Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O.R.L.
Urechea=> otology
Urechea este organul cu functie acustico-vestibulara.
Este formata din:
- urechea externa care contine pavilion si conductul auditiv extern,
- urechea medie sau cavitatea pneumatica localizata in stanga osului temporal, separata prin
timpan de urechea externa.
- urechea interna, ce este formata dintr-un sistem de incaperi numit labirint osos si labirint
membranos.
Urechea externa are functie auditiva, pavilionul avand rol de cornet acustic care
capteaza undele sonore.
Urechea media transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, nicovala,
scarita) la fereastra ovala.
In urechea interna se afla organul corticoreceptor auditiv.
Acufene (tinitus): percepia unui sunet n ureche atunci cnd n mediul nconjurtor nu
exist nici un sunet.
Pot avea caracter pulsatil.
Pot fi obiective , daca le poate auzi si examinatorul (stetoscop fara capsula in
conductul auditiv extern), de origine vasculara (sufluri) sau musculara (mioclonii)
Pot fi subiective, cu originea in cohlee sau in statiile de releu pana la cortex, de obicei
denota o iritatie a celulei nervoase auditive, prin ischemie, inflamatie, compresie
Acufenele fiziologice sunt tiuituri ale unei urechi, care dureaza cateva secunde sau
minute.
Otalgie=otodinie=durere otica. Poate avea origine otica sau poate fi iradiata de la
nivelul altor organe (articulatia temporo-mandibulara, molari, faringe, laringe), numindu-se
otalgie reflexa.
Cele mai dureroase sunt furunculul conductului auditiv extern si cancerul auricular.
Hipoestezia conductului apare in paraliziile faciale si in neurinomul de acustic.
Otoreea= scurgerea otica
Poate fi:
- Seroasa
- Mucoasa
- Mucopurulenta (otite medii, otomastoidite)
- Purulenta fetida (otite colesteatomatoase)
- Sanguinolenta (polipi auriculari, tumori)
Sange (=otoragie, in traumatisme, otita medie acuta perforata, tumori, TBC)
LCR ( otoliqvoree sau otoree cerebrospinala, in traumatisme craniene cu fracturi ale bazei
craniului in zona stancii temporalului, accidente chirurgicale)
VERTIJ: reprezint senzaia de rotatie a obiectelor n raport cu persoana sau a
persoanei n raport cu obiectele.
Vertijul este o senzatie subiectiva, descrisa adesea prin cuvantul ameteala".
Cauze:
- viroze banale
- traumatism cranian
- boala Meniere.
- anxietatea
- labirintita
DISFONIE: alterare a vocii datorit unor leziuni ale corzilor vocale, ale nervilor laringieni
sau ale unor centri nervoi superiori.
Cauze:
- inflamarea laringelui (laringita) avand atat caracter acut cat si cronic
- ganglioni limfatici inflamati ce apasa pe corzile vocale
- hipotiroidism
- traumatisme ce includ corzile vocale sau laringele
- paralizie de corzi vocale
- edemul laringian
- stresul psihic
- papilomatoza laringiana
- boala de reflux gastro-esofagian
- miastenia gravis
- sinuzita
- cancer laringian, pulmonar
- inhalarea de substante cu actiune iritanta asupra aparatului fonator
CURSUL 2
INFLAMAIA FOSELOR NAZALE
RINITA CRONICA
Rinita acut incorect tratat are ca rezultat cronicizarea ei.
Secreia nazal este permanent, are aspect mucos sau mucopurulent.
Tratamentul este medicamentos i chirurgical.
Tratamentul medicamentos: dezinfectante locale, antibiotice conform antibiogramei
executat la secreia nazal.
Tratamentul chirurgical: corectarea cauzelor locale de obstrucie nazal.
Exemple de rinite cronice: sunt banale si specifice.
a) Rinitele banale sunt:
1. RINITA CRONIC CATARAL
2. RINITA CRONIC HIPERTROFIC
3. RINITA CRONICA ATROFICA
4. RINOPATIA VASOMOTORIE
5. RINITA ALERGIC SAU ALERGIA NAZOSINUZAL
b) Rinitele cronice specifice
1. Tuberculoza nazal
2. Sifilisul nasului
3. Scleromul nazal
SINUZITA ACUTA
Etiopatogenie:
Cauzele generale constau din fragilitatea imunobiologic a terenului - alergie, diabet,
avitaminoze, anumite afeciuni ca gripa, bolile infecioase, afeciuni ale dinilor.
Macro i microclimatul reprezint alte cauze generale favorizante ale infeciilor
sinuzale.
BACTERIOLOGIA ntlnit n sinuzitele acute este dominat de Streptococcus
pneumoniae, Haemophilus influenzae n 70% din sursele izolate.
Tablou clinic:
- dureri locale i senzaie de tensiune
- febr, cefalee, ameeli , inapeten
- tulburri dispeptice
- rinoree, edem palpebral
Examene paraclinice:
1. Examenul radiologic al sinusurilor paranazale arat o cretere a densitii sinuzale,
nivel de lichid la nivelul sinusurilor.
2. Puncia sinusului confirm diagnosticul de sinuzit.
Tratamentul const n administrarea de antibiotice, decongestionate nazale,
analgezice, antiinflamatorii, vitamine: A, B, C, repaus, cldur local, corticoterapie
pe cale general,puncii evacuatorii sinuzale.
Evoluia sinuzitelor acute este favorabil sub tratament, ns netratate, pot s genereze
complicaii, prin extinderea procesului infecios la organele din jur.
SINUZITELE CRONICE
Cronicizarea unei sinuzite acute apare n urma nediagnosticrii sau netratrii la timp a
puseului acut sau poate fi determinata de fragilitatea constituional a mucoasei respiratorii
(alergie, boli cronice, tulburri metabolice).
Tabloul clinic de sinuzit de sinuzit cronic se stabilete pe simptomatologia
subiectiv, pe semnele obiective i pe investigaii paraclinice: radiografia sinusurilor
anterioare i posterioare, puncia sinusului maxilar, tomografia computerizat.
Evoluia sinuzitelor cronice tratate este favorabil.
Complicaii:
- meningo-encefalice (meningit, abces cerebral);
- la orbit i ochi - complicaii orbito-oculare, dacriocistita, celulite orbitare, flegmon
orbitar, papilite, nevrite optice;
- la sistemul venos - complicaii vasculare;
- tromboflebita sinusului cavernos;
- la oasele vecine - complicaii osoase : osteomielita n focar, extensiv, metastatica;
- la distan - infecii de focar : reumatism, glomerulonefrit
CURSUL 3
TRAUMATISMELE NAZO-SINUZALE
2. TRAUMATISMELE NASULUI
Avnd n vedere poziia central - n mijlocul feei - a nasului, acesta este frecvent
supus la diverse traumatisme.
Etiopatogenia lezrii piramidei nazale este legat de accidente de munc, de
circulaie, agresiune individual, accidente casnice.
Simptomatologia este strns legat de formele anatomo-clinice.
Cea mai simpl form clinic este escoriaia piramidei nazale, unde este interesat numai
stratul tegumentar, cu aspect de zgrietur.
Urmeaz contuzia care reprezint zdrobirea esuturilor, fr leziuni de continuitate,
care determin echimoze i hematoame. Nu necesit tratament pe cale general, ci numai
local, igiena cu antiseptice, comprese reci.
Plgile pot fi superficiale sau profunde, transfixiind cartilajele sau s descopere oasele
proprii nazale, avnd marginile netede sau neregulate. Necesit toaleta cu ap oxigenat,
cloramin, sutura i pe cale general, tratament cu antibiotice.
Oasele proprii nazale pot fi traumatizate, n funcie de agresivitatea agentului cauzal,
sub form de fisur, de fractur simpl cu deplasare sau fractur cominutiv cu deplasare.
Oasele proprii pot fi fracturate singure sau n contextul unei agresiuni mai violente cnd pot fi
interesate i oasele vecine - ramurile montate ale maxilarelor, septul nazal, sinusurile
paranazale, orbita sau pot apare n cadrul unui traumatism cranio-cerebral i pot fi
traumatisme nchise (fr plag) sau deschise (cu plag).
Deformrile i aspectul clinic sunt dependente de mecanismul de producere al
fracturii, de fora i direcia loviturii
Bolnavii cu fractura oaselor proprii nazale acuz epistaxis, durere nazal, obstrucie
nazal, prezena sau absena plgii nazale, nfundarea piramidei nazale (cnd agentul
traumatizant acioneaza antero-posterior) sau laterodeviere (cnd lovitura este lateral),
crepitaii osoase i mobilitate anormal la palpare.
La inspecie se observ echimoze palpebrale (n ochelari), cu lrgirea distanei
interpalpebrale.
Radiografia piramidei nazale stabilete tipul de fractur.
Tratamentul urmrete reducerea ortopedic a focarului de fractur cu contenia
intern i extern a piramidei nazale, care se menine timp de 5 zile, sub protecie antibiotic
i antialgice.
La nivelul septului nazal se ntlnesc hematoame, luxaii i fracturi.