Sunteți pe pagina 1din 13

Teme PATA

I.

1.Descrieti modificari calitative care au loc pe parcursul dezvoltarii umane.

2.Denumiti autorul in opinia caruia copilul este la nastere „tabula rasa”, mediul social

fiind determinant in formarea sau „umanizarea” sa.

1.Raspuns:

Dezvoltarea umana este caracteristica intregii vieti, de la nastere pana la moarte,

desigur cu ritmuri diferite de evolutie. Este un proces dependent de conditiile

ereditare,innascute si de conditiile de mediu, social, cultural. In prima parte a vietii, in

copilarie si adolescenta, sunt modificari im functie de varsta, ordonate, cumulative si

directionate. Incepand cu varsta adulta modificarile indeplinesc aceleasi caracteristici

dar cu un ritm mai lent decat cel anterior.

Modificarile calitative sunt mult mai complexe, sunt invizibile si mai dificil de

"cuantificat". Schimbarile calitative se refera la transformarea abilitatilor si

personalitatii, ele sunt modificari ale comportamentului interior.

Schimbarile calitative se realizeaza prin reorganizari comportamentale, copilul de 10

luni dispune atat de abilitatile cognitive si locomotorii ale celui de 6 luni, dar si de altele

noi , capacitatea de a organiza informatia si de a actiona odata cu aceasta, ceea ce

semnifica existenta unei forme primare a capacitatii de anticipare si reorganizare.

Asadar, dezvoltarea umana poate fi definita ca o succesiune de schimbari continui si

durabile, sistematice si consistente prezente pe toata durata existentei unei persoane.

Exemple de modificari calitative :

1. a vorbi si - a vorbi corect gramatical


2. a invata o limba straina

3. a merge – a alerga in competitii

4. a desena – a picta artistic

5. imbogatirea vocabularului prin lectura

6. a practica o meserie

7. a se perfectiona intr-un domeniu de activitate

2.Raspuns. Autorul este J. Locke (1632-1704) care considera că mintea unui nou-

născut este o „tabula rasa” şi că acesta nu are tendinţe înnăscute.

II. Sprijinirea dezvoltării psihosociale a elevului

Propuneti măsuri concrete pentru organizarea activităţii la clasă care să vizeze

dezvoltarea psihosocială a elevului.

Vârsta şcolară Stadiul dezvoltare psihosocială de Măsuri educative propuse

Şcolar mijlociu (10/11-14 ani)

Copilaria mare
1,Pentru responsabilizare-sefi de clasa pentru 1 zi

2.Formare grupuri de lucru-pentru spirit de echipa

3.Responsabil cu curatenia clasei-elev de serviciu

Şcolar mare (14-18/20 ani)

Adolescenta

1.Infiintarea unor cluburi de activitati extrascolare si voluntariat

2.Infiintarea unei publicatii on line a scolii

3.Infiintarea unui blog. De dezvoltare scolara si activitati

III. Exerciţiu

– identificarea nivelului de dezvoltare cognitivă a elevilor

Caracterizaţi principalele vârste şcolare din punct de vedere al dezvoltării cognitive şi

identificaţi dificultăţile de învăţare care intervin în cadrul fiecărei etape.

şcolarul mijlociu (10/11- 14 ani)

şcolarul mare (14- 18/19 ani)

Raspuns:

Scolarul mijlociu 10-14 ani - competenţă, eficienţă / inferioritate.


Gândirea şcolarului mic se situează în stadiul operaţiilor concrete , stadiu caracterizat

prin începutul structurării logice a gândirii. Acest lucru se datorează organizării

inteligenţei (comparaţia, analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea) In aceasta

perioada are loc acomodarea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor

logice.

Dificultăţi de învăţare:- caracteristici fizice ,caracteristici socio- morale, caracteristici

afective

Scolarul mare (14- 18/19 ani) –identitate/ confuzie

Conform teoriei lui J. Piaget gândirea adolescentului se situează în limitele stadiului

operaţiilor formale. Dacă în etapa anterioară gândirea avea un caracter concret, acum

apare posibilitatea de a gândi in general, detaşat de realitatea imediată şi de formele

concrete şi particulare. Pe această bază se dezvoltă raţionamentul şi acumularea

informaţiei cu ajutorul conceptelor abstracte şi al regulilor. Raţionamentul se detaseaza

de material, de concret şi se desfasoara la nivelul abstracţiunilor. Acest tip de

raţionament, odată format, permite, în afara oricărei învăţări şcolare , reconstrucţia

unor categorii (timp, spaţiu, viteză, volum) care în perioada anterioară au avut alte

forme de referinţă şi construcţia unor noi imformatii si concepte (hazard, materie,


energie, informaţie). Astfel, logica adolescentului, aflată în continuitatea şi pe baza

logicii concrete (specifică perioadelor anterioare), realizează lărgirea domeniului

dincolo de forma concreta a gândirii şi o integrare a operaţiilor mentale în noi

orizonturi.Are loc in aceasta perioada consolidarea cunostintelor si asocierea cu

realitatea.Se creaza obiective pentru viitor si se descopera vocatii noi.

Dificultăţi de învăţare:- caracteristici fizice ,caracteristici socio- morale, caracteristici

afective

IV. DILEMA LUI HEINZ

"Undeva în Europa, o femeie este atinsă de o formă rară de cancer şi riscă să moară.

Nu există decât un singur medicament care o poate salva. Este o formă de radium pe

care a descoperit-o un farmacist, dar pe care o vinde de zece ori mai scump decât

preţul real de fabricaţie. Medicamentul face 200$, iar el cere 2000. Heinz, soţul femeii

bolnave, a încercat să strângă suma împrumutându-se de la prieteni, dar nu a obţinut

decât 1000$. Îi cere farmacistului să-i dea medicamentul la jumătate de preţ, pe loc –

timpul fiind extrem de preţios pentru soţia sa – urmând să-i achite restul ulterior.

Farmacistul îl refuză. Disperat, Heinz intră în timpul nopţii în farmacie prin efracţie şi

fură edicamentul."

1. A făcut bine Heinz furând medicamentul?

2. Ce s-ar fi întâmplat dacă lui Heinz nu-i păsa de soţia sa?

3. Acest fapt ar fi schimbat ceva?


4. Dacă persoana în suferinţă i-ar fi fost străină, ar mai fi trebuit să fure

medicamentul?

Raspuns

1.Din punct de vedere legal nu a procedat corect. Moral -da –

2.Aceasta ar fi murit . Se activeaza spiritul de supravietuire.

3.Da .Daca nu-i pasa murea si viata lui se schimba.

4.Nu evident.

V.

La întrebarea anchetatorului

- cum de nu a furat şi din standul de electrice

- Dan (27 ani) răspunde că i-a fost frică de mărimea pedepsei pe care ar fi putut să o

primească dacă ar fi fost prins.

a) Precizaţi stadiul în care se încadrează raţionamentul lui. Argumentaţi.


b) Construiţi un alt răspuns posibil, pentru situaţia dată, care să corespundă

stadiului al III-lea. Argumentaţi.

Raspuns

a) Stadiul în care se încadrează raţionamentul lui Dan este cel al adultului

tânăr,caracterizat prin intimitate și izolare. Erikson înţelege prin aceasta capacitatea

persoanei de a-și contopi identitatea cu o alta , fără a manifesta sentimentul pierderi

propriei identităţi. Raţionamentul lui a fost următorul: pedeapsa va fi in functie de

valoarea furtului. În momentul furtului s-a produs o transformare, căpătând o altă

identitate.

b) Stadiului III îi corespunde etapa de vârstă 3-6 ani, respectiv copilăria mijlocie,

caracterizată prin iniţiative proprii, admiraţie necondiţionată a adultului. Ţinând cont de

acestea, furtul obiectului din magazin este un act de bravură pentru copil si pare ceva

normal pentru acesta

VI.

Încadraţi copilul aflat în următorul dialog cu adultul în stadiul corespunzător:

Adult: Dacă te joci cu Dan, îi dai şi lui jucării? Copil: I le dau pe alea 2 (din 5) A: De ce

astea două?

C: Pentru că eu vreau 3. Acestea sunt cele care îmi plac.

A: Dar dacă Dan vrea mai multe?

C: Dacă îmi ia una din ale mele, îi iau şi eu una.

A: De ce?
C: Pentru că eu vreau 3.

A: Şi ce-o să zică Dan?

C: Că este foarte bine … că lui îi plac alea 2.

Raspuns:

Copilul poate fi încadrat în stadiul de dezvoltare, în perioada 4-6/7 ani, etapă în care

gândirea copilului se construiește până la pragul apariţiei operaţiilor, o etepă prelogică,

bazată pe raţionamentul intuitiv. O caracteristică a gândirii o constituie una spontana,

gândirea amestecată, nediferenţiată, confuza, care exprimă o raportare generala și

puţin raportata la realitate : copilul amestecă logica cognitivă cu cea afectivă.

Explicaţiile pe care copilul le poate da sunt , de cele mai multe ori, asemănatoare cu

cele ale adultului, încât gândirea preoperaţională a fost considerată o gândire magică,

de poveste.

VII. DEZVOLTAREA COGNITIVA

John Smith a locuit 25 ani în Anglia. Ca urmare a extinderii la nivel european a

activităţii companiei sale şi a câştigării unor noi segmente de piaţă, anul trecut a fost

promovat ca CEO pentru Regiunea de Vest a Austriei. Locuind destul de departe de

sediul noii firme, a primit o maşină de serviciu, care, din păcate pentru el, avea volanul

pe stânga. Lucrurile erau diferite de cum fusese el obişnuit în Anglia, motiv pentru care
în primele două săptămâni i-a fost destul de dificil să se descurce. Pornind de la

această situaţie:

1. încercaţi să identificaţi mecanismul de adaptare care a predominat în acea

perioadă pentru ca John să poată face faţă situaţiei şi justificaţi răspunsul;

2. propuneţi o altă situaţie care să fie valabilă pentru mecanismul complementar

celui identificat în primul caz şi justificaţi răspunsul.

Raspuns:

1. Ca tanar adult a trebuit sa evolueze calitativ si cantitativ. Condusul pe partea

stanga este o abilitate care se deprinde prin practica.

2. O solutie ar fi fost pentru el o masina cu volan pe dreapta dar nu rezolva in

totalitate problema deoarece se circula pe partea stanga.

VIII. Citiţi fragmentul autobiografic semnat de F. Kafka prin prisma stadialităţii

psihosociale a lui Erikson. Precizaţi stadiile pentru care găsiţi referinţe certe.

" […] aş fi avut nevoie de încurajare […] În calitate de tată erai prea puternic […] şi

pentru aşa ceva eu eram prea plăpând […] toată cugetarea mea se află sub pecetea

grea a persoanei tale […] Până şi aspectul tău fizic mă copleşea […] Eu eram slab,
lipsit de vlagă, jigărit, tu - voinic, mare, gras […] sentimentul că sunt un nimic […] îşi

are originea în influenţa exercitată de tine […] Când mă apucam de ceva ce nu-ţi era

pe plac şi-mi prevesteai un eşec, respectul faţă de părerea ta era aşa de mare încât

[…] eşecul părea de neînlăturat. În faţa ta îmi pierdusem încrederea în mine şi în locul

ei am căpătat sentimentul unei neţărmurite culpabilităţi […] Neîncrederea faţă de […]

lume, pe care încercai să o provoci în mine […] s-a transformat în neîncredere faţă de

mine însumi şi în permanentă teamă faţă de restul lumii […] E drept că dragostea pe

care mi-o arăta mama era neţărmurită, dar, în mintea mea, dragostea ei era

independentă de tine […] dragostea şi devotamentul ei faţă de tine erau prea mari şi o

împiedicau să fie o putere spirituală de sine stătătoare şi durabilă în lupta pe care o

ducea un copil." (F. Kafka, Scrisoare către tata, Revista "Secolul 20", 1964).

Raspuns:

Copilul aflat în stadiul de dezvoltare (3-6 ani) manifestă iniţiativă versus izolare. E

momentul când adulţii sunt luaţi drept modele de urmat. Iniţiativele comportamentale

ale copiilor sunt justificate prin faptul că aceștia vor să se identifice în fapte cu adultii.

Este important cum va gestiona adultul această criză. Reacţia părintelui de a stopa

iniţiativa comportamentului copilului duce la interiorizarea vinovăţiei. Potrivit lui David

Howe copiii sunt programaţi genetic să fie atașaţi unul de celălalt. Stoparea

sistematică a iniţiativelor comportamentale duce la inhibarea viitorului adult, care se va

dovedi incapabil să hotărască și să acţioneze singur in diferite situaţii apărute.


IX. Efectuaţi o analiză comparativă a adolescenţei cu etapa anterioară,

preadolescenţa. Ce tipuri de amplificări psihice sunt specifice pentru adolescenţi?

Raspuns:

La varsta adolescentei este perioada operatiilor formale si consolidarea cunostintelor

acumulate. De asemeni se identifica cu adultii din jurul lor.

La etapa anterioara este perioada operatiilor formale si formarea abilitatilor precum si

acumularea cunostintelor.

X. Persoanele aflate la vârsta adultă de mijloc tind să filtreze problemele si

situatiile prin prisma experientei lor de viată, fapt care îi ajută de multe ori în rezolvarea

mai rapidă si eficientă de probleme. Pe de altă parte cum credeti că este implicată

acest specific al gândirii adultului în asa-numitul „conflict între generatii”?

Raspuns:

Intre generatii au fost din totdeauna diferente de tehnologie,cunostinte si nu in ultimul

rand obisnuinte,si din acest motiva apar conflicte de mentalitate si interese,inplicit

conflicte intre generatii. Expresia nu stii nimic, esti batran sunt folosite des.

XI. Identificati în anturajul dumneavoastră o persoană cu vârsta cuprinsă între 20 si

22 ani pe care o considerati mai putin adaptată acestei etape de dezvoltare. Prezentati

câteva argumente pe baza cărora considerati că persoana respectivă este slab

adaptată.
Raspuns:

Dat fiind faptul ca nu a avut un parinte prezent in viata acestuia,fiind crescut de bunici,

educatia a fost limitata si deficitara. Din acest motiv acest adolescent nu are

increderea necesara si nu actioneaza rapid si eficient. Se adapteaza greu la situatii.

XII. Elaboraţi câte o listă a valorilor adolescenţilor din prezent şi comparaţi cu

valorile adolescenţilor din trecut (ale părinţilor voştri).

Raspuns:

Abilitati actuale - digitale , comunicare

Abilitati parinti – artizanale , manufacturiere

Erau predispusi la munca fizica si la lucrul manual iar acum copii sunt mai abili digital

si lucrul cu calculatorul.

XIII. Elaboraţi o diagramă în care să includeţi toate trebuinţele şi necesităţile

adolescenţilor contemporani. Cum credeţi, care necesităţi sunt primordiale pentru

adolescenţi?

Raspuns:

Internet
Bani

Haine

Calculatoare si telefoane

Sunt primordiale accesul la on line si la aparatura digitala.

S-ar putea să vă placă și