Secia Kinetoterapie n afeciuni ale aparatului locomotor
Paralizia facial periferic
Masteranzi: Feher Ludovic Tamas Pal Andras
Paralizia Bell reprezint paralizia sau slbiciunea muchilor de la nivelul unei hemifee. Lezarea nervului facial care inerveaz musculatura de pe o parte a feei duce la apariia unui aspect flasc, czut al hemifeei respective. Leziunea nervoas poate de asemenea afecta i simul gustului i secreia lacrimal i salivar. Aceast afeciune debuteaz brusc, adesea peste noapte i se amelioreaz de obicei de la sine n cteva sptmni.
Nervul facial (VII) Este un nerv sensitivo-motor, originea este din puntea lui Varolio, conine un nucleu facial, nucleu solitar i nucleu superior salival. Nervul facial se mparte in mai multe ramuri spre fata, spre gat, spre glandele salivare si spre urechea externa. Acest nerv este in acelai timp si senzitiv si motor si are un cmp de aciune foarte ntins. Fibrele sale motorii controleaz muchii frunii, fetei si gatului, si permit nchiderea ochilor si a gurii. fibrele senzoriale transmit senzaiile simului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurnd secreia de lacrimi si a unei pri din saliva. fibrele sale senzitive inerveaz pielea pavilionului urechii si timpanul.
Paralizia nervului facial Nervul facial (sau nervul VII) inerveaz toi muchii care sunt implicai in expresiile faciale. Din punct de vedere senzitiv, nervul facial asigura sensibilitatea conductului auditiv extern si sensibilitatea gustativa pentru cele doua treimi anterioare ale limbii. Nervul mai inerveaz, de asemenea, glanda submaxilara, sublinguala si glanda lacrimala, asigurnd funcia secretorie a acestor glande. Exista multe cauze care pot conduce la paralizia nervului facial: - cele mai frecvente paralizii faciale sunt cele determinate de infecii de etiologie virotica, infecii favorizate de frig si umezeala. - la nivelul punii, paralizia nervului VII poate sa apar in contextul unor infecii, tumori sau cauze vasculare. In leziuni ale nucleului nervului facial apare forma mono simptomatica a poliomielitei anterioare acute. - in regiunea dintre protuberanta si conductul auditiv intern nervul VII poate fi lezat in cursul meningitei bazilare, in tumori de baza de craniu sau in tumori ale unghiului pontocerebelos (neurinomul acustic). In cazul neurinomului acustic exista o asociere a paraliziei facialului cu paralizia nervului trigemen si oculomotor extern si poate sa apar un sindrom cerebelos homolateral si un sindrom acusticovestibular. - la nivelul conductului auditiv intern nervul poate fi lezat in cadrul unei fracturi de baza de craniu, in sifilis sau in neurinomul de acustic. De asemenea si otitele, mastoiditele sau interveniile chirurgicale pe mastoida pot contribui la paralizia facialului. - in cursul traiectului prin glanda parotida, nervul poate fi lezat in cadrul tumorilor lojei parotidiene, in traumatismele faciale ca de exemplu in tierea cu faiul cnd nervul poate fi secionat mpreuna cu glanda parotida. Alte cauze de paralizie a facialului sunt: infeciile de tip sifilis, infeciile cu virus gripal, difteria, febra tifoida, herpesul zoster, diabetul sau in cursul poliradiculonevritei primare. Paralizia de nerv facial poate fi de tip: 1. Central - atunci cnd suferina se plaseaz la nivel intracranian, la nivelul originii nervului si nu se face electroterapie pentru ca exista pericolul apariiei unu spasm ireversibil. 2. Paralizia periferica (a frigore) - daca se instaleaz dup expunerea la curent. Amplitudinea contraciei muchilor variaz n funcie de intensitatea sentimentelor pe care individual vrea s le exprime. Astfel se explic de ce n paralizia nervului facial pe lng interesarea fizic evident, este prezent i o participare psihologic important, bolnavul avnd sentimentul pierderii personalitii sale. Lezarea nervului facial se poate produce fie la nivelul nucleului facialului, fie la nivelul traiectului intra sau extracranian, la nivelul ramurilor de diviziune din parotid sau la nivelul ramurilor terminale.
Examenul static - asimetria feei; - lagoftalmie, paralizia muchiului orbicular al pleoapelor; - hemifaa de partea paralizat are pliuri terse; - comisura bucal este cobort; - anul nazogenian este ters; - gura este deviat spre partea sntoas; - turtirea narinei care nu se mic la repiraie; - lacrimile nu se scurg prin canalul nazolacrimal (paralizia muchiului Horner), ci se adun n colul intern al ochiului de unde se scurg pe obraz, realiznd aspectul de epifor; - clipitul este absent de partea paralizat ceea ce favorizeaz iritarea corneean i declanarea reflexului lacrimal;
Examenul dinamic: - nu poate ncrei fruntea; - nu poate nchide ochiul; - nu poate arta dinii; - la privirea n sus, datorit lagoftalmiei ochiul pare mai mare ( semnul Neero); - prezint dificultate la suflat, fluierat, pronunarea literelor "m", "b", "p"; - tulburri de masticaie, n timpul masticaiei alimentele scap din gur; - paralizia buccinatorului produce zgomot la respirat, semnul pipei; - semnul Fomet: bolnavul cu capul n extensie, cu privirea n sus i se cere s nchid ochii meninnd privirea sus, putndu-se observa coborrea mai lent a pleoapei ochiul rmnnd parial descoperit; - se mai pot observa i posibile spasme faciale, ticuri la nivelul feei; - dac se percuta rdcina nasului se pot evidenia contraciile musculare n hemispasmul facial postparalitic.