FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRAL

 FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIAN

 FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
 REFLEXELE BULBARE

 FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)

 FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
 REFLEXELE PONTINE
PUNTEA

BULBUL
RAHIDIAN MEZENCEFALUL
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
 Nervul VIII (acustico - vestibular)

 Componenta acustică:
− axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă în nucleul cohlear din
bulb
− axonii se încrucişează
− urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre tuberculii
cvadrigemeni posteriori
Funcţii: - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

 Componenta vestibulară:
− axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă în nucleul vestibular din bulb
− axonii se îndreaptă spre cerebel, neuronii oculo-motori, nucleul dorsal al vagului
FuncţiI: - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

 Nervul IX (gloso - faringian)

 Componenta senzitivă
 asigură sensibilitatea pentru: faringe, văl palatin, amigdale, urechea medie
 Componenta senzorială
 asigură simţul gustului pentru 1/3 posterioară a limbii

 Componenta motorie
 are origine în nucleul ambiguu din bulb
 se distribuie la muşchii faringelui
 Componenta vegetativă
 are origine în nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda parotidă

Funcţii: - intervine în reflexele de: vomă, deglutiţie, salivare (glanda parotidă),

reflexul depresor sino-carotidian
- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

 Nervul X (vag)

 Componenta senzitivă:
 componenta senzitivă – somatică
−origine în ganglionul jugular
− trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulb
−asigură sensibilitatea pentru: faringe, laringe, tegumentele
urechii
 componenta viscero – senzitivă
−origine în ganglionul plexiform
−trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulb
−asigură sensibilitatea organelor toraco – abd.
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
 Nervul X (vag)
 Componenta motorie
 componenta motorie – somatică
−origine în nucleul ambiguu din bulb
−inervează muşchii: faringelui, laringelui, vălului palatin
 componenta viscero – motorie
−origine în nucleul dorsal al vagului
−inervează: zona cardio-aortică, zona bronho-pulmonară,
stomacul, ficatul, pancreasul

FUNCŢII: - rol cardio-vasomotor

- în deglutiţie, fonaţie, vomă, respiraţie, tuse
- secreţia biliară, pancreatică
- motilitatea şi secreţia gastro - intestinală, până la colonul
transvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

 Nervul XI (spinal, accesor)

 origine dublă:
−bulbară în nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui,
vălului palatin
−spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii
sternocleidomastoidian şi trapez

 Nervul XII (hipoglos)

 origine în nucleul hipoglos
 prezintă o somatotopie precisă pentru controlul muşchilor
limbii
REFLEXELE BULBARE

1. Reflexele cardio-motorii şi vaso–motorii

2. Reflexele respiratorii
3. Reflexele de tuse, strănut şi sughiţ
4. Reflexul de deglutiţie
5. Reflexul de vomă
6. Reflexul salivar
7. Sughiţul
1. REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASO–MOTORII

 presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)

− eferenţa este simpatică
− este dominantă în condiţii de solicitare
− efecte: - creşterea frecvenţei cardiace
- creşterea forţei de contracţie
- creşterea debitului cardiac
- vasoconstricţie

 depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)

− eferenţa este parasimpatică
− este dominantă în repaus
− efecte: - scăderea frecvenţei cardiace
- scăderea forţei de contracţie
- scăderea debitului cardiac
- vasodilataţie
2. REFLEXELE RESPIRATORII
ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din:
− centru inspirator (predominant)
− centru expirator
centrii respiratori:
− sunt o reţea neuronală întinsă
− au automatism
− au activitate ritmică prin mecanism oscilant (inervaţia reciprocă)
controlul centrilor bulbari se face prin:
− centrul pneumotaxic din punte → inhibă centrul inspirator
→ excită centrul expirator
− centrul apneustic activează aria inspiratorie
ariile respiratorii bulbare asigură:
− frecvenţa
− amplitudinea bazală a respiraţiei în repaus
− ritmicitatea
efectorii → motoneuronii musculaturii respiratorii
3. REFLEXELE DE TUSE, STRĂNUT ŞI SUGHIŢ

 REFLEXUL DE TUSE
 centrul tusei este stimulat de către excitanţii:
− de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respirator
− din alte zone receptoare (pelvină, digestivă, cardiacă)

 REFLEXUL DE STRĂNUT
 este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminală
 excitanţi: factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

 REFLEXUL DE SUGHIŢ
 rezultă în urma excitării nucleului vagal bulbar
 4. REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

 face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbară

 centrul deglutiţiei
 este situat în vecinătatea centrilor respiratori
 stimularea sa neuro-reflexă determină:
− oprirea pentru scurt timp a respiraţiei
− închiderea laringelui
 zona receptoare - istmul buco-faringian
 calea aferentă - nervii V, IX, X
 calea eferentă - prin nervii V, IX, X, XII
 5. REFLEXUL DE VOMĂ

 centrul în bulb în vecinătatea centrilor:

 respirator
 salivar
 vasomotor
 calea eferente - nervii: V, VII, IX, X, XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
 REFLEXUL SALIVAR

 mecanisme:
 reflex necondiţionat
 excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă
a limbii, mucoasa bucală, faringiană, laringiană, esofagiană
 reflex condiţionat
 cu participarea cortexului
 prin influenţe intercentrale

 calea aferentă → ramurile nervilor VII, IX şi X

 centrul → nucleul salivator inferior din bulb
 calea eferentă:
 parasimpatică → nervul IX, ganglionului otic, nervul auriculo-temporal
 simpatică: măduva spinării (T1-T2) → ganglionul cervical superior
 organ efector → glanda parotidă
 FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

 SUBSTANŢA RETICULATĂ
 reflexe vegetative:
 cardio-vasculare
 respiraţie – circulaţie
 respiraţie-deglutiţie
 reflexe statice, stato-kinetice

 OLIVA BULBARĂ
 integrarea reflexelor:
 oculo - cefalogire (mişcarea gâtului şi ochilor în direcţia
stimulului)
 laringo-faringo–velopalatine
 optimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
 Nervul V (trigemen)

 Componenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri:

− ramura oftalmică inervează:
−tegumentele oftalmice
−tegumentele temporale
−pleoapa superioară
−corneea
−conjunctiva
− ramura maxilară inervează:
−tegumentele de pe pleoapa superioară, aripa nasului, buza superioară
−mucoasele de pe bolta palatină, sinusul maxilar, arcada dentară
superioară
− ramura mandibulară inervează:
−tegumentele regiunii maseterine şi mentoniere
−mucoasele din: vestibulul bucal, cele 2/3 anterioare ale limbii, arcada
dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
 Nervul V (trigemen)

 Componenta motorie inervează:

− muşchii ridicători ai mandibulei (maseter, temporal, pterigoidian intern,
extern, milohioidian)
− peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)
− muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢII: participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare:

− reflexul de deglutiţie
− reflexul masticator
− reflexul maseterin–miotatic
− reflexul suptului
− reflexul de strănut
− reflexul oculo–cardiac
− reflexul lacrimal
− reflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

 Nervul VI (abducens)
 inervează muşchiul drept extern al globului ocular

 Nervul VII (facial)

 Componenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat)
 inervează: urechea externă, regiunea retroauriculară
 asigură funcţia gustativă în cele 2/3 anterioare ale limbii
 se termină în nucleul fasciculului solitar
 Componenta motorie
 inervează: muşchii mimicii expresive, stilohioidianul, muşchiul
scăriţei
 Componenta vegetativă asigură:
 din nucleul salivator superior → inervaţia glandelor sublinguale şi
submaxilare
 din nucleul lacrimal → inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINE

1. Reflexul lacrimal
2. Reflexul salivator
3. Reflexul corneean de clipire
4. Reflexul auditiv de clipire
5. Reflexul auditivo - oculogir
6. Reflexul oculo - cardiac
7. Reflexul masticator
8. Reflexul de sugere
9. Reflexul de mimică expresivă
10. Reflexul de respiraţie
11. Reflexul maseterin
12. Reflexul miotatic
 1. REFLEXUL LACRIMAL

 are două componente:

 elementară declaşată de iritaţiile corneei, conjunctivei,
mucoasei nazale
 corticală (plânsul)
 centrul reflex → nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului
facialului
 aferenţe: - trigeminale ascendente (comp. elementară)
- corticale descendente (comp. corticală)
 calea eferentă → fibrele parasimpatice
 organele efectoare → glandele lacrimale
 2. REFLEXUL SALIVATOR
 căile aferente → fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului
 centrul reflex → nucleul salivator superior
 calea eferentă → nervul intermediar Wrisberg
→ nervul coarda timpanului
 organele efectoare → glandele submaxilare şi sublinguale

3. REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE

 stimul → excitarea mecanică a corneei sau conjunctivei
 calea aferentă → nervul V
 centrul reflex → nucleul facialului
 calea eferentă → fibrele motorii ale facialului
 efect → contracţia muşchilor pleoapelor
→ închiderea ochiului
 este ultimul reflex care dispare în comă şi în anestezie generală
 este utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
 4. REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

 face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari în faţa primejdiei
semnalizate prin sunet
 calea aferentă → nervul auditiv → conduce excitaţia sonoră la tuberculii
acustici din punte
 centrul reflex → nucleul facialului
 calea eferentă → fibrele motorii ale facialului
 organele efectoare →muşchii pleoapelor  clipitul
 utilizat în expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzeniei

5. REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR

 constă în întoarcerea rapidă a ochilor (sau/şi a gâtului) în direcţia unui sunet
 calea aferentă → nervul auditiv, tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal
posterior
 centrul reflex → nucleii nervilor oculomotori III, IV şi VI
 calea eferentă → fibrele motorii ale nervilor oculomotori III, IV şi VI
6. REFLEXUL OCULO-CARDIAC
 stimul → compresiunea fermă a globilor oculari, cu pleoapele închise
 calea aferentă → nrvul trigemen
 centrulreflex → centrul bulbar depresor cardiac
 calea eferentă → nervul vag
 răspuns:
 scăderea frecvenţei cardiace
 scăderea forţei de contracţie miocardică
 scăderea volumului sistolic, a debitului cardiac
 vasodilataţie, hipotensiune arterială

7. REFLEXUL MASTICATOR
 la om se realizează în condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-
pontine
 stimuli → receptorii tactili şi gustativi
 calea aferentă → nervii V, VII şi IX
 centrul reflex → nucleul masticator din punte
 calea eferentă → nervii V, IX, XII
 8. REFLEXUL DE SUGERE
 la sugar, atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptul
 dispare în jurul vârstei de 1 an
 lipsa lui → leziune pontină

9. REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ

 există două tipuri de mimică:
 mimica automată, spontană - controlată de corpii striaţi
 mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10.REFLEXUL MASETERIN
 subiectul are gura întredeschisă
 se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioare
 11. REFLEXUL MIOTATIC
 întinderea maseterului prin coborârea mandibulei, determină stimularea
fusurilor neuro-musculare, ceea ce induce reflex, contracţia maseterului
urmată de închiderea gurii

12. REFLEXUL DE RESPIRAŢIE

 în punte există:
 centrul pneumotaxic care: nu are automatism, inhibă centrul inspirator,
apneustic, excită centrul expirator
 centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci când nu funcţionează
centrul pneumotaxic
 o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin
absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului, rezultă inspiruri lungi,
întrerupte de scurte expiruri)
 CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
 CLASIFICARE

 După origine şi funcţie:

− CALEA PIRAMIDALĂ (bineuronală)

- cuprinde totalitatea fibrelor cu origine corticală care coordonează motilitatea voluntară şi
mişcările fine:
 tractul cortico-spinal - destinat motoneuronilor din coarnele anterioare
 tractul cortico-bulbar - destinat nucleilor ai nervilor cranieni VII şi XII ce coordonează
motilitatea voluntară facială şi a limbii
 tractul cortico-nuclear - destinat nucleilor motori ai nervilor cranieni III, IV şi VI ce
coordonează motilitatea musculaturii extrinseci a globilor oculari

− CALEA EXTRAPIRAMIDALĂ (multineuronală)

- totalitatea fibrelor cu origine corticală şi subcorticală, care nu aparţin căii piramidale
- coordonează - motilitatea involuntară, automată
- tonusul muscular
- echilibrul
- reflectivitatea medulară
- acte motorii globale
- mişcări posturale
- reflexe integrate
CĂILE DESCENDENTE MOTORII
 CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
 CLASIFICARE

 După localizarea motoneuronilor medulari ca destinaţie a căilor motorii:

− SISTEMUL DESCENDENT LATERAL

- cuprinde tractul corticospinal lateral care face sinapsă cu coloana motorie laterală
- coloana motorie laterală primeşte aferenţe de la nivelul cortexului motor, fie direct, fie
prin intermediul grupului lateral de interneuroni
- asigură mişcările fine, voluntare ale extremităţilor şi tonusul postural pentru muşchii
articulaţiilor proximale, prin intermediul a 3 nuclei:
 nucleul ventrolateral - muşchii articulaţiilor proximale
 nucleul dorsolateral - muşchii articulaţilor intermediare
 nucleul retrodorsolateral - muşchii articulaţiilor distale

− SISTEMUL DESCENDENT MEDIAL

- cuprinde tracturile cortico-spinal medial (15% din calea piramidală) şi tracturile tecto-,
rubro-, vestibulo- şi reticulospinale (calea extrapiramidală)
- fac sinapsă cu coloana motorie medială fie direct, fie prin intermediul grupului medial de
interneuroni
- coloana motorie medială cuprinde nucleii ventromedial şi dorsomedial, destinaţi
musculaturii axiale (m. paravertebrali, intercostali şi abdominali antero-laterali) şi a
articulaţiilor proximale în vederea asigurării tonusului postural.
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
 TRACTUL CORTICO-SPINAL LATERAL
− cuprinde aproximativ 85% din fibrele piramidale cu origine corticală care la
limita inferioară a bulbului, se încrucişează realizând decusaţia piramidală,
după care se plasează în cordonul lateral de partea opusă, formând tractul
piramidal încrucişat
− fibrele sale cele mai scurte sunt situate medial, iar cele mai lungi lateral, 55%
fiind destinate segmentelor cervicale, 20% celor toracale şi 25% celor
lombare şi sacrate
− exercită o influenţă facilitantă asupra motoneuronilor flexori - distali în
vederea executării mişcărilor fine şi proximali în vederea asigurării unui tonus
postural

 TRACTUL CORTICOSPINAL VENTRAL

− este alcătuit din restul fibrelor piramidale (15%) care se încrucişează la nivel
medular şi care pătrund în cordonul anterior, formând tractul piramidal
direct
− fibrele sale se epuizează în segmentele cervicale
− are efect facilitator asupra motoneuronilor flexori destinaţi muşchilor axiali şi
ai articulaţiilor proximale.
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII

 TRACTUL TECTOSPINAL
− este reprezentat de axonii neuronilor din straturile profunde ale
coliculilor cvadrigemeni
− se plasează în cordonul ventral şi se termină la nivelul primelor 4
segmente cervicale
− constituie suportul mişcările capului şi gâtului în cadrul reflexelor
oculo-cefalogire iniţiate de stimuli vizuali, dar şi de stimuli auditivi şi
somatici (reflexe de redresare statice şi statokinetice)

 TRACTUL RUBROSPINAL
− este reprezentat de axonii neuronilor din nucleul roşu
− se plasează în cordonul lateral şi parcurge măduva pe toată lungimea
sa
− are acţiune facilitantă pe motoneuronii flexori şi inhibitorie pe cei
extensori.
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII

 TRACTUL VESTIBULOSPINAL
− este alcătuit predominant din axonii neuronilor din nucleul
vestibular lateral, formând tractul vestibulospinal lateral şi în
mai mică măsură, din nucleul vestibular medial, formând
tractul vestibulospinal medial
− se situează în cordonul ventral, parcurgând măduva spinării
pe toată lungimea sa pentru cel lateral şi oprindu-se la
mijlocul regiunii toracice pentru cel medial
− are acţiune facilitantă globală pe motoneuronii extensori şi
inhibitorie globală pe cei flexori
− are un rol important în ajustarea poziţiei capului asociată cu
modificări de acceleraţie liniară şi angulară
 CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
 TRACTURILE RETICULOSPINALE - au originea în formaţiunea reticulată bulbo-
pontină, se dispun în cordonul anterior şi străbat măduva pe toată lungimea ei
şi contribuie la realizarea unor conexiuni difuze cortico-reticulo-spinale.
 Tractul reticulospinal pontin
− alcătuit din fibre cu originea în nucleii reticulaţi caudal şi oral
− are un efect facilitator pe - motoneuronii musculaturii axiale, în
special la nivelul cefei
- motoneuronii muşchii extensori ai
articulaţiilor proximale
 Tractul reticulospinal bulbar
− alcătuit din axoni ai neuronilor situaţi în porţiunea mediană a formaţiunii
reticulate bulbare (in special în nucleul gigantocelular)
− are rol inhibitor global asupra motoneuronilor extensori
 CONTROLUL MOTOR CORTICAL

MOTILITATEA VOLUNTARĂ
 DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat, rezultată de obicei în
urma unui proces de învăţare

 MANIFESTĂRI: - elementare → ortostatismul şi mersul

- majore → praxiile (deprinderile)
→ exprimarea limbajului
→ conceperea corticală a actului motor

 ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC. VOLUNTARE:

− prospectarea senzorială, în special vizuală, în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării
− prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma
− transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale
− controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare

 SISTEME PARTICIPANTE:
− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe
proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile
− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi control. răspunsul
− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare 
- integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care
asigură - fondul tonic postural şi de echilibru
- mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar
 CONTROLUL MOTOR CORTICAL

 ARIILE CORTICALE implicate în programarea, desfăşurarea şi controlul actului

motor:
 Ariile somatosenzitive din lobul parietal:
aria somestezică I (ariile 3,1 şi 2)
cortexul parietal posterior (ariile 5 şi 7)
aria somestezică II
 Ariile motorii din lobul frontal sunt:
− aria motorie principală (aria 4)
− aria premotorie
− aria motorie suplimentară (aria 6)
− aria optică frontală (aria 8)
 CORTEXUL MOTOR

 ARIA MOTORIE PRIMARĂ (aria 4)

− situată la nivelul girusului precentral
− considerată aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal încrucişat),
cortico-bulbar şi cortico-nuclear
− la acest nivel se găseşte HOMUNCULUS MOTOR:
− reprezentare corticală a fiecărui segment al organismului ce poate participa la un
act motor, dependentă de importanţa funcţională şi de complexitatea mişcărilor la
nivelul segmentul comandat
− cea mai mare reprezentare o au faţa, mâna şi policele
− la nivelul unei emisfere există o predominanţă a părţii contralaterale a corpului şi
membrelor, cu excepţia zonei cefalice care are o proiecţie homolaterală extinsă
− are rol în - controlul mişcărilor fine, voluntare ale extremităţii distale a membr.
- integrarea complexă a informaţiilor somato-senzoriale care permit
învăţarea actelor motorii până la crearea unor stereotipuri dinamice
- optimizarea permanentă a acestora, adecvat situaţiei

 ARIA PREMOTORIE
 situată anterior de aria 4, la baza girusului precentral
 este aria de origine a tractului cortico-spinal medial
 participă la pregătirea şi iniţierea răspunsului motor realizat de aria 4
HOMUNCULUS MOTOR
 CORTEXUL MOTOR
 ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ (aria 6)
− situată anterior de aria 4, în dreptul porţiunii superioare a girusului
precentral
 este considerată aria de origine a fibrelor corticale cu destinaţie structuri
extrapiramidale subcorticale:
 tractul cortico-striat şi cortico-palidal pentru nucleii bazali
 tractul cortico-nigral pentru substanţa neagră
 tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superiori
 cortico-reticular pentru substanţa reticulată a trunchiului cerebral
 intervine în: - controlul mişcărilor elementare comandate de aria 4
- controlul mişcărilor automate asociate cu vorbirea
- controlul mişcărilor posturale complexe

 ARIA OPTICĂ FRONTALĂ (aria 8)

 este situată anterior de aria 4, în dreptul regiunii de proiecţie a capului
 intervine în realizarea mişcărilor conjugate ale globilor oculari, pe baza
informaţiilor primite de la aria 19 occipitală