etiologici

Malocluzii cu transmitere ereditar

Cretere condilian posttratament

Erupia M3 posttratament

Ligamentul periodontal

Adaptarea osoas

Culoarul forelor musculare

nclinarea planului de ocluzie peste 14

Modificarea distanei intercanine

n cazul coreciei macrodoniei/microdoniei

n cazul anomaliilor de form

Poziionarea dinilor n afara bazei osoase

Hipocorecia malocluziei

Diagnostic incomplete cu netratarea cauzelor

determinante

Vrsta naintat

Viteza mare de corecie a malocluziei

Sexul

!!! Factori pentru evitarea recidivei

Eliminarea factorilor etiologici ai malocluziei

Corectarea cu supracorecie

Corectarea rel. ocluzale

Asigurarea echilibrului neuro-muscular

Rezolvarea anomaliei n plin puseu de cretere

Stabilirea formei arcadei MD

Respectarea perioadei de contenie

CONTENIA = perioada n care sunt luate o serie de msuri

dup terminarea tratamentului active orthodontic, pentru a
stabiliza rezultatele terapeutice i a reveni recidiva
Obiectivele conteniei

Obinerea stabilitii poziiei dinilor

Obinerea echilibrului ocluzal permanent

Prevenirea recidivei posttratament

Contentia poate fi:

a.

Natural

1.
n ocluzia invers frontal cu supraacoperire frontal
suficient
2.
n ocluzia invers lateral, cnd lrgirea maxilar s-a
realizat prin dijuncie/nclinare vestibular
3.

n cazul extraciilor seriate/n scop ortod

4.
n cazul dinilor deplasai care sunt imobilizai prin lucrri
protetice
b.

artificial

1.

LIMITAT (3-6 luni)

n tratamentele clasei I, fr extracii n scop orto


n tratamentele cu extracii n scop orto, efectuate pentru
aliniere dentar

n tratamentul ocluziei adnci cu intruzie incisive i

extruzie molar

n tratamentul rotaiilor dentare nainte de nchiderea

apexului

n diastema fals consecutive supranumerarilor

n malocluzia cl I cu proalveolodonie i spaiere tratat

fr extracii

Malocluzia cl I sau a II-a tratate cu extracii n scop ortod

Malocluzia II/2 cu adaptare muscular

2.

DE LUNG DURAT (pn la terminarea creterii reziduale)

Lrgire maxilar cu urub

Clasa a II-a

Ocluzii inverse laterale, cnd nu este asigurat gradul de

supraacoperire

Ocluzia adnc cu rotaie anterioar a MD

n meziopoziia generalizat tratat cu extracii

3.

DEFINITIV (aplicarea aparatelor gnato-protetice fixe)

Spaiere dentare generalizate

Rotaii i malpoziii severe

Diastema superioar a adultului

Malocluzia adultului cu afeciuni paro

Despicturile labio-maxilo-palatine

Corectarea nghesuirii dentare fr extracii orto

Corectarea malocluziei cl II i III prin traciuni intermaxilare

Tipuri de aparate de contenie

mobilizabile: orice aparat orto care nu mai este activat

fixe: retainer bar, lucrri protetice, ligature de srm

mobile: activatoare