CONDUITA ÎN URGENŢE MEDICO-

CHIRURGICALE
Curs 1
-Starea de constienta
-Urgentele respiratorii
DEFINITIE
Notiunea de urgenta înglobeaza sindroame clinice ce apar brusc
sau care se agraveaza brutal punând viata în pericol si care
necesita un tratament activ imediat, cu scopul normalizarii
functionale si salvarii vietii.
Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii.
Trebuie sa se cunoasca urgentele foarte grave si implicit
mijloacele indispensabile de actiune în anumite cazuri (pierderea
de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute
severe).
 STAREA DE CONSTIENTĂ: TORPOAREA, OBNUBILAREA,
STUPOAREA, CONFUZIA, PIERDEREA CONSTIENŢEI (SINCOPA,
COMA).

Torpoarea- somnolenta: asemanatoare fazei de inducere a somnului, asociata cu

dezorientarea (hipokinezie, scade tonusul muscular, scade tonusul afectiv, apare de
obicei in sindroame confuzionale de etiologie toxico-infectioase.
Obnubilarea: reprezintă o denivelare mai accentuată a conştiinţei. Apar dificultăţi
mnezice, recepţie întârziată şi neadecvată, lentoare motorie. Bolnavul dă răspunsuri
aproximative, vagi, orientarea sa se face cu
efort. Caracteristica obnubilării constă în faptul că la stimulii mai puternici sau la
repetarea întrebărilor, răspunsurile pot creşte în precizie şi claritate. Se întâlneşte în
stările confuzionalea cute de origine toxică (alcool, medicamente), stări febrile
infecţioase, în perioada după crizelemajore epileptice

Stupoarea: constituie un grad accentuat de tulburare a conştiinţei în care

activitatea psihomotorie a bolnavului este suspendată. Bolnavul nu mai poate
răspunde la întrebări, nu ma reacţionează la excitanţii din mediu decât atunci când
sunt foarte puternici, conduita lui fiind ruptă de orice legătură cu mediul. Mimica
bolnavului este inexpresivă sau exprimă un grade anxietate, atitudinea este inertă, dar
opune rezistenţă la mişcările provocate.
Pierderea constientei se intalneste in 3 situatii diferite:

Lipotimia/lesin
Sincopa-pierderea brusca si tranzitorie a constientei
Coma- pierderea constientei pentru o perioada mai lunga
URGENTELE
RESPIRATORII
• Criza de astm bronsic
• Pneumotorax
• Hemoptizia
• Insuficienta respiratorie acuta
Insuficienta respiratorie acuta reprezinta incapacitatea plamanilor
de a face fata schimbarilor fiziologice de gaze, in conditii de
repaus si efort. In felul acesta are loc o hipoxemie (scaderea O2
din sange), asociata sau nu cu hipercapnie (crestere CO2 din
sange)
- de origine bronhopulmonara
-de origine cardiaca
-alte cauze (neurologice, intoxicatii)
DE ORIGINE
BRONHOPULMONARA:
Stenoze functionale ale C.A.S.(laringe, trahee): corpi straini, edem
Quincke, inflamatii ale CAS, formatiuni tumorale, traumatisme
mecanice, chimice (intoxicatii cu corozive), termice, afectiuni
neuromusculare;
Crize de astm bronsic
Bronhopneumonie
Reducerea acuta a campului respirator: pneumotorax spontan,
pleurezie, boli sistemice pulmonare;
DE ORIGINE CARDIACA:

• I.M.A
• E.P.A
• Embolia pulmonara
Alterarea functiei centrului respirator: intoxicatii (compusi organo-
fosforici, CO2, CO, scaderea O2), (barbiturice, opiacee, alcool metilic),
acidoza metabolica (coma diabetica, uremica), alcaloza matabolica,
oxigenoterapia irationala, meningite, meningoencefalite, tumori
endocraniene, traumatisme cranio-cerebrale, leziuni cerebro-
medulare;
Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori: Miastenia
gravis, traumatisme medulare, come grave, rahianestezie inalta,.
Boli ale cutiei toacice fracturi costale, operatii pe torace, traumatisme
toracice si toraco-abdominale;
 SIMPTOMATOLOGIE:
a) Dispneea: FR=14-18 resp/min
-bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj (retractia spatiilor
intercostale), cornaj (inspiratie lenta si zgomotoasa) traduce
obstacole in CAS; FR<12
-bradipnee –(intoxicatii cu deprimante ale SNC) ;
-polipnee; FR>20
-respiratie Kussmaul –resp. in 4 timpi: inspiratie-pauza, expiratie-
pauza(acidoza metabolica); polipnee
-respiratie Cheyne-Stokes: respiratie(polipnee) cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee ce
dureaza 10-20 sec., apoi se reia(apare in: HTIC, hipoxemia
centrilor nervosi)

b) Cianoza:
-exprima desaturarea de O2 a sangelui arterial
Se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul urechii si apoi se generalizeaza.
c) Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii:
Acestea pot fi:
-rare si ample,
-frecvente si superficiale (fracturi costale)
-miscarea numai ale unui hemitorace (paralizia musculaturii
hemitoracelui, colectii pleurale abundente, pneumonie masiva,
obstruarea unei bronhii principale, hemitorace bolnav, pneumotorax
spontan)
-respiratia paradoxala (turtitrea plamanului de partea lezata in inspiratie
si expansiunea acestuia in expiratie) in plagi pleuro-pulmonare; volet
costal.
d) Tahicardia: apare ca fenomen compensator.
e) Durerea toracica : Sediul poate fi: precordial sau retrosternal
(afectiuni coronariene, mediastinale, traheita, embolie pulmonara etc.);
la baza hemitoracelui (infarct pulmonar, pneumotorax spontan etc.).
Caracterul poate fi constrictiv, intens (embolie pulmonara, boala
cardiaca ischemica), junghi toracic violent (pneumotorax spontan,
pneumonie.
f) Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir
CONTROLUL SI ASIGURAREA LIBERTATII CAILOR
RESPIRATORII
(+ LINISTIREA PACIENTULUI):
In obstructiile supraglotice (caderea limbii, patrunderea
lichidului de varsatura, regurgitare in caile aeriene sau
acumularea de cheaguri de sange, secretii, patrunderea unor
corpi straini din cavitate. bucala) se controleaza vizual si se
combat prin manevrele cunoscute
• In cazul inundarii cailor aeriene cu lichid de varsatura,
primul gest este inclinarea laterala a capului victimei.
• Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi prin
aspiratie orofaringiana sau nasofaringiana.
• Intubatie orofaringiana
• Secretiile -care nu se elimina prin drenaj postural -vor fi aspirate cu
seringa Guyon, trompa de vid; aspiratia se face totdeauna cu
instrumente sterile.
• In obstr. căilor resp. cu alimente sau alti corpi straini se mai
recomanda manevra Haimlich: apasarea diafragmului de jos in sus,
a.î. acesta, ca un piston, sa impinga aerul existent in bronhii si
trahee, favorizand apoi eliminarea corpilor straini. Obstructiile
subglotice, in cazul pac. constient, se mai combat prin provocare de
tuse artificiala dupa ce secretiile bronsice au fost fluidificate cu
medicamente.
• Respiratia artificiala:
Dupa asigurarea permeabiltatea căii bucofaringiene, as. med. verifica
daca pacientul. are sau nu respiratie. spontana (observa mişc. cutiei
toracice, apropie urechea si obrazul de gura pac. pt. a surprinde
miscarea aerului).
Daca pac. nu are resp. spontana se trece imediat la respiratie
artificiala, folosind: metoda “gura-la-gura/nas”, trusa de ventilatie tip
Ruben=>Ventilatie mecanica
Oxigenoterapia:
Se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie acuta
Cadrul mediu: - se asigura ca in prealabil au fost dezobstruate
C.A.
NOTA: As. med. trebuie sa stie ca O2-terapia irationala, prea
indelungata sau concentrata poate sa duca la efecte nedorite.
MIJLOACE TERAPEUTICE
AJUTATOARE:

• Evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale prin punctii.

• Evacuarea aerului in pneumotorax.
• Fixarea voletelor costale –in traumatismele toracice.
• Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori in cazul
deprimarii primare a acestora (intoxicatii, leziuni cerebrale);
• Combaterea acidozei resp. (p.e.v. cu bicarbonat de sodiu 14,5‰
200-300ml).
• Tratamentul simptomatic al unor manifestari patologice
suparatoare(durere, anxietate, tuse etc.).
• Bronhodilatatoare cu actiune moderata
MASURI TERAPEUTICE
ETIOPATOGENICE:

• Scoaterea din mediu, respiratie artificiala, oxigenoterapie

in insuficienta resp. aparute in conditii de aer viciat
• Tratam.(la indicatia medicului) cu hemisuccinat de
hidrocortizon(100-300mg) intravenos in perfuzie in
cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase;
• Spasmolitice in cazul spasmului glotic: miofilin 2-3 fiole in
24 ore.
! Atentie: pe langa tratam. etiologice indicate de medic, as.
med. se va ingriji de linistea bolnavului, asezarea lui in
pozitie comoda –eventual semisezand;
! Morfina si barbituricele vor fi evitate, date fiind efectele lor
deprimante respiratorii.
PNEUMOTORAX
Pneumotoraxul = afectiune caracterizata prin prezenta unei
colectii gazoase in cav. pleurala. Aerul se acumuleaza in
pleura printr-o perforatie patologica a seroasei.
Cauze: - TBC pulmonar 60-70%
- emfizem pulmonar,
- chisturi aeriene pulmonare
- bronsiectazii,
- bronsite cronice
- tuse convulsiva,
- pneumotoraxul idiopatic benign(cu etiologie necunoscuta, apare
mai ales la tinerii de 18-35 de ani)
- pneumotoraxul traumatic poate sa survina prin:
plagi penetrante(se insoteste de hemotorax),
fracturi costale(un fragment osos ascutit poate perfora plura),
acte chirurgicale(voluntar sau involuntar).
DIAGNOSTIC: CLINIC

-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic

violent(”lovitura de pumnal”), accentuata la inspir profund si
la modificarile de postura.
-dispnee accentuata si polipnee
-tuse iritativa seaca, chintoasa si semne de insuf,
respiratorie ac.,
-agitatie si angoasa.
-imobilizarea toracelui afectat.
-emfizem subcutanat →bombarea hemitoracelui afectat,
-diminuarea sau abolirea murmurului vezicular,
hipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitatii
cardiace, crepitatii.
PNEUMOTORAX
RX
TRATAMENT
• Pozitie semisezânda.
• Linistirea pacientului -repaus complet, inclusiv repaus vocal.
• Oxigen pe masca(2-4 l/min)
• Abord venos periferic, glucoza 5% -250ml.
• Decomprimarea plamânilor (exsuflatie decompresiva) cu o seringa de 20ml cu ac gros cu
bizou scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, în spatiul 2-3
intercostal stg., pe linia medio-claviculara; Se foloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt
care se leaga de un tub scufundat in S.F. sau sol. Dakin. O exuflatie eficienta necesita
folosirea unui trocar prevazut cu supapa. Cadrul medical va asigura materiale sterile si va
respecta cu strictete masurile de asepsie, pt. prevenirea riscului infectiei.
• Calmarea durerii: Algocalmin i.v. 1-2 fiole; exceptional(in caz de dureri socogene) : mialgin
1 fiola(100mg) i.v./i.m. sau morfina s.c.(0,01-0,02g);
• Anxiolitice
• Sedative ale tusei: codeina (2-3 tab. odata), calmotusin(10-12 pic.; se pot repeta la 2 ore
interval);
• În caz de detresa vitala(persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta,
convulsii)→ IOT si ventilatie mecanica.
DE EVITAT: -sedarea pacientului înainte de ventilatie.
VOLETUL COSTAL
REVARSAT PLEURAL
Revarsatul pleural este o acumulare anormala de lichid in cavitatea pleurala.
Cavitatea pleurala este spatiul dintre plamani si peretele toracic. Lichidul se
acumuleaza intre cele 2 straturi ale pleurei, care este un strat subtire de
tesut ce acopera plamanii si captuseste peretele toracic
Simptomele pot include oricare dintre urmatoarele:
• durere in piept, de obicei o durere intensa agravata de tuse sau respiratii
profunde;
• respiratie rapida;
• scurtarea respiratiei;
• ortopnee (incapacitatea de a respira cu usurinta, cu exceptia cazului in
care persoana sta in picioare);
• tuse uscata, neproductiva;
• febra si frisoane;
• sughit
CRIZA DE ASTM BRONŞIC
Astmul bronsic: criza de dispnee paroxistica expiratorie
provocata de stenoza functionala spastica a mucoasei
bronsice. Bronhospasmul se datoreaza contractiei
musculaturii mucoasei, edemului si hipersecretiei bronsice,
fenomene ce duc la obstructie bronsica.

FACTORI DETERMINANTI SI
PREDISPOZANTI:
Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic) Alergeni: praf,
polen, parul de animal, alergene alimentare, unele medicamente
(peniciline, analgetice), detergenti, coloranti.
Factori nealergici
Factori infectiosi
Aparitia crizelor poate fi favorizata de expuneri la frig, ceata,
umezeala, trecerea brusca de la aer cald la aer rece.
SIMPTOMATOLOGIE
Dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee, cu expiratie
fortata (laborioasa si zgomotoasa), suieratoare, urmata de:
Tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare.
Bolnavul este gasit in pozitie sezand (ortopnee)
Faciesul exprima spaima si sete de aer: exoftalmie, gura
intredeschisa.
Tegument palid-cenusiu acoperit de transp. reci.
Hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular diminuat, raluri
sibilante si ronflante.
Tahicardie(~ 120 b./min.).
Criza are o durata variabila(1/4 ora-3 ore) si se termina relativ
brusc.
CONDUITA
TERAPEUTICA
CONDUITĂ TERAPEUTICĂ:
In prima faza:
1. Pozitie semisezânda; linistirea pacientului -care va fi
sters de transpiratii.
2. Oxigen pe masca/sonda.
3. Vor fi administrate date bolnavului:
- dilatatoare ale bronhiilor: miofilin
- simpaticomimetice: Ventolin spray 2 puff-uri care se pot
repeta la 10-15 min. sau Albuterol spray 2 puff-uri care se pot
repeta la 3-5 min.)
4. Linie venoasa periferica
Medicatie de urgenta:
- miofilin (bronhodilatator) 2 fiole; aprox.6mg/kg (1f.
=10ml=240mg.), admininstrate i.v. Lent (3-5 min.), sau fiole
2ml=48mg.(efectul dupa aprox.10').
- H.H.C.: i.v. 2mg/kg bolus(1fiola=25mg=5ml), de obicei 50-200mg
i.v., in cazul in care nu cedeaza la miofilin(aminofilina)
- Adrenalina(epinefrina) s.c. 0,3-0,5ml din sol. 1‰(0,3-0,5mg.) la
pacientii fara afectiuni cardio-vasculare sau efedrina(fiole a 1ml
5% in injectii s.c. 1-2 fiole).
Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator (frecventa
respiratorie, auscultatie), culoarea tegumentelor.
STAREA DE RĂU ASTMATIC
Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic. Se manifesta printr-un
sindrom asfixic (crize prelungite). Poate sa dureze chiar peste 24 ore.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC :
-antecedente: pacient cunoscut cu astm bronsic
-acces astmatic cu durata >24 ore, care nu raspunde la medicatia
bronhodilatatoare curenta
Cauze declansatoare:
- infectie. bronsica difuza (bacteriana, virala),
- reactii alergice imediate, provocate de medicam., de prafuri alergizante
etc.,
- abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare.
- medicam. sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului resp.,
- suprimarea brusca a corticoterapiei,
- utilizarea necorespunzatoare a oxigenului
CONDUITA
TERAPEUTICA
1. Pozitie semisezânda
2. Linistirea pacientului(cand starea pac. nu este critica, se explica necesitatea de a tusi si
expectora si nevoia de a ramane in stare de veghe pana la instalarea echilibrului respirator)
3. Oxigenoterapie
4. Nebulizare:
-Atrovent(2ml, 0,5mg)
-Bricanyl(2ml, 5mg)
-Ventolin(5mg diluat în ser fiziologic)
5. Abord venos periferic
6. Miofilin(Aminofilin) 1-2 fiole i.v. lent(3-5 min) sau 2 fiole(~5,6 mg/kg) in p.i.v. cu ser
glucozat 5%.(1fiola = 10ml=240mg.).
7. Hemisuccinat de hidrocortizon 50mg i.v., apoi cate 25mg(1fiola) din 4 in 4 ore, timp de
24 de ore. In cazuri mai grave doza initiala este mult mai mare(100-250mg apoi cate 50mg,
respectiv 100mg din 4 in 4 ore(in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin)
8. Epinefrina(adrenalina) i.v. 0,4ml din sol.1/1000
9. Antibiotice si chimioterapice -se admin. numai in cazuri de suprainfectii bronsice,
conform antibiogramei.
! Se evita penicilina care este unul din antib. cele mai alergizante.
! Nu vor fi admin. : morfina, mialgin si nici sedative sau tranchilizante.
HEMOPTIZIA

HEMOPTIZIA
Def: este expectorarea unei cantitati de sange provenind din
caile respiratorii.
CAUZE:
-TBC pulmonara
-Bronsita cronica sau bronsiectazie
-Cancerul bronho-pulmonar
-Stenoza mitrala
-Staza pulmonara din insuf. card.
-Traumatisme toracice
SIMPTOMATOLOGIE:
-caldura retrosernala
-gust de sange in gura
-tuse iritativa care expulzeaza sangele (aspect: rosu-aprins, aerat,
spumos); sangele este amestecat cu un continut mucos sau
mucopurulent.
Hemoragiile mari si mijlocii determina:transpiratii, paloare,
anxietate, tahipnee, tahicardie, ↓T.A
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Hematemeza
Epistaxisul
Hemoragii rinofaringiene, dentare (gingivoragii).
Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este precedata si
insotita de greturi si varsaturi, survenind la bolnavi cu
antecedente gastrice; Sangele din hematemeza este negru,
macerat, amestecat cu resturi alimentare, iar hemoragia se
opreste de obicei brusc.
Hemoragiile rinofaringiene si epistaxisul sunt diagnosticate
prin examen local.
 CONDUITA DE URGENTA:
Hemoptizia e o urgenta! in orice moment evolutia poate lua aspect grav si foarte grav!
Recomandari:
-repaus absolut, in pozitie semisezanda, in incapere bine aerisita;
-repaus vocal absolut;
-respiratie pe nas, lenta si profunda;
-se administreaza bolnavului lichide reci in cantitati mici si repetate;
-Se aplica punga de gheata pe regiunea sternala sau presupus sangeranda
Monitorizarea pacientului : T.A.,Temp.
As.med. pregateste medicatia prescrisa de medic si o administreaza:
Se va evita admin. preparatelor morfinice, care au riscul parezei bronhiilor si retentiei
sangelui in arborele bronsic.
Se administreaza solutii hipertonice i.v. (NaCl 10%, 10-20ml)
Medicatie hemostatica: Etamsilat, Fitomenadiona, Vasopresina
Trat. chirurgical este indicat uneori de urgenta: traumatisme toraco-pulm., eroziuni
arteriale, varice bronsice, TBC pulmonara, chist hidatic, cancer bronsic.