Universitatea ˮAlexandru Ioan Cuza “

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Specializarea:Kinetoterapie și motricitate specială

PARALIZIA
BELL

2022
 CUPRINS

1.Noțiuni introductive…………………………………………………………………….3

2.Istoria paraliziei Bell………….......................... ……………………………………….3

3.Anatomia nervului facial…………..................................................................................4

4.Etiologie…………………………………………………………………………………5

5.Simptomatologie………………………………………………………………………...5

6. Prognostic …………………………………………………………………………...…6

7. Complicații,sechele …………………………………………………………………….6

8 Factori de risc. ………………… ……………………………………………………….7

9.Diagnosticare…………………………………………………………………………… 7

10.Tratament……………………………………………………………………………….8

10.1 Tratament medicamentos……………………………………………………….. 9

10.2 Tratament balnefiziokinetoterapeutic…………………………………………… 9

11..Concluzii…………………………………………………………………………….. 12

2
 http://bolirare.ro/img/bell%20palsy.jpg

1.Noțiuni introductive

Paralizia Bell este o afecțiune idiopatică, neurologică

caracterizată prin pareza (pierderea parțială a funcției
motorii) sau paralizia (pierderea totală a controlului
mișcărilor) unilaterală a musculaturii feței cauzată de
o disfuncție a nervului facial. În unele situații poate
apărea și paralizia bilaterală, însă este întâlnită extrem de rar, reprezentând 2% din toate
cazurile de paralizie facială și având o incidență de 1 la 5.000.000 de locuitori.Debutul paraliziei
Bell este brusc, iar amplitudinea manifestărilor neurologice este atinsă, de regulă,în intervalul
cuprins între 48 și 72 de ore. Această boală afectează în egală măsură femeile și bărbații,poate
apărea la orice vârstă însă predomină mai mult la adulți. Se deosebește de paralizia facială de tip
central (întâlnită în accidentele vasculare) prin lipsa deficitului motor la nivelul membrelor de
aceeași parte, afectarea fiind strict la nivelul feței.

2.Istoria paralizie Bel

Denumirea acestei paralizii poartă numele chirurgului Charles Bell (1774-1842) care a fost
fascinat de sistemul nervos. De asemenea a fost și un anatomist desăvârșit, artist, neurolog și
profesor, lucrarea sa privind caracterizarea sistemului nervos periferic, oferind o contribuție
semnificativă domeniului medical din acea perioadă. În 1804 Bell s-a mutat la Londra și a
devenit membru al școlii de medicină “London College of Surgeons” și chirurg în cadrul
spitalului “ Midllesex”. Este asociat cu paralizia idiopatică facială, nu pentru că ar fi fost primul
să observe sau să raporteze această afecțiune ci pentru că Bell a demonstrat implicarea nervului
facial (pe care l-a numit nervul respirator al feței). După o serie de observații clinice şi
experimentale, Charles Bell a constatat că al șaptelea nerv cranian controlează mușchii expresiei
faciale, după cum a afirmat în lucrarea intitulată “On the Nerves: Giving an Account of some
Experiments on Their Structure and Functions, which lead to a new arrangement of the
system”,în anul 1821: “Din aceste fapte suntem îndreptățiți să concluzionăm că nervul al
șaptelea este nervul respirator al feței, că mișcările buzelor, nărilor și palatului moale al gurii
sunt guvernate de influența sa […]Avem dovezi egale cu experimentele, că în chipul uman
acțiunile mușchilor care produc zâmbetul și râsul, sunt o consecință a influenței acestui nerv
respirator.” (Charles Bell, 1821, p.416-418)

3
3.Anatomia nervului facial
Nervul facial (nervul VII cranian) este unul dintre cei mai complecși nervi cranieni fiind un
nerv mixt, format din fibre motorii, senzitive, senzoriale şi vegetative. Este nervul expresiei
faciale, are aproximativ 10000 de neuroni din care aproximativ 7000 merg către mușchii
mimicii. Are cel mai lung traiect intraosos, topografic și prezintă mai multe porțiuni:
intracraniană, transtemporală, extracraniană.

În interiorul meatului auditiv intern nervul facial si nervul senzitiv- intermediar Wrisberg
călătoresc împreuna cu nervul vestibulocohlear (nervul VIII), de care se vor despărți la intrarea
în apeductul Fallope din stânca temporalului, nivel la care nervul intermediar prezinta o
umflătură – ganglionul geniculat. .Din cauza cursului nervului VII prin acest canal îngust, cu loc
puțin pentru expansiune se crede ca are loc o compresie a nervului care duce la inflamarea lui și
la reducerea fluxului sangvin din care va rezulta apariția paraliziei . După parcurgerea în
întregime a acestui canal va părăsi craniul prin foramenul stilomastoid . Nervul pătrunde apoi în
loja parotidiană, unde se divide în două ramuri: ramura temporofacială şi ramura cervicofacială.
Neuronii din partea superioară a nucleului nervului facial asigură inervaţia musculaturii din
teritoriul ramurii temporofaciale, în timp ce neuronii din partea inferioară asigură inervaţia
musculaturii din teritoriul ramurii cervicofaciale a nervului VII. La acest nivel ramurile
indviduale ale nervului facial pot fi afectate de leziuni invazive sau compresive, trauma care ar
putea cauza o pareză facială. Acesta este motivul pentru care este important să se efectueze o
examinare atentă a capului și gâtului la pacientul cu o paralizie facială periferică, cu o atenție
deosebită glandei parotide, adenopatiei cervicale sau leziunilor cutanate ale pielii. Nervul facial
inervează muşchii mimicii expresive, anume : frontalul, sprâncenosul, orbicularul pleoapelor,
ridicătorul comun al aripei nasului şi buzei superioare, zigomaticul mare, rizorius, orbicularul
buzelor, buccinatorul, mentonierul, pielosul gatului, etc .Prin fibrele colaterale, facialul mai
inervează glosostafilinul, stiloglosul, stilohioidianul, pântecele posterior al digastricului,
muşchiul scăriţei.

4
 Frank H.Netter,Atlas de Anatomie a Omului https://snpcar.ro/wp-content/uploads/2018/09/1.9-1.jpg

4.Etiologie
Motivul producerii acestei paralizii este neclar,prin urmare vor exista numeroase cauze ca de
exemplu: boala Lyme, atacul cereberal vascular, tumorile, traumele, miastenia gravis etc. De
asemenea există dovezi că multe cazuri pot avea o origine virală. Reactivarea virusurilor latente,
cum ar fi virusul herpes simplex, s-a presupus a fi un factor important în multe cazuri ale
paraliziei Bell, dar modul în care virușii ar putea afecta nervul facial este încă incert. O altă
teorie este că nervul facial reacționează la infecție prin umflare, ceea ce provoacă presiune în
canalul facial (cunoscut și sub numele de apeductul Fallope ) prin care nervul cranian VII trece
pe partea laterală a feței. Potrivit “National Institute of Neurological Disorders and
Stroke“(Institutului Național de Tulburări Neurologice și Atac vascular cerebral), inflamația
nervului facial reduce fluxul sangvin și oxigenul către celulele nervoase ceea ce poate provoca
paralizia mușchilor faciali.

5.Simptomatologie
Simptomele paraliziei Bell pot varia de la caz la caz, dar cel mai comun simptom este reprezentat
de o slăbiciune pe o parte a feței fiind observată o asimetrie facială. Pot exista o serie de alte
simptome și semne care apar în cazul disfuncției nervului facial, inclusiv ptoza
palpebrală(căderea pleoapei), incapacitatea de a închide complet ochiul, modificări în cantitatea
de lacrimi si salivă, dureri auriculare posterioare si oculare, durere facială, alterări ale gustului,
hipersensibilitate la sunet pe partea afectată,disfagie(dificultăți de alimentare),amorțeli ale

5
obrazului și gurii ,vedere încețoșată, aplatizarea frunții și a pliului nazolabial pe partea afectată și
altele în funcție de caz.

6.Prognostic
Severitatea simptomelor paraliziei Bell variază de la slăbiciune ușoară la paralizie severă, dar
prognosticul este în general bun. Studiul “Copenhagen Facial Nerve” a constatat că aproximativ
71% dintre pacienți își recuperează funcția normală fără tratament, aproximativ 13% rămân cu o
ușoară asimetrie facială și aproximativ 4% cu slăbiciune severă care duce la apariția unor sechele
importante. Contractura mușchilor faciali pe partea afectată a fost găsită în 17% dintre cazuri și
mișcările asociate au fost găsite în 16%.

Pentru evaluarea clinică se va lua în considerare sistemul de gradare al simptomelor si semnelor

pentru paralizia Bell, House-Brackmann:
Gradul I – Normal: funcția mușchilor normală în toate zonele.
Gradul II - Disfuncție ușoară,slăbiciune ușoară vizibilă la o inspecție atentă; poate fi prezentă și o
diskinezie foarte ușoară.
Gradul III - Disfuncție moderată; se va observa o diferență evidentă între cele două părți ale feței
diskinezie, contractură și/sau spasm hemifacial vizibile, dar nu severe.
Gradul IV – Disfuncție moderată spre severă, slăbiciune evidentă și asimetrie desfigurantă,
aplatizarea frunții,închidere incompletă a ochiului.
Gradul V - Disfuncție severă,doar mișcare abia perceptibilă, aplatizarea frunții,mișcare abia
perceptibilă la închiderea ochiului .
Gradul VI - Paralizie totală,fără mișcare.

7.Complicații și sechele
Complicațiile pot apărea la bolnavii ce au vârsta peste 60 ani, la cei cu sindromul Ramsey –
Hunt, bolnavii cu diabet, sarcină, agenezie(dezvoltare insuficientă a unui organ sau a unui țesut
in perioada embrionara). Practica a demonstrat că orice paralizie de nerv facial la care leziunea
este mai lungă de 25 de zile şi nu apare niciun semn de regenerare nervoasă, va evolua în mod
sigur spre dezvoltarea sechelelor.

6
Sechelele(dacă după 3 luni regenerarea nu este completă)ce pot fi prezente sunt: epiphora
(„lacrimi de crocodil”), obstrucţie nazală, asimetrie facială, disestezie (senzaţie dezagreabilă la
stimuli gustativi normali), infecţii ale corneii, hemispasm facial, hipertonia musculaturii
afectate,pierderea gustului,

8.Factori de risc
De asemenea,incidența este crescuta în cazul pacienților cu diabet zaharat, imunocompromiși,
la persoanele cu hipertensiune arterială, la pacienții care au avut o infecție virală a tractului
respirator superior ,o otita medie și la femeile însărcinate

9.Diagnosticarea
După cum am menționat mai sus, etiologia acestei boli este neclară. Așadar,paralizia Bell
presupune un diagnostic diferențial prin excluderea altor afecțiuni ce ar putea cauza paralizia
musculaturii feței. Astfel , criteriile de susținere a diagnosticului se vor raporta la examenul
clinic (semne obiective și subiective), examinări electrofiziologice (EMG) ,neuroimagistice
(CT,RMN) și alte investigații.

Tehnica examenului clinic al nervului facial constă în examenul static și examenul dinamic. În
cadrul examenului static, se apreciază simetria generală a feţei (se observă o eventuală asimetrie
a ei), expresia pliurilor hemifrunţii drepte şi stângi, simetria şi dimensiunile fantelor palpebrale,
expresia şi dimensiunile şanţului nazolabial stâng şi drept, poziţia comisurii gurii stângi şi drepte.
Examenul dinamic urmărește gradul de afectare a funcției mușchilor faciali, astfel pacientul este
invitat să încreţească fruntea, să închidă ochii, să arate dinţii, să sufle drept în faţa lui, să stingă
un chibrit ţinut de către examinator într-un punct fix, înaintea pacientului și să pronunţe corect
literele B, P, M.

Examinările electrofiziologice fac referire la electroneuromiografia ce este o procedură de

diagnostic care permite evaluarea funcției nervilor și a mușchilor. Prima parte este studiul
conducerii nervoase, electroneurografie , și presupune stimularea nervilor în diferite puncte pe
traseul lor printr-o mică descărcare electrică pentru a afla dacă nervul facial este afectat sau cât e
gradul de afectare al acestuia. A doua parte este reprezentată de examenul electromiografic cu
ac-electrod, ce va preciza activitatea muşchilor faciali în stare de repaus şi activitatea acestora
în cazul unei contracții voluntare .

7
Explorările neuroimagistice cuprind:Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) și Computer
tomograf(CT). RMN-ul va permite să se confirme diagnosticul într-o serie de afecţiuni ce
vizeaza afectarea nervului facial precum scleroza multiplă, tumori cerebrale, malformaţii,
accidente vasculare,iar CT-ul va putea pune în evidenţă procese patologice însoţite de paralizie
facială mai ales în cazurile de leziuni emisferice şi capsulare.

Alte investigații care ar ajuta diagnosticarea paraliziei Bell sunt testele de sânge, pentru a
elimina unele boli precum boala Lyme, HIV sau sifilis; teste de audiometrie, pentru a determina
dacă sensibilitatea auditivă sau mușchii de la nivelul urechii medii au fost afectați.De asemenea
pentru diagnosticul topografic al lezării nervului facial se recurge și la testul Schrimer ce
reprezintă studiul secreției lacrimale pentru diagnosticarea sindromului de ochi uscat

10.Tratament

În primele zile după debutul simptomelor, un kinetoterapeut va evalua pacientul și va realiza o

anamneză. Aceasta reprezintă o discuție purtată între pacient și examinator , în timpul căreia se
vor afla informații despre: vârsta, profesiunea, istoricul medical ,atecedentele heredocolaterale și
personale ale pacientului. După aceasta examinare va fi realizată și o evaluare fizică,
concentrându-se pe identificarea punctelor de slăbiciune care sunt cauzate de paralizia Bell,
cum ar fi:mișcările sprâncenei, închiderea ochilor, capacitatea de a folosi obrazul atunci când
zâmbește,capacitatea de închidere sau deschidere a gurii, expresiile faciale, mișcările
maxilarului,încrețirea frunții etc.

După evaluare, kinetoterapeutul va compune un plan personalizat de tratament al paraliziei

Bell pentru a ajuta la redobândirea funcției motorii prin exerciții speciale care sunt concepute în
funcție de obiectivele setate pentru fiecare caz de parlizie facială idiopatică .

În faza acută se va urmări îngrijirea ochiului deoarece incapacitatea de a-l închide complet și
rapid îl face vulnerabil la rănirea cauzată de uscăciune și resturi. Resturile pot zgâria
corneea - partea fontală transparentă a ochiului care acoperă irisul și pupila ,fapt ce poate afecta
permanent vederea. Astfel, pentru evitarea eventualelor complicații pacientul va trebui să-și
protejeze ochiul prin punerea frecventă de picături de lacrimi artificiale în timpul zilei (cel puțin
la fiecare 2 ore), unguent lubrifiant pe timp de noapte și mască pentru închiderea ochiului în

8
timpul somnului.Se recomandă și purtarea unor ochelari de protecție pentru prevenirea intrării
corpurilor străine în ochi.

10.1.Tratamentul medicamentos se va baza pe corticosteroizi, medicaţie antivirală, vitamine

din grupul B și toxină botulinică în pleoapa superioară pentru protecţia ochiului sau pentru
reducerea spasmului facial.Această variantă de tratament este contestată de unii autori,însă s-a
dovedit a fi eficientă, mai ales dacă este introdusă în primele 72 de ore

10.2.Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic cuprinde mijloacele de tratament nespecifice

naturale(termoterapia),fizioterapia și kinetoterapia.

a)Din cadrul mijloacelor naturale nespecifice pentru tratarea paraliziei Bell se folosește:
Termoterapia: Prin comprese calde se poate menține vascularizația și schimburile celulare,
crescând metabolismul și scăderea tensiunii locale,căldura favorizând relaxarea musculara
și pregătind întinderea musculară .Se poate folosi termoterapia înainte de a face mișcare și
masaj; cu toate acestea, nu trebuie folosită în regiunea apofizei mastoide deoarece se pot
agrava leziunea nervului facial.

b) Din cadrul mijloacelor nespecifice artificiale se poate folosi :

Electroterapia
Electroterapia pentru tratamentul paraliziei Bell este folosită pentru stimularea mușchilor
faciali afectați pentru a asigura inervația musculară cu intenția de a preveni degenerarea
musculară,dar și pentru ameliorarea durerii.Se vor folosi curenţi exponenţiali de joasă
frecvenţă precum TENS ce are efect analgezic prin inhibarea sau modificarea impulsurilor
nervoase şi un beneficiu psihologic întrucât pacientul observă contracţia musculară a feţei
sale care îi dă speranţă pentru recuperarea după paralizia facială.De asemenea se mai poate
aplica și trabert, ce este tot un curent de joasă frecvență, ce are un efect analgezic pronunțat
și hiperemiant (crește circulația sangvină locală). Curenții interferențiali pot fi incluși, de
asemenea, în tratamentul paraliziei faciale idiopatice.Chiar dacă aceste este un curent de
medie frecvență,interferențialul mimează stimularea cu frecvență joasă.Printre efectele sale
principale care vizează tratarea acestei paralizii se numără reducerea durerii,stimularea
musculară, creșterea fluxului sangvin local.

9
 Ultrasunetele sunt complet interzise! Ele pătrund prin osul cranian şi sunt absolut
contraindicate la nivel cerebral, ureche şi alte organe interne sensibile la ultrasunete

Laseroterapia
Laseroterapia este o terapie non-invazivă de joasă frecvență,utilizată în fizioterapie pentru
tratarea diferitelor afecțiuni . Lumina laser este transmisă în țesuturile corpului pentru a preveni
moartea celulelor, a reduce inflamația ,durerea și a promova regenerarea celulară. Terapia cu
laser se utilizează în tratamentul paraliziei faciale Bell deoarece este considerată o modalitate
terapeutică neinvazivă și nedureroasă, potrivită pentru orice tip de pacient,inclusiv pentru cei
care nu pot utiliza corticosteroizi, cum ar fi pacienții diabetici și hipertensivi.

c)Kinetoterapia

Masajul terapeutic permite pregătirea musculaturii pentru kinetoterapie prin combinarea

diferitelor tipuri de manevre: masaj sedativ – cu rol decontractant pentru mușchii hipertoni și
excitant-tonifiant pentru mușchii hipotoni. Masajul ajută la întinderea și mobilizarea mușchilor
faciali, precum și la promovarea circulației sângelui. Acest lucru previne complicații precum
contracturile.

 Masajul extern se efectează blând, de la un punct situat la 1,5 cm deasupra rădăcinii

sprâncenelor spre 1/3 mediană a regiunii anterioare pielii capului. Se plasează 4
degete pe sprânceană, se masează spre rădăcina părului şi înapoi prin fricţiuni
circulare în sensul acelor de ceasornic. Nu se fac vibraţii, tapping, stretching pentru
muşchii faciali, ei neavând fusuri musculare, deci nu stimulează contracţia.
 Masajul endobucal se practică în cazul apariţiei contracțiilor la nivelul muşchiului
buccinator, zigomatic, ridicător al unghiului gurii sau platisma. Degetul mare se
așează în gură în dreptul urechii, celelalte 4 degete exercită mişcări în jos şi înainte
10-30 secunde, apoi spre centru şi în sus spre maxilar.
 Automasajul se efectuează de către bolnav şi constituie elementul de bază al
recuperării funcţionale. Tehnica de lucru este diferită de aceea a masajului endobucal
efectuat de asistent. Acesta introduce indexul în cavitatea bucală şi masează faţa

10
 internă a obrazului căutând punctele de inserţie ale muşchilor asupra cărora insistă,
chiar dacă manevra este dureroasă. După ce a masat şi a întins lent muşchii,
menţinând această întindere timp de câteva secunde, scade progresiv forţa presiunii
digitale. Bolnavul va trebui să se automaseze de mai multe ori în cursul unei zile

Pentru proiectarea unui program de exerciții vom urmări ca exercitiile să îndeplinească

următoarele obiective:

• Îmbunătățirea coordonării mușchilor feței

• Redobândirea mișcările faciale pentru anumite funcții, cum ar fi vorbirea sau închiderea
ochiului
• Redobândirea mișcărilor pentru realizarea expresiilor faciale, cum ar fi zâmbetul
• Corectarea modelele anormale de mișcare facială care pot apărea în timpul recuperării

Exemplu program de exerciții:

În toate exercițiile care urmează pacientul va fi poziționat în fața unei oglinzi

1.Să deschidă ochii larg și să ridice sprâncenele (în cazul în care nu exista mișcare în
momentul inițierii exercițiului ,pacientul se va ajuta de degetul arătător,poziționat la nivelul
colțuui sprâncenei)
Dozaj: 2 serii x5 repetări
2.Pacientul va fi rugat să se încrunte ,să-și apropie sprâncenele (dacă nu va reuși sa realizeze
aceasta mișcare voluntar,îi vom recomanda sa se ajute de degetul arătător)
Dozaj:4 serii x5
3.Se va ruga pacientul să închidă ochii strâns iar apoi sa relaxeze
Dozaj:2 serii x10 repetări
4.Pacientul va fi rugat să încrețească nasul ,să încerce să ridice buza de sus pentru a expune
dinții superiori
Dozaj:4 serii x5 repetări
5.Pacientul va fi rugat să imite căscatul și să mențina timp de 3 secunde ,cu pauză dublă între
seriile de exercitii
Dozaj:4 serii x5 repetări

11
6.Pacientul va fi rugat să atingă vârful limbii pe palatul moale al gurii, apoi pe buza
inferioară a gurii
Dozaj:4serii x 5 repetări
7.Pacientul va fi rugat să țină un bastonaș micuț(ca cel de la înghețată) între buze și să-l
balanseze
Dozaj:2 serii x 10 repetări
8. I se va spune pacientului ă pronunțe vocala u timp de 3 secunde, apoi vocala i timp de 3
secunde ,cu pauză de 6 secunde între seriile de exerciții
Dozaj:2 serii x 5 repetări
9. I se va indica pacientului să contracte mușchii bărbiei și a gâtului pentru a trage buza
inferioară în jos și pentru a expune dinții inferiorI
Dozaj:3 serii x 5 repetări
10. Pacientul va fi rugat sa zâmbească ,pe partea afectată va fi mai greu la început ,așa că I se
va recomanda să se ajute de degetul arătător și sa tragă de colțtul gurii spre ureche .
Dozaj:4 serii x 5 repetări

11.Concluzie
Din prezentarea acestei afecțiuni, este important de reținut că paralizia Bell este tratabilă. În
cele mai multe cazuri, aproximativ 80% dintre pacienți obțin recuperarea totală după
tratament în trei luni. Așadar, diagnosticul și tratamentul adecvat vor fi foarte importante
pentru a obține cea mai bună recuperare posibilă a funcției motorii a musculaturii feței.
Pacienții trebuie să fie precauți și să ceară sfatul medicului imediat când semnele și
simptomele încep să apară.

12
Bibliografie:

1. http://bolirare.ro/img/bell%20palsy.jpg
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Bell
3. https://www.scribd.com/document/16517174/paralizia-faciala
4. https://anatomie.romedic.ro/nervul-facial-vii
5. Philosophical Transactions of the Royal Society of London Vol. 111 (1821)
6. Donika K. Patel, Kerry H. Levin Bell palsy: Clinical examination and management, Donika K.
Patel, Kerry H. Levin
7. Monnell K, Zachariah SB. Bell Palsy https://emedicine.medscape.com/article/1146903-
overview?reg=1
8. https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0194599813505967?url_ver=Z39.88-
2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed
9. https://www.ninds.nih.gov/bells-palsy-fact-sheet
10. Peitersen, Erik. “Bell's Palsy: The Spontaneous Course of 2,500 Peripheral Facial Nerve
Palsies of Different Etiologies.” Acta Oto-Laryngologica 122 (2002)
11. Cýndaþ, A. (2019). Predisposition to Idiopathic Facial Palsy ( Bell ' s Palsy ) in Pregnancy
and Puerperium.
12. Shalawi, A.A. (2018). Effect Of Tens In The Management Of Bell ’ s Palsy-Case Study.
13. https://www.semanticscholar.org/paper/palsy-Facial-Nerve-Palsy-Synonym-%3A-Bell-'-s-palsy-
(/ce2e326585113a7466661979a56de377692a011c
14. Ushio, M., & Kaga, K. (2020). Facial nerve palsy. Advances in oto-rhino-laryngology, 75,
106-9 .
15. https://www.romedic.ro/paralizia-bell
16. https://neurologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Examenul%20Neurologic.pdf
17. https://www.facialpalsy.org.uk/support/self-help-videos/
18. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4322014/
19. http://bolirare.ro/img/bell%20palsy.jpg
20. https://content.iospress.com/articles/journal-of-back-and-musculoskeletal-rehabilitation/
bmr171031

13