Nervi cranieni V, VII, VIII

DR. BISTRICEANU CATALINA

 Nervul trigemen

!! Cel mai mare nerv cranian mixt

= alcatuit din 3 ramuri:
- oftalmic V1 - senzitiv
- maxilar (superior) V2 - senzitiv
- mandibular (maxilar inferior) V3 - mixt: senzitiv si motor
 Nervul trigemen

s Fibrele senzitive => ggl Gasser= celulele primului neuron senzitiv=>

prelungiri centrifuge formeaza radacina senzitiva a V => protuberanta
=> radacina ascendenta+descendenta
 Nervul trigemen

s Radacina motorie: origine in nucleul masticator;

s Fibrele => santul dintre protuberanta si PCM
Nervul trigemen
 Nervul trigemen

s Senzitiv: fruntea pana la vertex, pleoapa sup, dorsul nasului, fata, GO,
cornee, mucoasele conjunctivala, nazala, bucala, a sinusurilor,
2/3 ant limba
s Motor: ms temporal, maseter, pterigoidian extern, intern, milohioidian,
sg anterior al digastricului, peristafilin extern, ms ciocanului
 Nervul trigemen

EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
Pentru:
SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ TACTILĂ,
TERMICĂ ŞI DUREROASĂ

s TULBURĂRI PATOLOGICE:
s SUBIECTIVE–DURERI, PARESTEZII,
s OBIECTIVE – HIPOESTEZIE, ANESTEZIE
Nervul trigemen
 Nevralgia esentiala de trigemen
s Crize paroxistice sec-2min
s Intre paroxisme = fara
durere
s Cel mai frecvent=r.
maxilar superior
s Durerile= spontane sau
declansate
s Trigger zone
s +/- Insotite de fenomene
vasomotorii/vasodilatatie/
transpiratie/ hipersecretie
lacrimala
s Examen neurologic:
normal
Nevralgia esentiala de trigemen
 Nevralgia secundara de trigemen

s Durere continua pe
fondul careia apar crize
paroxistice
s Scurte, violente/
prelungite/ difuze
s Neurologic obiectiv:
hipo/anestezie; r.
cornean abolit
s Frecvent afectare de alti
nervi cranieni invecinati:
VII, VI, VIII
 Sindromul gasserian

s Crize paroxistice faciale

s Dureri continui pe o
ramura a V, ulterior
toate 3 rr
s Atrofia ms. masticatori
s Disparitia r. cornean
s Tulburari obiective de
sensibilitate hemifacies
s Cheratita neuroparalitica
 Sdr paratrigeminal Raedar

s Nevralgie V (frecv ram oftalmic)+sdr CBH

s Diminuarea r. cornean, hipoestezie ram oftalmic
s Leziune in unghiul postero-intern etaj mijlociu baza
craniului
 Nervul trigemen

s Motor:
= diminuarea miscarilor de masticatie, lateralitate, proiectie anterioara a
mandibulei
= atrofiati: m. temporal, maseter
 Nervul trigemen

s Paralizia bilaterala => caderea maxilarului inferior

s Excitatie nv. V=> trismus
s Cauze trismus: artrita a. temporo-maxilare, miozita ms maseter,
tetanos, intoxicatii, afectiuni dentare, angina, parotidita, otita
Nervul trigemen
 Nervul trigemen

s Reflexul cornean
CA: V1 (r. oftalmic)
CE: VII
 Nervul trigemen

s R. maseterin – tine doar de V

Diminuat: leziuni ale nv V
Exagerat: ASC, sdr pseudobulbar, SLA
 Nervul trigemen
s Cauzele paraliziei nervului V:
- TC: vascular/ tumoral/
infectios
- Juxtaprotuberential, ggl
Gasser: tumori de unghi
ponto-cerebelos/baza
craniului
- Zona zoster, tuberculoame,
meningite, supuratii celule
etmoidale, fracturi baza de
craniu
- PRN cu disociație a.c.
- Siringomielobulbie: bilateral
- SLA, Miastenie – debut
paralizia masticatorilor
 Nervul facial
= emerge de la nivelul TC (limita
inferioara a protuberanței)
= fibrele înconjoară nucleul nv VI,
= părăsește TC prin șanțul bulbo-
protuberențial
= împreună cu intermediarul
Wriesberg si VIII pătrunde prin
meatul auditiv intern
= Nervul îşi continuă traiectul prin
canalul facialului = apeductul
Fallope din stânca temporalului
alături de nervul VIII, dând naştere
nervului coarda timpanului, prin
intermediul căruia sunt transmise
impulsurile gustative de la nivelul
limbii, precum şi nervului
stapedius pentru muşchiul scăriţei.
= în final nervul facial iese din
craniu prin gaura stilomastoidiană,
trece prin glanda parotidă şi se
distribuie musculaturii mimicii.
 Nervul facial

s VII’=intemediarul Wriesberg=sensibilitatea unei portiuni din CAE,

conca urechii, regiunea retroauriculara, sensibilitatea gustativa in ½
ant ale limbii (coarda timpanului – az cu nervul lingual)
 Leziunea nervului facial- Paralizia faciala periferica
Examenul functiei motorii
Examenul static
- asimetria fetei (hipotonia musculara determina
stergerea pliurilor si santurilor fetei si fruntii de
partea bolnava)
- comisura bucala de partea leziunii este
coborata;
- santul nazogenian este sters;
- gura este deviata spre partea sanatoasa;
- turtirea narinei ce nu se misca la respiratie;
- din cauza paraliziei muschiului orbicular al
pleoapelor, fanta palpebrala apare marita –
lagoftalmie;
- ectropion paralitic (paralizia orbicularului) ce
determina deschiderea in afara a sacului lacrimo-
nazal;
- epifora (din cauza parezei muschiului lui
Horner care dilata canalul lacrimo-nazal,
lacrimile nu se mai scurg prin canalul lacrimo-
nazal) mai mult aparenta decat reala;
- clipitul este absent de partea paralizata ceea ce
favorizeaza iritarea corneeana si declansarea
reflexului lacrimal;
Paralizia faciala periferica
Examenul dinamic
- semnele mentionate mai sus se accentueaza;
- se constata de partea paraliziei: imposibilitatea
incretirii fruntii, imposibilitatea inchiderii ochiului;
- La incercarea de a inchide ochiul globul ocular se
deplaseaza in sus si in afara – fenomenul Charles-Bell;
- La incercarea de a arata dintii deviatia gurii se
accentueaza, la deschiderea gurii obsevandu-se acelasi
fenomen;
- Nu poate sulfa, nu poate fluiera;
- Consoanele labiale b, m, p sunt pronuntate cu greutate;
- Tulburari de masticatie; in timpul masticatiei
alimentele scapa din gura;
- La rasfrangerea in afara a buzei inferioare muschiul
pielos al gatului nu se contracta; daca bolnavul coboara
capul, iar examinatorul se opune miscarii nu se obtine
contractia muschiului;
- Din cauza largirii fantei palpebrale, la privirea in fata si
in sus globul ocular pare situate mai sus – fenomenul
Negro;
- La protruzia limbii aceasta deviaza spre partea bolnava;
- in mimica emotionala si vorbire comisura bucala de
partea sanatoasa este atrasa puternic si asimetria poate
fi uneori mai bine relevata;
- In cazurile cu simptomatologie frusta se constata
semnul genelor Souques: se cere bolnavului sa
inchida ochii puternic si se observa ca pleoapele nu
acopera in totalitate genele care din aceasta cauza par
mai lungi;
Semnul Charles Bell
Semnul Souques
 PFP - recapitulare

s Pliurile fetei?
s Comisura bucala?
s Deschiderea palpebrala?
s Examenul dinamic?
 Paralizia faciala periferica

Examenul functiei reflexe

s reflexul nazo-palpebral: la percutia radacinii nasului se produce ocluzia
pleoapelor; in caz de PFP reflexul nu se produce;
 Paralizia faciala periferica

s reflexul optico-palpebral: inchiderea pleoapelor in urma excitatiei

luminoase; in PFP reflexul este abolit;
 Paralizia faciala periferica

s reflexul cohleo-palpebral: ocluzia pleoapelor la producerea

unui zgomot: afectat in PFP
 Paralizia faciala periferica

s reflexul cornean: daca se atinge corneea (cu vata) la limita limbului

sclero-cornean, bolnavul privind lateral (pentru a nu se produce
reflexul optico-palpebral) pleoapele se inchid; abolit in PFP;
s Reflexul bucal: percutia buzelor determina contractia orbicularului
buzelor; exagerat in afectarea fasciculului geniculat deasupra
protuberantei
 Paralizia faciala periferica

s Leziunile nv. intermediar Wriesberg=> tulburari de gust 2/3 ant limba

s Hipoguezie/ aguezie
s Nv facial intre ggl geniculat si nv coarda timpanului
 PFP – diagnostic tipografic

• PFP completa=> cauze: a frigore (Bell’s palsy), virala

- Diplegia faciala: PRN, meningite, tumori de baza de craniu
 PFP

s Leziune intrapontina – sdr Millard Gubler (vascular);

s Alte cauze: infectioasa, tumorala
 PFP

s Intre protuberanta si CAI: meningita bazilara, HIC,

tumora de baza
 PFP

s In sdr de unghi pontocerebelos : arahnoidite, neurinom de acustic (+

sdr acustico-vestibular, paralizii de V, VI, sdr cerebelos homolateral)
 PFP

s Intratemporal:
- Tulburari senzoriale: pierderea sensibilitatii gustative in 2/3 anterioare
ale limbii (nv coarda timpanului)
- Tulburari auditive: hiperacuzie dureroasa (ms scaritei)
• Zona gangl geniculat = Ramsay Hunt
 PFP

s Sdr Melkersson Rosenthal

 PFP- complicatii

s Hemispasm facial
- Deviaza comisura bucala de partea bolnava (PFP pare inversata)
Pareza faciala de tip central
 Pareza faciala de tip central
- sediul leziunii este supranuclear;
- fibrele cortico-nucleare pot fi
lezate la nivel emisferic sau pe
traseu pana la nivelul nucleului
nervului facial si determina PFC;
- simptomatologia clinica in PFC
este de partea opusa leziunii;
- se manifesta numai in jumatatea
inferioara a fetei;
- partea de nucleu raspunzatoare
de inervatia motorie a ½
superioare a fetei are inervatie
dubla;
- PFC este de aceeasi parte cu
deficitul motor (hemipareza,
hemiplegie) acesta fiind urmarea
lezarii fasciculului piramidal
inainte de incrucisare;
- EMG nu releva modificari;
 Pareza faciala de tip central

Cauze:
s Vasculara
s Infectioasa
s Tumorala
s Traumatica
Nervul acustico-vestibular
 Nervul acustic
=> Organul Corti (UI)
=>CAI
=>unghi ponto-cerebelos
=>punte (nc acustici ventral+
dorsal)
=>incrucisare l.m (corp
trapezoid)
=> oliva pontina de partea opusa
=> in sus=lemniscus lateral
(banda laterala Reil)
=> ggl geniculat intern
=> LT (circumvolutii transverse
Heschl) A41,42, 52
Examinare
Examinare
Examinare
 Tulburarile de auz

s Iritatie: fenomene subiective= acufene (sunetele au

nuanta grava), tinitus (sunete inalte, pocnituri,
tiuituri); hiperacuzie dureroasa =PFP (ms scaritei)
 Tulburarile de auz

s Sdr auditiv deficitar: hipoacuzie/surditate

s Surditate de transmisie: leziunile UE, UM (otita externa, medie, dop

cerumen)

s Surditate de perceptie: intereseaza CA + CO de partea leziunii

(nevrite, traumatisme cu fracturi de stanca, neurinom de acustic)

s Afectarea structurilor centrale: rare, bilaterale; dementa, ASC, leziuni

T em dominant => agnozie auditiva pura (surditate psihica) sau
surditate verbala in cadrul afaziei Wernicke
 Nervul vestibular
=>Ggl Scarpa (UI)
=> excitatii din utricula si
sacula (rol in mentinerea
echilibrului)
=>protuberanta
=>sinapsa cu nucleii
vestibulari bulbo-pontini
(Deiters, Schwalbe,
Bechterew, Roller)
=> Conexiuni cu: cerebelul,
ms, nv cranieni (BLP),
talamus (FR), scoarta
cerebrala
 Examenul analizatorului vestibular

Vertij = senzatia de deplasare a bolnavului in spatiu sau elementele din

mediul inconjurator se deplaseaza in jurul sau.
Crize paroxistice = b. Ménière
 Examenul analizatorului vestibular

Tulburari de echilibru static si dinamic

- Proba Romberg
- La intinderea bratelor, nu mentine bratele paralele in dreptul bratelor
examinatorului, bratele deviind de partea bolnava la inchiderea ochilor
= proba bratelor intinse
 Examenul analizatorului vestibular

s Mers cu ochii inchisi => deviere de partea leziunii

s Mers inainte- inapoi cate 5 pasi => mersul in stea al lui Babinski- Veil
s Proba indicatiei
 Examenul analizatorului vestibular

Nistagmusul= miscari involuntare ale GO cu aspect ritmic, sincron

(urmare a unui reflex vestibulo-ocular)
2 componente:
s una lenta (tonica) - origine vestibulara; bate de partea leziunii
s una clonica(secusa rapida) – de revenire; da sensul nistagmusului
 Examenul analizatorului vestibular

s Nistagmus: orizontal
(punte), vertical (peduncul),
rotator (bulbar), pendular
(congenital)
s Examinare: spontan/ GO -
unghi de 45 gr (nistagmus
relevat)/ provocat prin
probe instrumentale
s TC: vertical (mezencefal),
orizontal (punte), orizonto-
rotator (bulb)
 Sindroame vestibulare
Sdr. vestibular central
s Vertijul se instaleaza de obicei insidios si
se manifesta prin prezenta unei tulburari
cvasicontinue in mentinerea echilibrului,
deci a unui fond cronic de dezechilibru, cu
senzatia aproape permanenta de
deplasare, cu mers foarte dificil sau chiar
imposibil, cu lateropulsiuni si nesiguranta,
in schimb cu mici fenomene
neurovegetative;
s Leziuni ale nucleilor+ cai vestibulare
(encefalite, AIT, AVCI/H, PEIC, boli
degenerative)
s Este incomplet, cu semne dizarmonice
s Absenta semnelor de atingere cohleara
s Dizarmonic, inegal în cadrul aceleiași
examinări, necompensat, neinfluențat de
direcția mișcării capului
Sdr. vestibular periferic
• Sindrom complet, armonios: p. Romberg,
devierea in mers, vertijul si secusa lenta =
de aceeasi parte cu leziunea
s Instalarea vertijului se face sub forma de
crize , care se pot repeta in cursul unor
sau unei zile si dispar treptat, fiind
insotite de intense simptome
neurovegetative;
s Se asociaza cu semne de atingere
cohleara (acufene, hipoacuzie)
s Poate fi endolabirintic sau paralabirintic
s La schimbarea poziției capului ,
căderea se face de noua direcție a
labirintului
s Se compensează în 3-4 săpt