Modulul: I – Măsurări tehnice

Clasa: a X a D

Tema: 3. Mijloace de măsurare şi control utilizate pentru realizarea pieselor conform

documentaţiei tehnice
3.1. Măsurarea şi controlul dimensiunilor liniare

COMPARATOARE

Comparatoarele sunt mijloace de măsurare cu ajutorul cărora se efectuează masuri relative,

adică se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor. De
asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de forma si abaterile de poziție ale pieselor
(abateri de la: circularitate, planeitate, rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.)
După construcție, comparatoarele pot fi:
 mecanice
 optice
 electrice
 pneumatice
In mod frecvent in atelierele de lăcătușerie-montaj se utilizează comparatoarele mecanice
dintre care se menționează:
 comparatorul cu cadran circular, cu valoarea diviziunii de 0,01 mm
 minimetrul, ortotestul, cu valoarea diviziunii de 0,001 mm
 pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0,02 mm
Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de amplificare si
mecanismul indicator.
Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul măsurării.
Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de pârghii si roti dințate si are rolul
de a amplifica, de un număr oarecare de ori, deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta
deplasare la mecanismul indicator.
Mecanismul indicator reda, pe o scara gradata pe cadran, prin intermediul unui ac indicator,
deplasarea palpatorului, si deci abaterea piesei care se controlează.
Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile
deplasărilor acului indicator respectiv a palpatorului. Raportul de amplificare se notează cu R.
Comparatorul cu cadran circular
Are cea mai larga utilizare in
industria constructoare de
mașini.
Domeniul de măsurare este de
la 0 la 10 mm, acul indicator
putând executa zece rotații la
100 de diviziuni.