MATERIE BIO A XI-A

1.Axele corpului omenesc :

A. Ax longitudinal : pol superior (cranial) + pol inferior (caudal)
B. Ax sagial : pol anterior (ventral) + pol posterior (dorsal)
C. Ax transversal : pol drept + pol stâng
2.Planurile corpului omenesc:
A. Plan sagital
- format din ax sagital și ax longitudinal
- împarte corpul în jumătate dreaptă și jumătate strângă
B. Plan frontal
- format din ax longitudinal și ax transversal
- împarte corpul în parte anterioară și parte posterioară
C. Plan transversal
- format din ax transversal și ax sagital
- împarte corpul în parte superioară și parte inferioară

3.3 deosebiri intre transportul pasiv si active:

A. Transportul pasiv :
- nu se consuma energie din ATP
- moleculele trec în gradient de concentrație (contracție mare - >contracție mica)
- se realizează cu sau fără proteine cărăuș
- ex : difuzia, osmoza și difuzia facilitată

B. Transport activ :
- se consuma energie din ATP
- moleculele trec în sens invers gradientului de concentrare (cincantrare mica - > concentrare
mare)
- se realizează doar cu proteina cărăuș
- ex: transport activ, primar și secundar
4.Enumerati principalele categorii de functii:
A. Funcții de relație
1
a. Sensibilitatea:
-se realizează cu ajutorul : - sis nervos
- org de simț
- glande endocrine
b. Mișcarea care se realizează cu ajutorul sis locomotor.
B. Funcțiile de nutriție
a. Digestia - > sis digestiv
b. Respirația - > sis respirator
c. Circulația - > sis circulator
d. Excreția - > sis excretor
C. Funcțiile de reproducere - > sis reproducător masculin și feminin

5.Clasificati SN dupa topografie:

A. Sis nervos central (SNC)
- encefal
- măduva spinării
B. Sistemul nervos periferic (SNP)
-ganglioni nervosi
-nervi

6. Clasificati SN dupa functie:

A. Sis nervos somatic sau al vieții de relație
Rol: leagă organismul de mediul de viata
B. Sis nervos vegetativ sau autonom ( SNV)
Rol: controlează și reglează viscerele
a. SNV parasimpatic : controlează și reglează viscerele în condiții obișnuite de viață
b. SNV simpatic : controlează și reglează viscerele în condiții neobișnuite de viata (frica,
furie, stres, emoții, frig)
7.Cai așcendente:
- conduc de la măduva la creier impulsuri nervoase care au rol în formarea sensibilităților
exteroceptive, proprioceptive și interoceptive.

2
A. Căile sensibilității exteroceptive conduc de la măduva la encefal impulsuri nervoase care
au rol în formarea sensibilității tactile, termice și dureroase.
Această cale are:
- I. Neuron in ganglionul spinal sau in ganglionul V
- II. Neuron in măduva spinării sau trunchiului cerebral
- III. Neuron in talamus

B.Calea sensibilității proprioceptive conduce de la maduva la creier impulsuri nervoase

care au rol în formarea simțului poziției și mișcării.
Această cale are :
- I. Neuron in ganglionul spinal sau in ganglionul V
- II. Neuron in măduva spinării sau în trunchiul cerebral
- III. Neuron in talanus

C. Calea sensibilității interoceptive conduce de la măduva la creier impulsuri nervoase care

au rol în formarea sensibilității viscerelor.

8.Cai descendente :
- conduc de le encefal la măduva impulsuri nervoase care controlează motilitatea voluntară și
motilitatea automată și semiautomată
- căile descendente sunt : - piramidale
- extrapiramidale
A. Căile descendente piramidale:
- conduc impulsuri nervoase de la encefal la măduvă care au rol în controlul motilitații
voluntare
B. Căile descendente extrapiramidale :
- conduc impulsuri nervoase de la encefal la măduvă care au rol în controlul motilitații
automate și semiautomate

9.Căi de asociatie :
- conduc impulsuri nervoase între diferite etaje ale măduvei spinării
10.Definiti reflexul si arcul reflex:

3
Reflexul sau actul reflex este răspunsul la acțiunea unui stimul.
Arcul reflex este baza anatomică a actului reflex.

11.Enumerati si caracterizati componentele arcului reflex:

A. Receptorul :
-este alcatuita din : - dendrite
- celule senzoriale
- corpusculi senzitivi
Rol: recepționează stimulii și ii transformă în impulsuri nervoase
B. Cale aferenta (senzitivă) :
-este alcătuită din fibre nervoase senzitive
Rol: transmite impulsuri nervoase de la receptor la centru nervos
C. Centru nervos :
- este alcătuit din substanță cenușie
Rol: formează senzații specifice și elaborează comenzi
D. Calea eferenta (motorie) :
- este alcătuită din fibre nervoase motorii
Rol: conduce impulsuri nervoase de la centrul nervos la efector
E. Efectorul :
- este reprezentat de mușchi sau glande
Rol: efectuează comenzi

12. Stabiliți o asemănare și doua deosebiri între calea aferentă și calea eferentă a arcului
reflex :
Asemanare: ambele cai conduc impulsuri nervoase
Deosebiri :

4
A. Calea aferenta este alcătuită din fibre nervoase sensitive, iar calea eferentă este alcătuită
din fibre nervoase motorii .
B. Calea aferenta conduce impulsuri nervoase de la receptor la centru nervos, iar calea
eferentă conduce impulsuri nervoase de la centru nervos la efector.
13. Reflexe somatice din măduvă :
- reflex de mers
- reflex de apărare
- reflex rotulian
14. Reflexe vegetative din măduvă :
- reflex cardio accelerator
- reflexe de mictiune
- reflexe sexuale

ENCEFALUL, CEREBELUL, DIENCEFALUL, EMISFERA CEREBRALA,

SISTEM NERVIS VEGETATIV, ANALIZATORII

1. Enumerați 6 cai ascendente de la nivelul trunchiului cerebral.

- fascicul spinotalamic lateral termic dureros

5
- fascicul spinotalamic anterior tactil grosier
- fascicul spinobulbar goll sau gracilis
- fascicul spinobulbar cuneat sau burdach
- fascicul spinocerebelos direct
- fascicul spinocerebelos încrucișat

2. Enumerați 3 cai piramidale și 3 cai extrapiramidale la nivelul trunchiului cerebral.

a. cai piramidale :
- fascicul corticobulbar
- fascicul piramidal direct
- fascicul piramidal încrucișat
b. cai extrapiramidale :
- fascicul nigrospinal
- fascicul reticulospinal
- fascicul olivospinal

3. Dați exemple de 3 reflexe somatice și 3 vegetative din trunchiul cerebral.

a. reflexe somatice :
- reflexul de deglutiție
- reflexul masticator
- reflexul de vomă
b. reflexe vegetative

6
- reflexul salivar
- reflexul lacrimal
- reflexul respirator

4. Enumerați lobii cerebelului și stabiliți un rol pentru fiecare.

a. lob floculonodular(arhicerebel)
rol: in echilibru
b. lob anterior(paleocerebel)
rol: menține tonusul muscular
c. lob posterior(neocerebel)
rol: intervine în realizarea mișcărilor fine

5. Clasificați căile de conducere din cerebel și din emisferele cerebrale.

a. căi lungi :
- ascendente
- descendente
b. căi scurte :
- comisurale : leagă cele două emisfere
- de asociație : leagă zone din aceeași emisfere
6. Stabiliți 3 funcții ale diencefalului.
- controlează metabolismul intermediar și sistemul endocrin
- intervine în termoreglare
- controlează digestia
7. Stabiliți 6 caracteristici ale emisferelor cerebrale.
- sunt cele mai voluminoase componente ale encefalului
- sunt separate prin fisura interemisferică
- sunt unite la baza prin formatiuni de subst. alba
- substanța cenușie formează la periferie scoarța cerebrală(cortexul), iar la baza emisferelor
formează nucleii bazali
- substanța alba se afla la interior și este formată din căi de conducere lungi(ascendente si
descendente) și scurte (comisurale si de asociatie)

7
- cortexul este format din poleocortex și neocortex

8. Clasificați SNV și stabiliți rolul fiecărui tip.

Controlează și reglează viscerale
Este de doua tipuri :
a. SNV simpatic : controlează și reglează viscerele în condiții neobișnuite de viață
b. SNV parasimtaic : controlează și reglează viscerele în condiții obișnuite de viață

9. Stabiliți efectele SNV simpatic și parasimpatic pe diferite organe.

Organ SNV simpatic SNV parasimpatic
Ochi dilata pupila(midriaza) micșorează pupila(mioza)
relaxează mușchiul ciliar din globul contractă mușchiul ciliar pentru a
ocular pentru vederea la distanță realiza acomodarea ochiului pentru
vederea de aproape
Glande determină o secreție salivară determină o secreție salivară in cantitate
salivare scăzută, bogată în mucus mare, apoasă
Bronhii determina bronhidilatatie determină bronhocontracție
Cord creste frecvența cordului scade frecvența cordului (brahicardie)
(tahicardie)
Pancreas inhiba secreția exocrină a stimulează secreția exocrină a
pancreasului pancreasului
închide sfineterele digestive Relaxeaza sfincterele digestive
închide sfincterul vezical intern deschide sfincterul vezical intern

10. Enumerați 3 boli care afectează sis. digestiv și stabiliți o cauza pt fiecare.
a. Meningita :
-cauza: infecții cu agenți patogeni
-manifestare: inflamatia meningelor la nivelul maduvei spinarii sau encefalului
b. Coma :
-cauza: disfuncții la nivelul emisferelor cerebrale, diencefalului și punții datorită
traumatismelor
-manifestare: pacientul nu poate fi trezit si nu raspunde la nicio categorie de stimuli
c. Hemoragia cerebrală :

8
- traumatisme cerebrale
-pot sa apara paralizii
11. Enumerați și caracterizați segmentele unui analizator.
a. Segment periferic (receptor) :
- este reprezentat de :- terminații nervoase libere
- celule senzoriale
- corousculi senzitiv
Rol : recepționează stimuli și ii transformă în impulsuri nervoase
b. Segmentul intermediar (de conducere) :
- este alcătuit din fibre nervoase aferente (sensitive)
- are pe traseu 2/3/4 neuroni
Rol : conduce impulsuri nervoase de la segmentul receptor la cel cortical
c. Segmentul central (cortical) :
- este reprezentat de o arie din scoarța cerebrală
Rol : formează senzații specifice

12. Stabiliți rolul unui analizator.

- recepționează stimuli și ii transformă în impulsuri nervoase care sunt conduse pana în
segmentul cortical unde se formează senzația specifică

13. Enumerați și caracterizați segmentele analizatorului cutanat.

a. Segment periferic
- este reprezentat de terminații nervoase, discuri Merkel, corpusculi Krause, Ruffini și Vater-
Pacini
ROL: receptioneaza stimuli tactili,termici sau nervosi si ii transforma in impulsuri nervoase
b. Segment intermediar sau de conducere
- impulsurile nervoase care au rol în formarea sensibilității tactile, termice și dureroase de la
nivelul trunchiului și membrelor sunt conduse pe calea tactilă, termică și dureroasă care are :
I. Neuron in ganglionul spinal
II. Neuron in cornul posterior al măduvei spinării sau in nucleii Goll și Burdach din trunchiul
cerebral

9
III. Neuron in talamus
Rol : conduce impulsuri nervoase de la receptorii cutanați pana la segmentul cortical
c. Segmentul cortical
-se afla în lob parietal, girus postcentral, aria somestezică primară
-ROL: formeaza sensibilitatea tactile, termica si dureroasa
16. Stabiliti rolul analizatorului cutanat si analizatorului vizual.
Cutanat : recepționează stimuli tactili, termici și dureroși pe care ii transformă în impulsuri
nervoase care sunt conduse pana in segmental central unde se formeaza sensibilitatea tactile,
termica si dureroasa
Vizual : recepționează raze de lumina pe care le transformă în impulsuri nervoase care sunt
conduse pana in segmental central unde se formeaza senzatia vizuala

14. Enumerați și caracterizați segmentele analizatitilor vizuali.

a. Segment periferic
- este reprezentat de celulele cu con și cele cu bastonaș din retină
Rol : recepționează raze de lumina și le transformă în impulsuri nervoase
b. Segmentul intermediar sau de conducere
- calea vizuală are :
I. Neuron în retină
II. Neuron în retină ; axonul acestuia formează neuronul optic până la chiasma optică și
tractul optic dupa chiasma optică
III. Neuron în metatalamus
Rol : conduce impulsuri nervoase de la receptorii vizuali până la segmentul cortical
c. Segmentul cortical
- se află în lob occipital pe marginea scizurii calcarine

10
Rol : formează senzația de văz

15. Trei deosebiri și trei asemănări între conuri și bastonașe

a. Deosebiri :
Conuri :
- sunt receptori pentru vederea diurna
- sunt receptori pentru vederea cromatică
- conțin un pigment numit iodopsina
Bastonașe :
- sunt receptori pentru vederea nocturnă
- sunt receptori pentru vederea alb-negru
- conțin un pigment numit rodopsină
b. Asemănări :
- recepționează raze de lumină
- receptori localizați în retină
- conțin un pigment visual

17. Stabiliti rolul analizatorilor auditiv si vestibular

Auditiv: receptioneaza unde sonore pe care le transforma in impulsuri nervoase care
sunt conduse pana la segmentul cortical unde se formeaza senzatia auditiva
Vestibular: receptioneaza variatii ale acceleratiei circulare si liniare si le transforma
in impulsuri nervoase care sunt conduse in segmentul cortical unde se va forma simtul
echilibrului
18. Enumerati si caracterizati segmentele analizatorului auditiv
a. Segmentul periferic (receptor)
-este reprezentat de receptori auditivi din organul Corti care se afla in urechea interna
-ROL: receptioneaza undele sonore si le transforma in impulsuri nervoase
b. Segmentul intermediar (de conducere)
-calea auditiva are:
I. neuron in ganglionul nervos Corti de pe traseul nervului; axonul acestuia formeaza
ramul cohlear al nervului VIII vestibulocohlear
II. neuron in Puntea lui Varolio

11
III. neuron se afla in mezencefal in coliculii cvadrigemeni inferiori
IV. neuron se afla in metatalamus in corpii geniculati mediali
-ROL: conduce impulsuri nervoase de la receptorii auditivi pana la segmentul cortical
c. Segmentul cortical
-se afla in lob temporal, girus temporal superior
-ROL: analizeaza impulsurile nervoase si formeaza senzatia auditiva

19. Enumerati si caracterizati segmentul analizatorului vestibular

a. Segmentul periferic (receptor)
-este reprezentat de receptori vestibulari din crestele ampulare ale canalelor semicirculare
si de receptori vestibulari din maculele otolitice din utricula si sacula
-crestele ampulare si maculele otolitice din utricula si sacula
-ROL: 1. Receptorii din crestele ampulare receptioneaza variatii ale acceleratiei circulare
si le transforma in impulsuri nervoase
2. receptorii din maculele otolitice receptioneaza variatii ale acceleratiei circulare
si le transforma in impulsuri nervoase
b. Segmentul intermediar (de conducere)
-calea vestibulara are:
I. neuron in ganglionul nervos scarpa din urechea interna; axonul acestuia formeaza ramul
vestibular al nervului VIII vestibulocohlear
II. neuron in nucleii vestibulari din bulbul rahidian
III. neuron se afla in talamus
-ROL: conduce impulsuri nervoase de la receptorii vestibulari pana la segmentul cortical
c. Segmentul cortical (central)
-se afla in lob temporal, girus temporal superior
-ROL: analizeaza impulsurile nervoase si formeaza senzatia de echilibru

20. Enumerati bolile + cauza si manifestare

a. Herpesul
-cauza: infectii cu virusul herpesului
-manifestare: apar vezicule pline cu lichid pe piele
b. Cataracta
-cauza: se modifica structura proteinelor din cristalin, acesta devenind laptos

12
 -manifestare: reducerea vederii
c. Glaucomul
- cauza: creste presiunea intraoculara
-manifestare: reducerea/ pierderea vederii
d. Conjunctivita
- cauza: infectii cu agenti patogeni
-manifestare: mancarime a ochiului, lacrimare
e. Otita
- cauza: infectii cu agenti patogeni
-manifestare: dureri de cap

GLANDELE ENDOCRINE

1. Localizați următoarele glande endocrine :

- Hipofiza : la baza creierului în șaua turcească a osului sfenoid
- Glandele suprarenale : sunt localizate câte una la polul superior al rinichilor
- Tiroida : în loja tiroidiană, în partea antero-laterală a gâtului
- Pancreasul endocrin : în cavitatea abdominală între duoden și splină
- Ovarul : în cavitatea pelviană
- Testiculele : în scrot
2. Enumerați hormonii adenohipofizei (lob anterior) și stabiliți două efecte pentru
fiecare.
A. Hormoni nonglandulotropi :
- hormoni care au efect pe diferite organe dar nu pe glande endocrine
-STH = hormon somatotrop (hormon de creștere)
-prolactina
B. Hormoni glandulotropi :
- au efecte pe alte glande endocrine
- TSH = tireotropina

13
- ACTH = corticotropina
- Gonadotropine : - FSH = hormoni foliculinostimulant
- LH = hormon luteinizant
3. Denumiți hormonul lobului intermediar al hipofizei și stabiliți un rol.
- secreta MSH = hormon melanocitostimulator
- stimularea pigmentogenezei

4. Denumiți hormonii lobului posterior + 2 efecte la fiecare.

A. ADH = hormon antidiuretic
- stimulează reabsortia apei la nivelul tubului urinifer
- determină scăderea volumului de urină și creșterea concentrației acesteia
B. Oxitocina
- stimulează concentrația celulelor mioepiteliale din pereții canalelor galactofore și ejectia
laptelui
- stimulează contracția fibrelor musculare netede din uterul gravid
5. Enumerați principalele categorii de hormoni secretați de corticosuprarenale, dați un
exemplu pentru fiecare și stabiliți două efecte.
A. Mineralocorticoizi (adosteron)
- rețin în organism sodiu, clor și apă
- stimulează eliminarea de potasiu
B. Glucocorticoizi (cortizol)
- determină hiperglicemie și creșterea lipemiei
- determină scăderea numărului de eozinofile, bazofile și limfocite (globule albe)
C. Sexostetoizi (sunt asemănători estrogenului și testosteronului)
- determină caracterele sexuale secundare la femei precum dezvoltarea sânilor și depunerea
grăsimii în șolduri

14
- determina caracterele sexuale secundare la bărbat precum îngroșarea vocii, apariția bărbii și
mutații și dezvoltarea mușchilor în regiunea toracică

6. Enumerați hormonii medulosuprarenali + 3 efecte.

Adrenalina și Noradrenalina :
- dilată pupila
- relaxează mușchiul tubului digestiv
- contractă splina și ficatul
- tahicardie
- bronhodilatație
- determină hiperglicemie

7. Enumerați hormonii tiroidei + 2 efecte.

A. Calcitonina
- determină hipocalcemie
- fixează calciul în oase
B. T3 și T4
- au efect calorigen
- stimulează oxidările celulelor
- determină hiperlicemie
- scade cantitatea de colesterol din sânge

8. Enumerați hormonii pancreasului + 2 efecte.

A. Insulina
- determină hipoglicemie
- stimulează proteogeneza
B. Glugagon
- determină hiperglicemie
- inhibă secreția de suc gastric

9. Enumerați hormonii ovarelor + 2 efecte.

15
A. Hormonii estrogeni
- stimulează sinteza proteică
- determină creșterea organismului
B. Progesteronul
- în timpul sarcinii dezvoltă sânii si inhibă secreția lactată
- dezvoltă sarcina
10. Enumerați hormonii testiculelor + 2 efecte.
A. Testosteronul
- determină creșterea organismului
- stimulează sinteza proteică
11. Determinați bolile care afectează glandele endocrine + cauză și manifestare.
I. A. Hiposecretia de STH la copil determină piticism
M : - înălțime : 1,20 - 1,30 m
- intelect normal
- dezvoltare fizica redusă dar armonioasă
B. Hipersecretia de STH la copil determină gigantism
M : - înălțime peste 2 m
- cresc extremitățile foarte mult
C. Hipersecretia de STH la adult (acromegalia)
M : - cresc : nasul, buzele, bărbia, mâinile, picioarele
- crește inima, splina, ficatul
D. Hiposecreția de ADH determină diabet insipit
M: eliminarea unei cantitati mari de urina
E. Hiposecretia de de insulina determina diabet zaharat
M: hiperglicemie
II. F. Hiposecretie de T3 și T4 la copil determina nasismul tiroidian
M : - înapoiere mintală
- deformări ale oaselor și dentiției
G. Hiposecretie e T3 și T4 la adult determina mixedemul
M : - piele uscată și îngroșată

16
 - senzație permanentă de frig
H. Hiposecretie de T3 și T4 determină imposibilitatea iodarii tiroglobulinei, determină
gușă endemică
M : - tiroida creste în volum deși e hiposecretie de T3 și T4, dar este hipersecretie de
tiroglobulină
- apar toate manifestările de la primele două
I. Hipersecretie de T3 și T4 determină boala Basedow-Graves
M : - senzație permanenta de cald
- scădere în greutate
- nervozitate
SISTEMUL LOCOMOTOR, MUSCULAR, DIGESTIV
1. Enumerați cele doua tipuri de osificare și stabiliți o caracteristică pentru fiecare.
A. Osificarea de membrană:
-țesutul osos se formează din transformarea țesutului conjunctiv
B. Osificarea intracartilaginoasă:
- țesutul cartilaginous este înlocuit de țesut osos, cartilajul fiind tiparul
2. Enumerați cele doua tipuri de creștere a oaselor și stabiliți o caracteristică pentru
fiecare.
A. În lungime:
- se realizează prin osificarea de cartilaj
B. În grosime:
- se realizează prin osificarea de membrană
3. Scheletul corpului uman.
A. Scheletul capului:
- este alcătuit din neurocraniu și viscerocraniu
a. Neurocraniu este alcătuit din:
- osul frontal
- osul occipital
- osul etnoid
- osul sfenoid
- oasele temporale

17
- oasele parietale
b. Viscerocraciu este alcătuit :
- oasele maxilare
- oasele palatine
- oasele nazale și cornete nazale inferioare
- oasele lacrimale
- oasele zigomatice
- vomer
- mandibula
B. Scheletul trunchiului:
- este alcătuit din coloana vertebrala, stern, coaste și bazin
a. Bazinul :
- osul sacral
- 2 oase coxale
b. Coloana vertebrală:
- 33-34 de vertebre distribuite astfel: - 7 în regiunea cervicală
- 12 în regiunea toracică
- 5 în regiunea lombară
- 5 în regiunea sacrală (unite formează osul sacru)
- 4-5 în regiunea coccigiana (unite formează coccisul)

- prezintă 3 tipuri de curburi fiziologice: - cifoza

- lordoza
- scolioza

c. Coastele :
- 12 perechi: - perechile I-VII sunt adevărate (se articulează de stern prin cartilaj propriu)
- perechile VIII-X sunt false (se articulează de stern prin cartilajul coastei VII)
- perechile XI-XII sunt libere sau flotante (nu se articulează de stern)
d. Sternului:

18
- os lat numit și osul pieptului

C. Scheletul membrului superior:

- se articulează la trunchi prin centura scapulară formata din scapulă și claviculă
- membrul liber prezintă:
a. Scheletul bratului: humerus
b. Scheletul antebrațului: radius și ulnă
c. Scheletul mâinii:
- 8 carpiene
- 5 metacarpiene
- 14 falange
D. Scheletul membrelor inferioare:
- se leagă de trunchi prin centura pelviană formată din osul coxal
- membrul liber prezintă:
a. Scheletul coapsei: femur
b. Scheletul gambei: tibie și peroneu
c. Scheletul piciorului:
- 7 tarsiene
- 5 metatarsiene
- 14 falange

4. Enumerați principalele grupe de mușchi și dați 3 exemple pentru fiecare.

A. Mușchii capului:
- m. frontal

19
- m. orbicular al ochiului
- m. orbicular al gurii
- m. masticator
B. Mușchii gatului:
- m. pielos al gatului
- m. sternocleidomastoidian
- m. hiodian
C. Mușchii spatelui și cefei:
- m. merelui dorsal
- m. trapez
- m. romboid
D. Mușchii artero-lateral ai toracelui
- m. marele pectoral
- m. dințat
- m. intercostal
E. Mușchii artero-lateral ai abdomenului:
- m. piramidali
- m. drepți abdominali
- m. oblic extern
F. Muchii membrului superior:
- m. deltoid
- m. biceps brahial
- m. triceps brahial
G. Mușchii membrului inferior:
- m. croitor
- m. cvadriceps
- m. biceps femural
5. Stabiliți trei deosebiri între contracția izotonică și contracția izometrică:
A. Contracția izotonică:
- tensiunea din mușchi este constantă

20
- dimensiunea mușchiului se modifică
- mușchiul efectuează lucru mecanic extern
B. Contracția izometrică:
- tensiunea din mușchi se modifică
- dimensiunea mușchiului este constantă
- mușchiul efectuează lucru mecanic intern
6. Enumerați și caracterizați contracțiile în funcție de numărul stimulilor care
acționează pe mușchi.
A. Secusa:
- contracție unică care apare când le mușchi se aplică un stimul unic
Ex: clipitul, frisonul
B. Tetanosul:
- contracție fuzionată care apare atunci când le mușchi acționează mai mulți stimuli
- poate fi incompletă și completă
- tetanosul incomplet se obține când pe mușchi acționează stimuli cu o frecvență de 10-20/s
- tetanosul complet se obține când pe celulă stimulează stimuli cu frecvență de 50-100/s
7. Enumerați tipurile de digestie după transformarea alimentelor și stabiliți o
caracteristică pentru fiecare.
A. Mecanică: constă în mărunțirea alimentelor
B. Fizică: constă în amestecarea alimentelor cu sucurile digestive și în emulsionatea
grăsimilor
C. Chimică: descompune glucidele, lipidele și proteinele cu ajutorul enzimelor digestive

8. Enumerați sucurile digestive stabilind pentru fiecare enzimele digestive și rolul lor.
A. Sucul pancreatic:
- este secretat din pancreasul endocrin și conține următoarele enzime digestive:
- proteaze:
- tripsina și chimiotripsina care descompun proteinele în tripeptide, dipeptide și
aminoacizi
- lipaza pancreatică: descompun proteinele cu ajutorul sărurilor biliare în acizi grași și
glicerol
- amilaza pancreatică: descompune amidonul și alte glucide pana la dizaharide

21
B. Sucul gastric:
- conține: apă, acid clorhidric și substanțe organice
- enzimele sucului gastric sunt:
a. proteze: pepsina (descompune proteine în peptide și aminoacizi)
b. labfermentul: coagulează laptele
c. gelatinoza: hidrolizează gelatina
C. Sucul instetinal:
- enzimele secretate de intestinul subțire rămân în microvilii celulelor și de aici acționează pe
alimente
- enzimele din sucul digestiv sunt:
- peptidaze: descompun dipsptidele și tripeptidele în aminoacizi
- lipaza intestinală: descumpun lipidele emulsionate în acizi grași si glicerol
- dizaharidaze:
a. Maltoza: descompune maltoza în doua molecule de glucoză
b. Izomaltoza: descompune izomaltoza in două molecule de glucoză
c. Lactoza: descompune zaharoza în glucoză și fructoză
d. Zaharoza: descompune zaharoza în glucoză și fructoză
D. lipaza gastrica
- descompune grasimile emulsionate din lapte, ou si frisca in acizi grasi si glicerol
9. Stabiliți 3 caracteristici ale bilei.
- este secretata permanent de ficat.
- nu conține enzime digestive, dar conține săruri biliare cu rol în emulsionarea lipidelor.
- in perioadele interdigestive este secretata în vezica biliara.
10. Stabiliți 3 caracteristici ale intestinului gros.
- este cuprinsă între intestinul subțire și anus
- lungime de 1,5 m
- este alcătuită din: cecum, colon și rect

22
11. Enumerați tipurile de enzime digestive și stabiliți rolul lor.
Proteaza: descompunerea proteinelor până la aminoacizi
Lipaza: descompunerea lipidelor emulsionate in acizi grași și glicerol
Amilaza: descompunerea amidonului , glicerolul ,polizaharidelor până la maltaza ,
dizaharide
12. Afecțiuni osoase:
A. Deformarile:
C: poziție incorectă
M: dureri de spate
B. Fractura:
C: traumatism
M: întreruperea continuității osului, durere, hemoragie
C. Entorsa:
C: traumatism
M: sunt afectate componentele articulației, dar capul osului nu iese din articulație
D. Luxația:
C: traumatisme
M: sunt afectate componentele articulației, iar capul osului iese din articulație
13. Afecțiuni musculare:
A. Întindere musculară:
C: efort intens
M: durere musculară
B. Ruptură musculară:
C: efort prelingit
M: hemoragii

23
14. Boli care afectează sistemul digestiv:
A. Caria dentară:
C: consum exagerat de dulciuri
M: durere
B. Pancreatita:
C: consum exagerat de alcool
M: greață, vărsături, durere abdominala
C. Litiaza biliară :
C: alimentație necorespunzătoare
M: greață, vărsături
D. Constipația:
C: alimentație necorespunzătoare
M: durere abdominală, tranzit intestinal necorespunzător
E. Diarea:
C: infecții cu agenți patogeni
M: scaune frecvente
F. Ocluzia intestinală:
C: blocarea intestinului cu un obiect sau ch materii fecale
M: imposibilitatea de a elimina materiile fecale

SANGELE, RESPIRATIA

24
1.Enumerati grupele de sange si stabiliti antigenenul si anticorpul pentru fiacare:
Grupa Antigen Anticorp
0I - α, β
A II A β
B III B α
AB IV A, B -

2. Reprezentati schema compatibilitaii la transfuzie.

3.Explicati ce se intampla in cazul unei

transfuzii cu sange incompatibil.
O transfuzie cu sânge incompatibil duce la
recatia antigene-anticorp urmată de hemaliza hematiilor și chiar de moarte.

4.Def: imunitatea, anticorp, antigen:

Imunitatea este capacitatea organismului de a se proteja de virusuri, bacterii și toxine, astfel
încât să rămână sănătos.
Anticorp - moleculă proteică produsă de limfocitele β
Antigenul - particule străine organismului
- pot fi reprezentate de molecule proteice sau polizaharidice

5.Stabiliti 6 carac ale imunitatii:

Se clasifică după:

25
A. După mecanismul de apărare:
a. imunitate celulară : celulele fac fagocitoză
b. imunitate imorală (cu ajutorul substanțelor): substanțe
B. După modul în care apare:
a. Imunitate înnăscută:
- este primitivă dar promptă
- se realizează umoral sau celular
b. Imunitatea dobândită:
- natural activ: în urma unei boli(varicela)
- natural pasiv: prin transfer de anticorpi din laptele mamei la nou născut
- artificial activ: prin administrare de vaccin
- artificial pasiv: prin administrare de ser

6. Calculați cantitatea de sânge a unui adult cu greutatea de 70kg știind ca reprezinta

8% din masa corpului.
8*70/100=5,6kg sange

7. Enumerați și caracterizați parametrii funcționali ai activității cardiace.

A. Frecvența cardiacă:
- reprezintă numărul de bătăi al cardului pe minut
- are o valoare de 70-75 băiat/ minut în repaus
- în efort fizic crește pana la 200 de bătăi / minut
B. Debitul cardiac:
- este volumul de sânge care trece din inimă în artere într-un minut
- este produsul dintre volumul sistolic și frecvența cardiacă
- volumul sistolic reprezintă volumul de sânge care trece dintr-un ventricul la o arteră dintr-o
bătaie

C. Pulsul arterial:
- reprezintă extensia pereților arterelor în timpul sistolei verticulare când sângele trece din
ventricul în aortă

26
- furnizează informații despre frecvența cardiacă, ritmul inimii și volumul de sânge care trece
din ventricul în aortă
D. Tensiunea arterială
- reprezintă presiunea sub care circulă sângele în artere
- are un volum maxim de 120mm Hg în timpul sistolei ventriculare
- are un volum minim de 80mm Hg în timpul diaspolei ventriculare
- hipertensiunea arterială apare când tensiunea sistolică este peste 130mm Hg, iar cea
diastolică este peste 90mm Hg

8. Stabiliți 3 caracteristici pentu fiecare din noțiunile:

A. Sistola atrială:
- durează 0,1s
- reprezintă contracția miocardului atrial
- sângele se scurge activ din atrii în ventricule
B. Diastola atrială:
- durează 0,7s
- miocardul atrial este relaxat
- pe parcursul acesteia sângele se scurge pasiv din atrii în ventricule când se deschid valvele
atrioventriculare
C. Sistola ventriculară:
- durează 0,3s
- reprezintă contracția miocardului ventricular
- are 2 faze: - izovolumetrică
- de ejecție
D. Diastola ventriculară:
- durează 0,5s
- reprezintă relaxarea miocardului ventricular
- la începutul acesteia ventriculele sunt cavități închise, goale, izovolumetrice
9.Circulatia mica si circulatia mare.
-circulația mică: VD->arteră pulmonară(CO2)->plamâni->schimb de gaze->4 vene
pulmonare(O2)->AS

27
-circulația mare: VS->artera aortă(O2)->țesuturi->schimb de gaze->vena cavă superioară +
vena cavă inferioară(CO2)->AD
10. Bolile care afectează sistemul circular.
I. Cardiopatie ischemică
C: depunerea plăcilor de colesterol pe vasele de sânge
M: dureri în piept
II. Hemoragii interne și externe
C: traumatisme
M: paloare, transpirație, sete, dureri
III. Leucemie
C: genetică
M: creste numărul de globule albe care sunt nefuncționale
IV. Anemiile
C: scade cantitatea de hematii, hemoglobină sau de fier
M: paloare, nu se transportă destul oxigen către cellule
11. Definiti respirația și ventilația pulmonară:
Respirația reprezintă schimbul de gaze dintre organism și mediu, având ca rezultat oxidarea
substanțelor organice cu eliberare de energie necesară proceselor vieții.
Ventilația pulmonară reprezintă circulația alternativă a aerului între mediul înconjurător și
plămâni.
12.Stabiliti 3 deosebiri între insiratie si expiratie.
Inspirație
- se contractă mușchiul diafragm
- crește volumul toracic și volumul pulmonar
- scade presiunea interpulmonară, iar aerul bogat în O2 intră în plămâni

Expirație
- se relaxează mușchiul diafragm
- scade volumul toracic și volumul pulmonar

28
- crește presiunea intrapulmonară, iar aerul cu CO2 iese din plămâni
13.Etapele schimbului de gaze.
A. Etapa pulmonară:
- are loc la nivelul plămânilor prin membrana alveolocapilară
- O2 trece din aerul alveolar în sângele capilar, iar CO2 circulă în mod invers
- schimbul de gaze se bazează pe diferența de presiune a O2 și CO2 între cele 2 medii aer
alveolar și sânge capilar și se realizează prin difuziune
B. Etapa sangvină:
- constă în transportul gazelor respiratorii prin sânge
- O2 circula de la plămâni la inima, iar apoi de la inimă spre țesuturi prin sânge în 2 modiri:
a. liber dizolvat în plasma sangvină
b. în eritrocit în combinație cu hemoglobina sub formă de oxihemoglobină
- CO2 circulă de la țesuturi la inima și de la inimă la plămâni în 3 moduri:
a. liber în plasma sangvină
b. sub formă de bicarbonat în plasma sangvină în cea mai mare parte
c. în eritrocit în combinație cu hemoglobina sub formă de carbominohemoglobină
C. Etapa tisulară:
- are loc la nivelul țesuturilor
- O2 trece din sângele capilar în lichidul interstițial, iar apoi în celule, iar CO2 circulă în sens
invers
- schimbul de gaze la nivel tisular se bazează pe diferența de presiune a O2 și CO2 în cele 2
medii: sânge capilar și lichid interstitial

14. Volume si capacitate respiratorii.

VC - volum curent=500ml
- este volumul de aer care întra și iese din plămâni într-o respirație normala de repaus
VIR - volum inspirator de rezervă=1500ml
- este volumul de aer care poate fi inspirat forțat peste volumul curent

29
VER - volum expirator de rezervă=1500ml
- este volumul de aer care poate fi expirat forțat peste volumul curent
VR - volum rezidual=1500ml
- este volumul de aer care nu poate fi scos din plămâni nici printr-un expir forțat
VC+VIR+VER=CV - capacitatea vitală - volum maxim de aer care poate fi scos din plămâni
VC+VIR+VER+VR=CPT - capacitatea pulmonară totală

15. Bolile care afectează sistemul respirator.

I. Gripa:
C: infecții cu virusul gripal
M: rinoree
II. Friboza pulmonară:
C: genetică, timp îndelungat petrecut în mina de cărbune
M: insuficiență respiratorie deoarece țesutul elastic pulmonar se transformă în țesut fibros

30