Nervii cranieni

Nervul glosofaringian (IX)

Dr.Vulpoi Anca
Disciplina Neurologie
NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX)
- nerv MIXT (motor, senzitiv, senzorial și vegetativ)
- Originea reală a porţiunii motorii: etajul superior al nucleului ambiguu din bulb.
- se distribuie mușchilor:
- constrictori superiori ai faringelui
- stilofaringian
- glosostafilin
-Originea fibrelor senzitivo-somatice: ganglionul Andersch (sensibilitatea gustativă) şi Ehrenritter
(sensibilitatea generală)
- fibre răspunzătoare de sensibilitatea 1/3 posterioare a limbii
- informaţia senzitivă din loja amigdaliană, pilieri, partea posterioară a vălului palatin, trompa
Eustachio, urechea medie.
-Fibre parasimpatice: din nucleul salivar inferior:
- fibre preganglionare, terminate în ganglionul otic
- fibre postganglionare, destinate glandei parotide.
MOTOR SENZITIV SENZORIAL VEGETATIV

O: etajul superior al O:ggl Ehrenritter (fata O: ggl Andersch -glanda parotida

nucleului ambiguu din externa a bazei (intracranian) (nucleul salivator
bulb. craniului)- nucleul solitar inferior)
in bulb.

-marginea post. a valului -sensibilitatea gustativa

-constrictor sup. al palatin in 1/3 posterioara a
faringelui -faringe limbii –V lingual(gust
-stilo-faringean -amigdale amar)
-stiloglos -trompa lui Eustachio;
-urechea medie

• DEGLUTITIA
SOLIDELOR HIPO/ANESTEZIA ageuzie (amar)
• REFLEX FARINGEAN REGIUNII FARINGEENE
DIMINUAT/ABOLIT
• SEMNUL PERDELEI
VERNET (devierea
peretelui faringelui
de partea
sanatoasa-”a”/”e”)
Nervul glosofaringian (IX)

Semiologia lezării:

I) Leziune unilaterală:
1. Paralizia constrictorului superior al faringelui: apare jenă la deglutiţia
solidelor.
2. Hipo- sau anestezie în 1/3 posterioară a limbii, palat moale posterior,
faringe şi aguezie, mai ales pentru gustul amar.
3. Reflexul faringian este diminuat sau abolit.
4. La pronunţia vocalei A sau E se evidenţiază semnul cortinei (Vernet):
deplasarea peretelui posterior al faringelui şi a vălului palatin spre partea
indemnă.
Nervul glosofaringian (IX)

Semiologia lezării:

II) Leziune bilaterală:

1. Tulburări grave de deglutiţie, în special pentru solide.
2. Tulburări de fonaţie (voce nazonată, vorbire dificilă).

Se asociază frecvent cu leziuni ale vagului (X), ceea ce face ca vălul palatin să
fie căzut, flasc, cu lueta atârnând la baza limbii.
Vălul nu se mai ridică la pronunţarea vocalei A. Reflexele faringiene sunt
abolite.
Apar tulburări de deglutiţie pronunţate şi pentru lichide.
Nervul glosofaringian (IX)

Semiologia lezării: Nevralgia glosofaringiană:

1. Dureri la baza limbii şi la nivelul istmului
bucofaringian, cu iradiere spre unghiul mandibulei
şi urechea homolaterală, cu
durată scurtă, intensitate mare, cu o frecvenţă a
crizelor posibil foarte mare.

2. Entitatea este rară, cu semnificaţie severă (de

regulă demască prezenţa unui neurinom al
glosofaringianului sau al nervilor cu care are
raporturi în gaura ruptă posterioară – X, XI;
mai apare în tumori de bază de craniu, angioame,
anevrisme, afectări ale meningelui la nivelul
sinusului lateral).
Nervii cranieni

Nervul vag (X)

Nervul vag / pneumogastric (X)
- nerv mixt, somatic și visceral;

-Fibrele motorii somatice: au originea reală în partea inferioară a

nucleului ambiguu.
- se distribuie la muşchii:
- constrictori mijlocii şi inferiori ai faringelui
- dilatatori ai corzilor vocale
- palatului
- implicaţi în special în DEGLUTIŢIA LICHIDELOR.
- asigură realizarea primului timp al deglutiţiei, alături de IX şi XI.
- asigură timpul inspirator al respiraţiei şi fonaţiei împreună cu corzile vocale
-Partea senzitivă somatică: protoneuronii sunt situaţi în ganglionul jugular- sensibilitatea mucoasei faringelui, laringelui, peretelui posterior al conductului
auditiv, a unei mici zone auriculare, a durei mater din fosa posterioară. Axonii se termină prin sinapse cu deutoneuronii la nivelul nucleului fasciculului solitar.
-Funcţia vegetativă motorie: prin fibre din nucleul dorsal al vagului (în partea posterioară a calotei bulbare); se asigură inervaţia:
-zonei cardio-aortice
-bronşiilor
-tubului digestiv

Funcţia vegetativă senzitivă: protoneuronul este situat în ganglionul plexiform. Dendritele primesc impulsuri din teritoriul pneumo-gastro-entero-colic. Axonii
se termină în nucleul dorsal al vag unde se închid reflexele de:
- deglutiție; - respirație
- tuse - sinocarotidiene
- salivație - cardioinhibitorii
MOTOR SENZITIV VISCEROSENZITIV VISCEROMOTOR
O: etajul mijlociu al O:ggl jugular si plexiform O:ggl plexiform-nucleul O:nucleul dorsal al vagului;
nucleului ambigu din bulb. senzoitiv dorsal al
vagului
-constrictor inferior al -val palatin inima/bronhii/esofag/stomac/
faringelui -faringe -centrul reflex intestine/ficat/pancreas;
-valul palatului -laringe
-corzile vocale -perete post al meatului
auditive;
-post de pavilionul urechii;

BRADI/TAHICARDII/ BRONHOPLEGII/TULBURARI
HIPO/ANESTEZIA REGIUNII sincopa RESPIRATORII
• DEGLUTITIA LICHIDELOR INERVATE
• FONATIE

• REFLEX VELO-PALATIN
DIMINUAT/ABOLIT
• Devierea luetei de partea
sanatoasa-

N.Laringeu superior-m.cricotiroidian;
N.Laringeu inferior (recurent)-principalul nerv motor al laringelui
Nervul vag / pneumogastric (X)

Examinare- Semiologia leziunilor:

I) Leziuni unilaterale:
1. Devierea vălului şi luetei spre partea indemnă.
2. Voce bitonală.
3. Tulburări de sensibilitate obiectivă.
4. Abolirea reflexelor faringian şi velopalatin unilateral

II) Leziuni bilaterale:

1. Căderea vălului palatin şi luetei.
2. Voce nazonată.
3. Tulburări de deglutiţie, mai ales pentru lichide.
4. Tulburări respiratorii grave (bronhoplegii -> anoxie / bronhopneumonii).
5. Manifestări cardioinhibitorii şi tensiodepresive, care pot atinge intensităţi sincopale;

Leziunile apar în:

- scleroza laterală amiotrofică
- poliradiculonevrite
- patologie vasculară bulbară
- anevrisme ale arterei carotide interne
- tumori mediastinale
Nervii cranieni

Nervul spinal (XI)

Nervul spinal (XI)

- nerv exclusiv motor

-Originea reală: nucleul bulbar din etajul inferior al

nucleului ambigu şi nucleul medular din cornul cenuşiu
anterior C1-C5.

Nervul se divide în două:

1. Ramura internă: fibre bulbare, care alături de fibre
din X formează nervul laringeu recurent (inferior), care
inervează majoritatea muşchilor constrictor ai
laringelui/corzii vocale)

2. Ramura externă: fibre de provenienţă cervicală,

care inervează muşchii trapez şi sternocleidomastoidian.
Nervul spinal (XI)

Examinare

Semiologia leziunilor

I. Leziunile unilaterale:

1. Tulburări de fonaţie (disfonie/voce bitonala)

paralizia corzii vocale
2. Paralizia muşchiului trapez si SCM
3. limitarea miscarilor de rotatie si flexie capului si
limitare ridicarii umarului;
4.atrofia, hipotonia, fasciculatii musculare;
5.miscarea de flexie dorsala a capului, trapezul
afectat nu se contracta

II. Leziunile bilaterale

1. Afonie
2. Tulburări respiratorii grave

Cancere de: faringe/laringe/esofag/tiroidă

Anevrisme aortice
Sarcoame / limfosarcoame cervicale
Intervenții chirurgicale cervicale (tiroidă/mediastinale)
Nervii cranieni

Nervul hipoglos
(XII)
 Nervul hipoglos (XII)

- nerv exclusiv motor;

Originea reală: în bulb, din

nucleul dispus sub planşeul
ventriculului IV.

Inervează mușchii limbii

Nervul hipoglos (XII)

Semiologia leziunilor

I. Leziunile unilaterale:

1. Hemilimba homolaterală este

paralizată sau paretică, producându-se
devierea limbii spre partea afectata.
2. Atrofia hemilimbii - apare în timp.
3. Fasciculaţii.
4.Proiectarea anterioara alimbii- vf este
deviat de partea afectata (arata leziunea),
prin actiunea genioglosului de partea
sanatoasa

II. Leziunile bilaterale:

1. Paralizie completă a limbii, cu

imposibilitatea protruziei.
2. Atrofie globală cu fasciculaţii difuze
3. Tulburări de masticaţie,
fonaţie,deglutiţie
Nervul hipoglos (XII)- leziunile apar în :

- tulburări vasculare bulbare

- fracturi de bază de craniu
- scleroză laterală amiotrofică
- siringobulbie.
- Tumori de fosă posterioară
sindrom de gaura condiliana anterioara
sindrom de raspantie condilo-rupta posterioara (collet sicard)-IX, X, XI, XII
sindrom paralitic unilateral de nervi cranieni (garcin)- I-XII, fibrosarcoma de
baza de craniu
SINDROAME DE
TRUNCHI
CEREBRAL
 SINDROAME BULBARE
• Deglutitie
• Fonatie
• Masticatie
• Sensibilitate (laringe, faringe, limba)
• Senzorial (gust)-1/3 posterioara a limbii;
• Motilitate, sensibilitate;

• Reflex de varsatura/salivar inferior

(parotida)/tuse/stranut/sughit/deglutitie/respirator/cardiovascular
 Nucleare unilaterale
• Sindrom Avellis (nucleul ambigu-paralizia
palatului si corzii vocale-IX,X, partial IX)
• Sindrom Schmidt (+afectarea ramusrii spinale a
N.IX)
• Sindrom Jackson(+afectarea N.XII)
Nucleare bilaterale

• Sla
• Siringobulbie
• Poliomielita
Sindrom Latero-Bulbar
(Wallenberg)-PICA

De aceeasi parte cu leziunea

-sindrom vestibular
-paralizia IX si X (af.nucleului
ambigu)-tulburari de deglutitie pt
lichide si solide, disfonie;
-hemisindrom cerebelos;
-hemianestezia fetei;
-sindrom Claude-Bernard-Horner;

De partea opusa leziunii

-hemianestezie de tip siringomielinic
(af. Tractului spinotalamic)
Sindrom interolivar
• De aceeasi parte cu leziunea
-paralizia hipoglusului;
• De partea opusa leziunii
-hemiplegie;
-tulburare de sensibilitate de tip tabetic;

• Sindrom Babinski
Nageotte(hemibulb)
Asociaza sdr latero-bulbar +interolivar
 SINDROAME PONTINE
• Sensibilitatea fetei, mucoasei conjunctivale,nazale (N.V);
• Masticatie (ram motor al N.V)
• Motilitatea globilor ocular la privirea in afara (N.VI)
• Miscarile de lateralitate a GO(contractia sinergica a m.drept extern de o parte si drept
intern de cealalta parte)
• Mimica expresiei voluntare(cortico-nucleare) si automata (aferente de la corpii striati)-
N.VII
• Senzorial (gust)-2/3 anterioare a limbii (N.VII);
• Centru reflex:lacrimal, salivar sup, (submaxilar si sublingual), cornean, acustico-
vestibular, masticatie, maseterin;
• Motilitate voluntara, sensibilitate, coordonare (conexiuni cu cerebelul)
• Sindrom Millard Gubler (pontin inferior)-pareza de
VI+VII;

• Sindrom Grenet -N.V+pedunculi cerebelos sup

inainte de incrucisare;

• Sindrom ACS -sindrom cerebelos de aceeasi parte

cu leziunea, si hemihipoestezie termo-algezica de
partea opusa+/-Sdr.Claude

• Sindrom pontin superior (Raymond-Cestan)-

hemipareza cu miscari coreo-atetozice, ataxie,
dizartrie cerebeloasa-de partea opusa leziunii,
hemianestezie alterna+devierea GO de partea
paraliziei.
• Sindrom Foville protuberantial superior -
pana la decusatia pontina, un AVC acut det
bolnavul sa priveasca in spre leziune
(devierea GO spre leziune), fiind in partea
opusa hemipareza (+pareza faciala de tip
central)
• Sindrom Foville protuberential inferior-
sub decusatia pontina, adica in cazul unui
AVC pontin inf, bolnavul priveste in partea
opusa leziunii, fiind aceeasi parte cu
hemipareza +Sdr Millard Gubler.
SINDROAME
PEDUNCULARE
• Functia motorie voluntara;
• Mentinerea tonusului muscular, motilitate autonoma
si involunatra (subst.neagra, nucleul rosu, subst
reticulata);
• Stare de constienta-veghe/somn (subst.reticulata)
• Coordonare
• Sensibilitate
• Motilitate GO
• Centru reflex: fotomotor si de acomodare la distanta.
• Sindrom Weber -Pralizia N.III- de partea leziunii si hemipareza controlaterala;
• Sindrom Foville protuberantial (Weber+pacientul are deviate GO catre
leziune+hemiplegie controlaterala)
• Sindrom Parinaud (paralizia miscarii de verticalitate-af nucleului Perlia)
• Sindroamele nucleului rosu
• Sup: sindrom cerebelos+miscari coreo-atetozice+tulburari de sensibilitate (de partea opusa
leziunii)
• Inf (Claude)+Af. N.III;