MĂRIMI ŞI MĂSURĂTORI

Definiţia metrologiei

Metrologia (în greacă, métron înseamnă „măsură”, iar logos „discurs”) este ştiinţa care se
ocupă cu măsurarea mărimilor fizice.
Metrologia mecanică se ocupă cu măsurarea şi controlul pieselor produse în industria
mecanică, adică de măsurările dimensionale, de formă şi de stare a suprafeţelor pieselor.

Mărimi

O mărime este orice entitate care poate fi descrisă în termeni cantitativi sau, cu alte
cuvinte, orice entitate ce poate fi masurată.

Măsurarea mărimilor

A măsură o mărime înseamnă a o compara cu o altă mărime de acelaşi tip, denumită

unitate de măsură.

Măsurarea unei lungimi

Măsurarea unei distanţe(lungime) este numărul exact ce exprimă raportul dintre aceasta şi
distanţa luată ca şi unitate de măsură.

Concept de măsurare

Măsurarea unei mărimi este numărul întreg sau zecimal care exprimă raportul dintre
mărimea de măsurat şi aceea de comparaţie (unitatea de măsură).

Concept de control

Controlarea unei mărimi sau a unei forme înseamnă compararea acestora prin utilizarea
aparatelor eşantion care, însă, nu dau dimensiunea eventualelor erori.

SISTEME DE MĂSURĂRE LINIARĂ

Unităţi de măsură din Sistemul International

Pentru măsurările liniare sunt în vigoare două sisteme:

 Sistemul Internaţional (SI)

 Sistemul Englez

În Sistemul Internaţional, unitatea de măsură a lunigimilor este metrul (simbol m).

3
Multipli şi submultipli ai metrului

Toate măsurările de lungime pot fi exprimate utilizând ca şi unitate de măsură metrul.

În practică, însă, pentru a exprima lungimi foarte mari sau foarte mici, sunt utilizaţi multiplii
şi submultiplii metrului.

Alegerea unităţii de măsură

Alegerea celei mai potrivite unităţi de măsură se face în relaţie cu mărimea şi cu precizia
dimensiunilor de măsurăt.

Unitati de măsură în tehnologia mecanică

Unitatea de măsură utilizată în tehnică este milimetrul.

Submultiplii săi cei mai folosiţi sunt:
 Zecimea (0,1 mm)
 Sutimea (0,01 mm)
 Miimea sau micrometrul sau micronul (0,001 mm), simbol = m

În tabel sunt indicati submultiplii milimetrului şi factorii de conversie corespondenţi.

În indicarea cotelor pe desen, sunt folosiţi doar milimetrii şi, în cazuri speciale, şi m.
În limbajul vorbit(argoul tehnic), este frecventă şi folosirea zecimilor şi a sutimilor.
De exemplu, se spune „3 sutimi” pentru a indica o valoare de 0,03 mm sau „5 zecimi”
pentru a indica o valoare de 0,5 mm.

Tabel de milimetru zecime sutime micrometru m

conversie mm 1/10 mm 1/100 mm 1/1000 mm
Milimetru 1 10 100 1000
Zecime 0,1 1 10 100
Sutime 0,01 0,1 1 10
Miime m 0,001 0,01 0,1 1

Sistem de măsurăre englez

Sistemul de măsurăre englez a adoptat ca şi unitate de măsură a lungimii yard-ul.

Submultiplii principali ai unui yard sunt piciorul (foot) şi ţolul (inch), definite astfel:

 1 picior = 1/3 de yard

 1 ţol = 1/12 picior
astfel: 1 yard = 3 picioare = 36 ţoli

În baza normelor UNI 315 a fost fixat factorul convenţional de echivalare pentru ţolul
englez şi american.

 1 ţol = 25,4 milimetri

Astfel:
 1 picior = 304,80 mm
 1 yard = 914,4 mm

4
Unitîţi de măsură ale sistemului englez în tehnologia mecanică

Unitatea de măsură a sistemului englez utlizată în tehnologia mecanica este ţolul (inch).

Simbolul ţolului este ("), fiind identic cu simbolul pe care noi îl utilizam pentru indicarea
minutelor secunde.
Submultiplii ţolului sunt fractiile:

1/2" - 1/4" - 1/8" - 1/16" - 1/32" - 1/64" - 1/128"

O masură care nu reprezintă un numar exact de ţoli, este exprimată printr-un număr întreg
şi printr-o fracţiune, de exemplu: 2" 7/32 - 5" 25/64

Sistem de ţol zecimal

În mecanică este adeseori utilizat sistemul ţolului zecimal. Astfel, submultiplii ţolului nu
sunt exprimati în fractiuni, fiind convertiţi în sistemul zecimal, fapt care uşurează mult
rezolvarea calculelor.

Exemple: 2" 3/4 deoarece 3 : 4 = 0,75 se poate scrie 2,75"

11/64" deoarece 11 : 64 = 0,171875 se poate scrie 0,171875"
3/8" deoarece 3 : 8 = 0,375 se poate scrie 0,375"

Conversie din milimetri în ţoli zecimali

Utlizând sistemul ţolului zecimal, trecerea de la mm la ţoli se face foarte simplu, fiind
suficient să se impartă măsură la 25,4 (1 ţol = 25,4 mm).

Exemplu: 3 mm = 3 : 25,4 = 0,11811"

Conversia din ţoli în milimetri

Pentru ca o măsură exprimatî în ţoli şi în fractiuni de ţoli să fie convertită în milimetri,

trebuie să se înmulteasca atât întregul, cât şi fracţia cu 25,4 şi să se facă suma celor
două rezultate.

Exemplu: trasformaţi în mm cota de 3" 27/32

3" = 3 x 25,4 = 76,2 mm 27/32 x 25,4 = 21,43125 mm 76,2 + 21,43125 = 97,63125 mm

Exemplu: trasformaţi în mm cota de 3/8"

3 : 8 = 0,375" 0,375 x 25,4 = 9,525 mm

5
 ERORI DE MĂSURĂRE
Premisă

Valoarea exacta a unei masurări este, practic, imposibil de cunoscut. Valoarea unei
masurări depinde atât de aproximarea aparatului folosit, cât şi de diferitele erori cu care ne
confruntăm când facem Măsurarea.

Erorile de măsurăre (adică diferenţele dintre măsurile date de aparate şi măsurile

reale ale mărimilor) pot fi provocate de:
- Cauze dependente de aparat
- Cauze dependente de operator
- Cauze dependente de mediu

Erori cauzate de aparatul de măsură

Principalele erori care depind de aparatul de măsură sunt::

1. Erori de diviziune = privesc exactitatea distantei dintre diviziulile scarii gradate.

2. Erori cauzate de calitatea aparatului de măsură = privesc discordanta dintre valorile
obţinute în urma măsurării distantei de mai multe ori cu acelaşi aparat. Acest fapt
depinde, în primul rând, de jocurile existente în diversele organe mecanice ale
apartului.
3. Erori cauzate de uzură = privesc uzura suprafeţelor de măsurare sau a parţilor
fundamentale ale aparatului. Aceste erori pot fi limitate dacă aparatele sunt construite
din materiale rezistente la uzură şi la oxidare.

Erori cauzate de operator

Erorile cauzate de operator depind, în primul rând, de îndemânarea operatorului în

executarea operaţiei. Depind, adică, de experienţă şi de sensibilitatea cu care acesta
foloseste aparatele.

Principalele erori cauzate de operator sunt:

1. Erori datorate negradarii sau stergerii aparatului = după ce un aparat de măsură este
folosit de mai multe ori, acesta trebuie readus la starea iniţială prin respectarea
instructiunilor de utilizare.
2. Erori datorate alegerii nepotrivite a aparatului de măsură = fiecarui tip de măsurare îi
corespunde un aparat de măsură. Folosirea unui aparat nepotrivit duce la rezultate
eronate, chiar daca măsurarea a fost făcută cu cea mai mare atenţie.
3. Erori de poziţionare şi de manevră = fiecare aparat trebuie să fie utilizat în funcţie de
anumite reguli precise. Modul în care aparatul intra în contact cu piesa, felul în care
este folosit, poziţia sa faţă de piesă sunt cauze de eroare datorate neexperienţei
operatorului.
4. Erori de paralaxa = în cazul anumitor aparate, acul indicator alunecă la o anumită
distanţă de scara gradată. Astfel, pentru a putea citi corect informaţia, vederea
operatorului trebuie să fie direct perpendiculara pe scara. În caz contrar, va fi citită o
măsură diferită şi se comite, astfel, aşa-zisa eroare de paralaxa.

6
Erori cauzate de mediu

Erorile cauzate de mediu apar atunci când condiţiile de temperatură, umiditate sau vibraţii
nu sunt compatibile cu tipul de măsurare de efectuat.
Aceste erori şi în mod special, acelea datorate efectelor temperaturii, pot fi anulate prin
menţinerea constantă a condiţiilor de mediu.

Principalele erori datorate mediului sunt:

1) Erori cauzate de temperatură = variaţiile de temperatură a piesei sau a aparatului

folosit pentru control pot erona rezultatul măsurării din cauza dilatării sau a contractării
suferite de corpurile metalice atunci când temperatura creste sau scade.
2) Erori cauzate de umiditate = un exces de umiditate împiedică o bună citire a
aparatelor, provocând oxidari pe suprafetele neprotejate.
3) Erori cauzate de lumină = cu o lumina prea slabă sau prea puternică există riscul ca
unităţile de pe scara gradată să nu se distingă clar.
4) Erori cauzate de necuraţarea aparatului sau a piesei = prezenţa depunerilor, a
grasimilor etc. pe părţile de contact dintre aparat şi piesă cauzează erori de măsurare.
5) Erori cauzate de vibraţii = se datorează, de obicei, prelucrărilor efectuate în apropiere
şi, din motive evidente, au o influenţă negativă asupra măsurării. Acest fapt se
întâmplă mai ales când sunt utilizate aparate de măsură sensibile.

7
 APARATE DE MĂSURĂ

Aparate de măsură sau instrumente de măsură

Aparatele de măsură au o gradaţie prin intermediul căreia se poate citi valoarea mărimii
măsurate.
Aparatele de măsură cu aceeaşi mărime se pot deosebi între ele prin gradul de precizie şi
prin tipul de măsurare pe care îl pot efectua.

În figura 1 sunt date câteva exemple de instrumente de măsură:

 Rigla metrică (1)

 Calibrul cu cursor (2)
 Micrometrul de exterior (3)
 Micrometrul de interior (4)
 Goniometrul (5)

Fig. 1. Instrumente de măsură

8
Părţi caracteristice ale unui aparat de măsură

Toate aparatele de măsură au anumite componente comune:

 gradaţia (sau scara gradată): este ansamblul subdiviziunilor (semnelor) de pe o scară

 scara: este reprezentată de valoarea numerică a subdiviziunilor gradaţiei.
 Acul indicator: este elementul care indică valoarea măsurii pe scara gradată.

Mai sunt caracterizate de:

 precizie: gradul de precizie a unui aparat este reprezentat de eroarea maximă pe care
acesta o poate avea sau este reprezentat de diferenta dintre măsura obţinută şi măsura
reală a obiectului în cauză. Dacă, de exemplu, un aparat are un grad de precizie de
 0,01, înseamnă ca valoarea efectivă a mărimii măsurate poate fi mai mare sau mai
mică decât valoarea dată de aparat cu maxim 0,01 mm.
 sensibilitate: este reprezentată de dimensiunea deplasarii acului indicator în funcţie de
măsurarea executată. În funcţie de variatia măsurarii, într-un aparat sensibil vom avea o
deplasare mare a acului indicator. În cazul anumitor aparate se adoptă sisteme de
amplificare pentru obţinerea acestui rezultat.
 capacitatea: este măsura maximă pe care un aparat de măsură o poate face.
 zona de măsurare: este mărimea cuprinsă între măsura minimă şi măsura maximă pe
care o poate efectua un aparat.
 aproximarea: este cea mai mică fracţiune a unei mărimi care poate fi măsurată cu un
anumit aparat. De exemplu, pe o rigla cu gradaţie în milimetri avem aproximarea unui
mm.

Şubler cu vernier

Şublerul cu vernier este un instrument de măsură al dimensiunilor liniare şi este cel mai
utilizat în atelierul mecanic. Prin intermediul şublerului putem măsura dimensiunile
exterioare, interioare şi de profunzime.

9
Părţi fundamentale ale şublerului

Fig.2. Părţile componente ale şublerului cu vernier

Vernierul este o scară gradată suplimentară, cu ajutorul căreia se măreşte precizia de
citire a fracţiunilor de diviziune de pe scara gradată principală a şublerului.

Zona de măsurăre

Şublerului are, de obicei, o zonă de măsurare de la 0 mm la 150 mm, dar există şi şublere
speciale care ajung cu zona de măsurare până la peste 500 mm.

Executarea unei măsurari cu şublerul cu vernier

Şublerul adus în starea iniţială are vârfurile perfect suprapuse, iar zeroul de pe vernier
coincide cu zerolu scarii fixe.

Pentru a executa o masurare se procedeaza în felul urmator:

1. Se actionează asupra dispozitivului de blocare, care deblochează cursorul braţului fix;

cursorul este deplasat de-a lungul braţului fix până când deschiderea varfurilor este
mai mare decât cota de măsurat.
2. Actionând tot cu cursorul, vârfurile se apropie până când cuprind perfect piesa de
măsurat, cu o presiune uşoară.
3. Apoi se da drumul dispozitivului de blocare, astfel încat cursorul va ramane blocat în
poziţia aceasta.
4. Se citeste dimensiunea care corespunde distanţei dintre zeroul scarii bratului fix şi
zeroul vernierului.

10
 Fig.3. Citirea dimensiunii măsurate utilizând şublerul

Vernierul
Vernierul este componenta principală a şublerului clasic. Cu a jutorul vernierului se citesc
dimensiunile măsurate cu precizii de : 0.1; 0.05; 0.02 mm.

Citirea şublerului cu vernier de 20 de unitati:

Lungimile care se pot măsură cu acest instrument sunt întotdeauna exprimate în milimetri
şi în fracţiuni de câte două zecimi de milimetru.
A douăzecea parte dintr-un milimetru coresunde cu 1 : 20 = 0,05 mm.
La vernierul cu douăzeci de unităţi, milimetrii sunt indicati de prima liniuta de pe scara
braţului fix care urmează după zeroul de pe cursor.
Fracţiunile de două zecimi de mm sunt indicate de liniuţa de pe vernier, care coincide cu
oricare dintre liniuţele de pe gradaţia milimetrică imprimată pe braţul fix.
Pentru a înlesni citirea fracţiunilor de două zecimi, liniuţele de pe vernieri vor fi numerotate.

11
Pot exista două cazuri de citire:

1. Zeroul noniului coincide cu o liniuta

de pe scara fixa, citirea fiind, astfel,
intreaga. în figura este reprezentata
o măsură de 88 mm.

2. Zeroul noniului nu coincide cu o

liniuta de pe scara fixa. în exemplul
din figura, zeroul noniului se afla
intre 35 şi 36 mm. Liniuta noniului
care coincide cu o subunitate a
bratului fix este octavul, iar a
douazecea parte este 8/20.
Deoarece (0,05 x 8 ) = 0,40
rezultatul masurii va fi 35 + 0,40 =
35,40 mm

Calibre electronice cu citire digitala

Fig.4 Exemple de citire ale vernierului

Fig.5 este prezentat şublerul digital. La acest tip de şubler citirea dimensiunii este
simplificată foarte mult, deoarece este indicată direct pe un ecran cu cristale lichide (LCD).
Aceste instrumente dispun de un buton ON/OFF, de un buton pentru ştergere de date şi
de un buton pentru trecerea de la sistemul metric la cel englez.
Aproape toate instrumentele de acest tip necesită ca, după utilizare, să fie închise şi
să li se şteargă datele.

12
 ON-OFF
mm-ţoli

Fig.5. Şubler digital

Şublere speciale
Pentru a face măsuratori pe piese cu formă specială sau pentru a executa
măsuratori în poziţii greu accesibile cu şublere normale, sunt utilizate şublere cu forma
speciala.

Calibru cu comparatpr (rezolutie

0,02 mm.)

Calibru cu varfuri lungi pentru

interioare

Fig.6. Şublere cu ceas comparator

13
Fig.7. Şublere cu destinaţii speciale

14
Norme practice pentru utilizarea şublerelor cu vernier

Simpla precizie şi eficienţa a aparatului nu sunt suficiente pentru realizarea unei bune
măsurari. Este nevoie ca operatorul să respecte instructiunile de folosire şi să aiba un bun
simt tactil şi vizual.

 Presiune de închidere = când se executa o măsurare cu şublerul, este foarte important

ca presiunea de închidere să fie potrivită; s-a calculat că ar trebui să fie de aproximativ
10 N (1 Kg). Forţa de închidere este mai simplu de controlat dacă cursorul se
deplaseaza lent. Dacă însă, deplasarea este brutală, provoacă o măsurare
incontrolabilă.
 Efect rotativ al cursorului pe braţ = când este folosit şublerul, cursorul alunecă pe braţul
gradat cu o anumită frecare cauzată de diversele suprafeţe de contact şi de arcul de
blocare. Dacă forţa de închidere este exagerată, poate provoca o uşoara rotire a
cursorului din cauza jocurilor de alunecare, provocând astfel o eroare de măsurare.
 Poziţia de citire = este important ca poziţia de citire a operatorului să fie perpendiculara
pe acul indicator, pentru a nu se produce eroarea de paralaxa despre care s-a vorbit la
începutul acestui capitol.

Utilizarea varfurilor şi a bratului de

profunzime la calibrul cu cursor

Fig.8. Utilizarea corectă a şublerului

Măsurarea diametrelor exterioare

 În măsurarea diametrelor exterioare, varfurile aparatului trebuie să fie mai lungi decât raza
piesei de măsurat, în caz contrar, s-ar măsura doar o coardă şi nu un diametru.

Măsurarea suprafeţelor paralele

 În măsurarea pieselor prismatice cu suprafeţe opuse paralele, varfurile pentru exterioare
trebuie să fie asezate intr-o pozitie perfect perpendiculara pe suprafetele de contact cu
varfurile.

Măsurarea diametrelor interioare

 În măsurarea diametrelor interioare este necesar să se produca o oscilare usoara a aparatului,
astfel încat acesta să fie perpendicular pe axa găurii şi să coincida cu diametrul de măsurăt. în
caz contrar, s-ar măsură o coarda şi nu un diametru.

Măsurarea canalelor înguste

 Pentru executarea acestei operaţii este necesară utilizarea parţii tesite a varfurilor, deoarece
un plan larg nu ar ajunge în capatul opus al canalului.

15
 PRECAUŢII, INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE ŞI ÎNTREŢINERE A ŞUBLERELOR

Înainte de control

 Întotdeauna inainte de a efectua o masurare trebuie să se evalueze starea

instrumentului(curaţenie, alunecarea, lizibilitatea gradatiei şi paralelismul varfurilor cu
calibrul inchis).

În timpul controlului

 Şublerul este un aparat de măsură şi trebuie utilizat cu atentie.

 Nu trebuie utilizat niciodata pentru a trasa semne sau pentru a lovi piesele.
 Şublerul trebuie folosit intotdeauna cu mâna, iar piesa trebuie să fie curata.
 Piesa de măsurăt nu trebuie să contina debavurari sau crestaturi.

După control

 După ce s-a facut măsurarea, şublerul trebuie intotdeauna inchis, asezat pe o

suprafata moale şi protejat de praf, grasimi sau depuneri.

VERIFICATI PERIODIC APARATUL IN FUNCTIE DE

PROCEDURILE PREVAZUTE DE FIRMA
SI
SEMNALATI INTOTDEAUNA DEFECTELE

16
 PRECAUŢII, INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE şi ÎNTREŢINERE A ŞUBLERELOR

Măsurarea diametrelor exterioare

 În cazul măsurarii diametrelor exterioare, varfurile aparatului trebuie să fie mai lungi
decât raza piesei de măsurăt. în caz contrar, s-ar măsură o coarda şi nu diametrul.

Măsurarea suprafeţelor paralele

 În cazul măsurarii pieselor prismatice cu suprefete paralele opuse, varfurile pentru
exterioare trebuie să fie asezate perfect perpendicular pe suprafetele care vÎn în
contact cu ele.

Măsurarea diametrelor interioare

 În cazul măsurarii diametrelor interioare, este necesar ca aparatul să oscileze usor
astfel incat să fie perpendicular pe axa gaurii şi să coincida cu diametrul de măsurăt. în
caz contrar, s-ar măsură o coarda şi nu diametrul.

Măsurarea canalelor inguste

 Pentru executarea acestei operatii, trebuie să se foloseasca partea tesită a vârfurilor,
deoarece un plan lat nu ar ajunge în capatul canalului.

Înainte de control
 Mai inainte de efectuarea unei masurari, trebuie să fie intotdeauna verificata starea de
curatenie, alunecarea, lizibitatea gradatiei şi paralelismul varfurilor cu calibrul inchis.

În timpul controlului
 Calibrul este un aparat de măsurăşi trebuie utilizat cu atentie.
 Nu trebuie să fie folosit niciodata pentru a trasa semne sau pentru a lovi piesa.

Dupa control
 Dupa ce s-a facut Măsurarea, calibrul trebuie intotdeauna inchis, asezat pe o suprafata
moale şi protejat de praf, grasimi sau depuneri.

VERIFICATI PERIODIC APARATUL IN FUNCTIE DE

PROCEDURILE PREVAZUTE DE FIRMA
SI
SEMNALATI INTOTDEAUNA DEFECTELE

17
 MICROMETRUL

Micrometrul se deosebeste de şubler prin caracteristicile sale tehnice şi prin forma

diferită pe care o are, în functie de dimensiunile exterioare, interioare sau de adâncime pe
care este presupus să le măsoare.
Exista, ca şi în cazul şublerelor şi micrometre speciale.

Fig.9. Tipurile principale de micrometre

18
Componente principale ale micrometrului pentru exterior

Fig.10. Microscopul de exterior(1-Nicovala, 2-Corpul sau potcoava, 3-Mecanismul de

blocare al tijei mobile, 4-Diviziuni în mm, 5-Diviziune în 0,5mm, 6-Diviziune în 0,01mm, 7-
Şurub micrometric,8-Tamburul mobil gradat,9-Dispozitiv de limitare a forţei,10-Tija mobilă )

Componentele principale ale micrometrului pentru exterioare sunt acelea indicate în

figura 10. Pe Tamburul fix gradat putem observa partea inferioara a scarii cu diviziuni în
mm (4) şi partea superioara, cu diviziuni în 0,5 mm (5). Pe tambur este marcată o scară
cu 50 unitati; fiecare semn reprezinta 0,01 mm. Extremitatile tijei mobile (10) şi ale partii
fixe de contact (1) sunt plane şi paralele.

Zona de măsurăre şi capacitate

Pentru a evita curbarea unei tije mobile prea lungi, zona de măsurăre se limiteaza, de
obicei, la 25 mm, indiferent de latimea stativului cu arc (2).
Pentru realizarea măsurarii de cote mai mari de 25 mm, exista micrometri cu diferite
capacitati. Cea mai utilizata serie de aparate în atelierul mecanic este compusa din 4
micrometre cu zona de măsurare de 25 mm şi cu capacitati de 25,50,75 şi 100 mm.

Citirea micrometrului
Precizia micrometrelor este, de obicei, de 0,01 mm, însă poate ajunge până la
0,001 mm. Aproximarea depinde de raportul dintre pasul surubului micrometric (0,5 mm) şi
numărul de unităţi de pe tambur (50), astfel ca: 0,05 : 50 = 0,01.
Micrometrele au două gradaţii sunt pentru citirea simultană a milimetrilor şi a
sutimilor de milimetru.
Prin rotirea tamburului, care se afla în raport direct cu braţul, se descoperă gradual
scara fixă. Milimetrii şi jumatatile de milimetri se citesc pe scara fixă a tamburului gradat în
corespondenţă cu linia de referinta şi sunt adunate la măsură citita în prealabil.

19
 Fig.11. Exemple de citire a micrometrului

Sfaturi practice
Adeseori este dificil să se determine dacă valoarea citită pe scara fixă este
superioară sau inferioară jumataţii de milimetru. Astfel, se recomandă efectuarea unei
prime măsurări cu şublerul, şi doar apoi cu micrometrul pentru sutimi.

Când este efectuată o măsurare, trebuie să se acţioneze

întotdeana asupra mecanismului de limitare a forţei
şi niciodata direct pe tambur.

Micrometre electronice cu citire digitala

În ultimii ani s-au fabricat tot mai multe aparate de măsură cu citire digitală cu
rezoluţii de 1/100 şi 1/1000.
Aceste tipuri de micrometre, pe lângă avantajul unei citiri rapide şi precise, au
urmatoarele calităţi:

20
 Transmitere directă a valorilor măsurate unei unităţi periferice în scopul de a elabora
statistici asupra controlului efectuat;
 Functie de a abilita citiri absolute sau incrementale;
 Comutare mm./toli;
 Blocare de citire a cotei;
 Stergere a datelor în orice pozitie.

Fig.12. Micrometru digital

Micrometre pentru interior

Cel mai utilizat tip de micrometru pentru interioare este acela cu bacuri (plunjere)
autocentrante, care permite doar măsurarea de găuri circulare.
Măsurarea cu acesti micrometre este efectuată de trei plunjere aşezaţe la 120°,
care se extind simetric de la un con conectat la un braţ central.
Citirea se efectuează pe bucsă şi pe tamburul gradat şi este identica cu aceea a
micrometrelor de exterior. Şi în cazul acestor aparate, aproximarea este, în general, de
0,01 mm, însă poate ajunge până la 0,001 mm. Domeniul de măsurare variază de la 10 la
30 mm, iar zona de măsură de la 3 la 25 mm.

Fig.13 Micrometru de
interior cu bacuri
autocentrante digital

21
Fig.14. Micrometrul de interior cu bacuri autocentrante(1-Bac care realizează contactul cu
piesa, 2-pană de alunecare, 3-Con, 4-Arc, 5-Tijă mobilă, 6-Bucşă fileată, 7-scală gradată
în 0,5mm, 8-Tambur de brotecţie, 9-Scară gradată în 0,002 mm, 10-Tambur gradat în 0,01
mm, 11-Dispozitiv de limitare a forţei de strângere)

Un alt tip de micrometru de interior este micrometrul tip vergea. Este, în mod sigur,
mai versatil decât cel anterior, însă mai dificil de utilizat în faza de măsurare.
Schimbând braţele, un singur aparat poate efectua mai multe masurări cuprinse între 40 şi
400 mm.
Un micrometru de acest tip (Fig.13.) conţine cinci brate de prelungire cu valori de:
13,25,50,100,150 mm.

Fig.13. Micrometru de interior cu braţe combinate

22
Micrometre speciale

Pentru măsurat filete Pentru măsurat cota peste dinţii

Fig.14. Micrometre speciale

Verificarea micrometrelor
Toate micrometrele trebuie verificate când este necesar sau când normativele de
firmă o cer. Verificarea se face prin intermediul braţelor calibrate sau a placutelor plan
paralele pentru micrometrele de exterior şi cu inele standard pentru micrometre de
interior. Verificarea unui micrometru pentru adâncime se face prin intermediul unui plan
de sprijin. În figura 15 se controleaza dacă instrumentul efectuează o măsurare exactă şi
într-o pozitie diferita de zero. Aceasta este o operaţie de verificare care, de obicei, nu
este efectuată de operatori.

Fig.15. Verificarea micrometrelor

PRECAUŢII, INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE ŞI ÎNTREŢINERE A MICROMETRELOR

Înainte de control
 Asigurati-va ca bratul mobil se deplaseaza lent şi cu regularitate.
 Asigurati-va de buna functionare a dispozitivului de blocare şi a frictiunii.
 Piesa de măsurăt trebuie să fie curata şi să nu contina crestaturi sau bavuri.
 Verificati cu bloc de cale corectitudinea indicatiei.

23
 În timpul controlului
 Începeţi lucrul cu instrumentul cu o măsurare uşor superioara aceleia pe care
intentionati să o efectuati.
 Încercaţii miscarea bratului prin intermediul tamburului, ţinând corpul oprit.
 Încercaţii intotdeuna fixarea pe piesa a partii fixe de contact, apoi a bratului mobil,
actionand doar asupra dispozitivului de inchidere. Daca contactul se produce prin
utilizarea tamburului, presiunea de măsurare este, în mod sigur, eronata şi falsifica
măsurarea.
 Nu masurati piese cu o temperatura superioară mediului ambiant, deoarece citirea va fi
eronata.

Dupa control
 După efectuarea citirii, nu scoateti aparatul din piesa fără a-l debloca mai întâi şi fără
a îndepărta contactele prin rotirea tamburului.
 Curăţaţi micrometrul şi aşezaţi-l în trusa corespunzatoare.

VERIFICATI PERIODIC APARATUL

ÎN FUNCŢIE DE PREVEDERILE PROCEDURILOR DE FIRMA ,
SEMNALAŢI ÎNTOTDEAUNA DEFECTELE

24
 Aparate comparatoare
Comparatorul

Comparatorul este un aparat utilizat pentru controlul erorilor de formă ale piesei şi pentru
măsurări comparative (prin diferenţă) între dimensiunile piesei în cauza şi acelea ale piesei etalon.
Comparatorul este un aparat de comparare şi este necesar ca, în timpul utilizarii, să fie
sprijinit pe o baza de referinţă. În acest scop sunt utilizate suporturi potrivite. Comparatorul conţine
un tastor retractil conectat cu un ac indicator mobil prin intermediul unui dispozitiv de amplificare.
Rotirea acului indicator pe cadran este proportionala cu deplasarea verticala a palpatorului.
Palpatorul este asezat,mai întai, pe piesa etalon, iar apoi pe piesa în cauza.
Deplasarea acului indicator pe cadran exprima diferenţa de cotă dintre cele două piese în sutimi de
mm.

Fig. 16. Modul de masurare cu comparatorul cu cadran

Parţi componente ale comparatorului

Aparatul are două cadrane: cel mai mare este gradat în sutimi, iar cel mai mic este gradat în mm.
Acul indicator al milimetrilor se deplaseaza cu câte o unitate pe fiecare rotire completa a acului
indicator de sutimi. Cadranul principal contine şi o piulita inelara cu două indicatoare mobile, care
se pot deplasa de-a lungul scarii gradate pentru a delimita o zona de toleranta prefixata. Palpatorul,
care se sprijina pe suprafata piesei în cauza, este insurubat pe un tija mobilă. Varful palpatorului
este de obicei rotunjit, însă poate avea forme diferite, în functie de tipul suprafetei de controlat.
Stergerea comparatorului se efectueaza prin rotirea cadranului.

Aproximarea şi nomeniul de măsură

Mecanismul de amplificare a comparatorului cu sutimi, la fiecare deplasare cu 1 mm a
tastorului, determină o rotire completa a acului indicator pe cadranul cu sutimi.
Deoarece acesta este impartit în 100 de unitati, fiecareia dintre ele îi corespund deplasari de
1/100 = 0,01 mm, aceasta valoare reprezentand precizia aparatului. Liniile mai lungi ale gradatiei
evidentiate de numerele 10-20-30 etc., indica zecimile de mm.
Pentru a evalua deplasarile superioare milimetrului fără a numara rotirile acului indicator de
sutimi, comparatoarele sunt dotate cu un cadran mai mic cu o scara care inregistreaza deplasarile în
mm. Pentru fiecare rotire completa a acului indicator de sutimi, acul indicator de mm se deplaseaza
simultan cu o unitate.
Scara milimetrilor este, de obicei, impartita în 10 parti. Domeniul de măsură a
comparatoarelor cu sutimi este, astfel, limitata la 10 mm, ceea ce înseamnă ca 10 mm reprezinta
deplasarea maxima a palpatorului.

25
 Fig. 17 Comparatorul cu cadran circular
În cazul anumitor tipuri de comparatoare, numerotarea pe cadranul cu sutimi şi pe
acela cu milimetri este facuta atât în sens orar, cât şi în sens antiorar, pentru a inlesni
citirea deplasarilor acelor indicatoare. Citirea se poate efectua în stanga sau în dreapta, în
functie de palpator care se ridica sau coboara fata de pozitia initiala.

Comparatoare digitale

Pe langa comparatoarele
traditionale, de tip mecanic,
sunt utilizate foarte mult şi
comparatoarele digitale
(Fig.18.).
În cazul acestor aparate
(functioneaza cu baterie sau cu
alimentator), citirea este
inlesnita existand, în plus,
posibilitatea de a le conecta
direct la imprimante sau la
dispozitive pentru elaborarea
de date.

Comparatoarele digitale au, de obicei,

aproximari în sutimi sau în miimi.

Fig.18. Comparator digital

26
Folosirea comparatorului
Comparatoarele trebuie să fie sustinute de suporturi potrivite, a caror structura
poate varia în functe de tipul de control.

Fig.19. Modul de utilizare al comparatorului

Suport fix
Imaginile din partea de sus a figurii 19 A,B reprezinta două tipuri de suporturi fixe:
vertical (stanga) şi orizontal (dreapta). Suporturile fixe sunt utilizate în special pentru
Măsurarea pieselor produse în serie şi pentru masurari de precizie efectuate în scopul de
a fi confruntate cu piese esantion sau cu combinatii de blocuri plan paralele. Suprafata
de sustinere este perfect plana şi are rolul de plan de suport.

Suport mobil
Imaginea din stanga, jos,(Fig.19.C) reprezinta un suport mobil cu brate orientabile. Este
utilizat mai ales atunci când comparatorul trebuie deplasat deasupra unui plan de
sustinere pentru măsurarea planitatii, paralelismului etc.

Suport magnetic
Imaginea din dreapta, jos(Fig.19.D), reprezeintă un suport cu baza magnetica, care este
utilizat mai ales pe masinile unelte.

27
Astfel, este posibila atât controlarea pozitionarii corecte a pieselor, cât şi controlarea
alinierii diferitelor organe ale masinii (de exemplu în testari).

Preîncarcarea comparatorului
Pentru a permite deplasarea palpatorului în sus sau în jos, se regurge la preincarcarea
aparatului.
Piesa de măsurăt este adusa în contact cu palpatorul şi se regleaza pozitia aparatului pe
suport, astfel ca acul de măsurare să se poata deplasa atât în sus, cât şi în jos cu cativa
mm.
Dimensiunea preincarcarii poate fi controlata prin observarea şi pozitionarea acului
indicator în milimetri la jumatate (5 mm), de exemplu.

Pregătirea pentru măsurare

Etalonarea comparatorului se
efectueaza la inceputul controlului,
după ce piesa a fost pozitionata sub
aparat.
Stergerea se efectueaza prin rotirea
cadranului prin intermediul piulitei
inelare zimtate, până când acul
indicator de sutimi coincide cu zero.

Fig.20 Pregătirea pentru măsurare utilizând comparatorului

Verificarea unei cote

O serie de cale plan-paralele se aseaza sub comparator (ridicand intotdeauna
palpatorul), astfel incat să formeze o cota egala cu cota pe care trebuie să o aiba piesa
de controlat. Se controleaza ca tija să fie preincarcată cu cativa mm şi se sterge indicaţia
comparatorului. Ridicand palpatorul, suportul cu comparatorul se deplaseaza pe piesa de
măsurăt. În final, se afla diferenta dintre cota calelor plan-paralele şi cota piesei.

Fig.21 Verificarea unei cote prin compararea cotei unui bloc de cale cu cota piesei de
măsurat

28
 Comparatorul universal
Comparatorul universal este
construit ca şi un comparator normal.
Singura diferenta consta în
posibilitatea de orientare a tastorului
în functie de un unghi oarecare fata de
axa aparatului.
Acest aparat poate fi utilizat
pentru controlul interioarelor şi
exterioarelor pentru care ar fi dificila,
ba chiar imposibila, folosirea unui
comparator normal.
Zona de măsurăre variaza de la
0,2 mm la 2 mm. Citirea se face, de
obicei, în sutimi (0,01 mm). Aducerea
la zero se efectueaza prin rotirea
cadranului ca şi în cazul
comparatoarelor normale.
Pozitia tastorului poate varia
intr-o zona de aproximativ 210°.
Tastorul poate fi orientat în pozitia
unghiulara dorita prin intermediul unui
dispozitiv de frictiune.

Fig.22. Modul de utilizare al ceasului comparator universal

Exemple de control cu comparatorul universal

În figura 22 sunt reprezentate unele exemple de control efectuate cu comparatorul
universal.

1. Control de exterioare (excentricitate şi circularitate)

2. Centrare a pieselor
3. Control de grosimi
4. Control de rectiliniaritate şi de paralelism
5. Control al coaxialitatii a doi diametri (concentricitate)
6. Control al perpendicularitatii

29
Suport universal
În timpul utilizarii,
comparatorul universal, ca şi
celelalte comparatoare, trebuie să
fie sustinut de un suport potrivit,
care se numeste suport
universal (Fig.23.).
Şi comparatoarele universale
sunt dotate cu componente
speciale de sustinere, care permit
utilizarea acestora pe maşini
unelte. Printre componentele de
sustinere se afla:

 Baza magnetica (A)

 Brate de prelungire (B,D)
 Ceasul comparator(C)
 Suport de fixare pe
mandrina(E)
Fig.23. Suport universal
Atenţie
Dacă comparatorul universal este utilizat pentru efectuarea unei masurari şi nu a
unui control, tastorul trebuie să fie intotdeauna perpendicular pe tipul de măsură de
efectuat.

Comparatoare pentru interioare sau

alezametre

Comparatoarele pentru interioare,

denumite şi alezametre, folosesc mai ales la
controlarea gaurilor de profunzime.
Alezametrele permit aproximari în sutimi.
Verificarea preciziei şi pregătirea pentru
măsurare a aparatului se efectueaza cu un
inel standarad sau cu alte aparate de
precizie mai mare decât aceea a
alezametrului în discutie. Pe langa
măsurarea diametrului gaurilor, efectuata
pentru comparare, aceste aparate permit şi
controlul de circularitate şi de cilindricitate a
gaurilor.
Alezametrele sunt formate dintr-un
cap de măsurare, dintr-un suport tubular şi
din comparator, fiind identice cu
comparatoarele pentru exterioare. Lungimea
bratului interschimbabil de prelungire
permite controlul gaurilor adanci până la 300
mm. Zona de măsurăre a alezametrelor se
extinde de la 30 până la 160 mm datorita
unei serii de tastori interschimbabili cu
lungime variabila.
30
 Fig.24. Ceas comparator de interior

Masurari cu alezametrul

Pentru măsurarea precisa a

diametrului unui alezaj, palpatorul
trebuie să fie centrat pe axa
alezajului de controlat. Aceasta
operatie este garantata de
dispozitivul de centrare montat pe
exteriorul tijei mobile.
Perpendicularitatea intre axa
palpatorului şi axa alezajului se
obtine prin oscilarea usoara a
aparatului până când acul
indicator al comparatorului
semnaleaza măsură minima.
Acestei conditii îi corespunde
valoarea efectiva a diametrului
alezajului.

Fig.25 Modul de lucru cu alezametrul

PRECAUTII, INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE ŞI INTRETINEREA COMPARATOARELOR

Inainte de control

 Asigurati-va ca palpatorul este perfect insurubat în dispozitivul potrivit.

 Curatati cu grija suprafetele şi indepartati eventualele bavurari.
 Asigurati-va ca tija de măsurăre este liberă să se deplaseze (nu strangeti prea tare
menghina suportului).
 Reglati pozitia comparatorului pe suport, astfel incat să fie perpendicular pe suprafata
de controlat.
 Dupa ce ati preincarcat aparatul, ridicati şi puneti de mai multe ori palpatorul pe piesa,
controlând dacă acul indicator revine de fiecare dată pe zeroul cadranului.

În timpul controlului

 Nu utilizati comparatorul pe suprafete prea neregulate sau aspre.

 Evitati utilizarea comparatorului în preajma masinilor de rectificat, a masinilor de
rectificat plan şi a masinilor de suprafinisat, deoarece praful de material abraziv îi
deterioreaza mecanismele.
 Nu masurati piese care au temperatura peste temperatura mediului ambiant (normal
20°C) deoarece citirea nu ar fi corecta.
 Evitati socurile şi ridicati intotdeauna tija când aparatul se misca.
 Ridicarea palpatorului trebuie efectuata intotdeauna lent şi cu grija.

31
 Dupa control

 Scoateti aparatul din suport, curatati-l şi asezati-l în trusa sa.

VERIFICATI PERIODIC APARATUL

IN FUNCTIE DE PREVEDERILE PROCEDURILOR DE FIRMA
şi
SEMNALATI INTOTDEAUNA DEFECTELE

CONTROLUL DIMENSIONAL CU AJUTORUL CALIBRELOR LIMITATIVE

În scopul de a efectua un control rapid şi simplu al pieselor efectuate, în cazul

produselor în serie, sunt utilizate mijloace speciale care permit controlul direct al
dimensiunii şi al formei unei piese, prin metoda de comparare.
Aceste mijloace, denumite „calibre limitative”, nu permit măsurarea unei cote, ci
stabilesc dacă cota este cuprinsa sau nu în câmpul de toleranţă indicat pe desen.

Caracteristica acestor mijloace o reprezeinta formele şi dimensiunile nominale

determinate. Sunt, prin urmare, capabile să controleze doar o piesa care are aceeasi
dimensiune şi aceeasi forma. Zona de măsurăre a acestor mijloace se reduce, astfel, la o
singura valoare (dimensiune nominala) si, mai exact, la valorile zonei de toleranta în
care trebuie să intre dimensiunea nominala.

Calibre limitative pentru gauri şi arbori

Sunt utilizate pentru controlul
dimensional şi de forma a arborilor,
gaurilor, filetarilor interioare şi
exterioare, conicitate, forme speciale
etc., în special în cazul pieselor
produse în serie şi realizate în functie
de tolerante precise de
prelucrare.Forma calibrelor trebuie să
se adapteze la forma pieselor de
controlat.
Fig. 26 Tipuri de calibre

Calibrele limitative pot să fie de tip:

 Simplu = permite doar stabilirea unei dimensiuni limita (aceea maxima sau aceea
minima). Este de tipul „TRECE” daca dimensiunea efectiva a piesei de controlat este
inferioara (pentru arbori) sau superioara (pentru gauri); şi de tipul „NU TRECE”, daca
dimensiunea efectiva a piesei de controlat este superioara (pentru arbori) sau
inferioara (pentru gauri).
 Diferenţial = calibrele diferentiale insumeaza intr-un singurt aparat functia a două
calibre simple. Sunt construite din două elemente cuplate, denumite latura TRECE şi
latura NU TRECE. Acestea fixeaza, pentru o anumita dimensiune nominala, atât limita
32
 maxima, cât şi limita minima, intre care trebuie să se mentina dimensiunea efectiva a
piesei de controlat.

Calibre limitative pentru arbori

Calibrele pentru arbori folosesc, în primul rand, la controlarea diametrului pieselor

cilindrice (arbori), însă pot fi utilizate şi pentru forme prismatice.

În figura 27 sunt reprezentate tipurile principale de calibre fixe pentru arbori:

1. Calibru simplu tip inel;

2. Calibru limitativ bilateral de tip TRECE / NU TRECE.
3. Calibru simplu în forma de potcoavă
4. Calibru limitativ TRECE / NU TRECE de tip progresiv (cu deschizatura pe aceeasi
latura).

Fig.27 Tipuri de calibre pentru arbori

Calibre limitative bilaterale

Sunt cele mai utilizate calibre pentru controlul arborilor. Prezinta două potcoave, iar intre
clestii acestora este controlat diametrul arborelui.

Pe fiecare calibru potcoavă este indicata toleranta completa ISO căreia îi corespunde
arborele de controlat, adică dimensiunea nominală, calitatea de prelucrare, poziţia
tolerantei şi deplasarile corespunzatoare: deplasarea superioara pe latura TRECE,
deplasarea inferioara pe latura NU TRECE..
Cele două laturi se diferentiaza prin literele P sau MAX marcate pe latura TRECE) şi NP
sau MIN pe latura NU TRECE .

Fig.28 Calibru limitativ bilateral

33
Calibre limitative pentru gauri

Calibrele pentru gauri(alezaje) se folosesc, în special, la controlarea diametrului

gaurilor(alezaje), însă pot fi utilizate şi pentru cotele interioare de forma prismatica
(canale, caneluri, cavitati).
În figura29 sunt reprezentate tipurile principale de calibre pentru arbori:
1. Calibru simplu cu tampon
2. Calibru diferential cu tampon TRECE / NU TRECE (pentru diametre < 120 mm)
3. Calibru diferential cu tampon TRECE / NU TRECE de tip progresiv (cu tampoane pe
aceeasi latura)
4. Calibru diferential plat (pentru diametre < 260 mm)
5. Calibru simplu cu bara (pentru diametre > 260 mm)

Fig.29 Tipurile principale de calibre pentru arbori

Calibre tampon diferentiale

Sunt cele mai folosite calibre pentru controlarea gaurilor(alezajelor). Pe fiecare

calibru tampon de tip TRECE / NU TRECE este precizata complet toleranta „ISO” careia ii
corespunde gaura de controlat, adica dimensiunea nominala, calitatea de prelucrare,
pozitia de toleranta şi abaterile corespunzatoare: abaterea superioara pe latura NU
TRECE şi abaterea inferioara pe latura TRECE.
Cele două laturi sunt diferite, deoarece:
 tamponul laturii TRECE este mai lung decât acela al laturii NU TRECE
 o faşie roşie indica latura NU TRECE
 sunt indicate literele P sau MIN pe latura TRECE
 sunt indicate literele NP sau MAX pe latura NU TRECE

Fig.30 Calibru tampon diferenţial Fig.31 Modul de utilizare al calibrului

34
Calibre pentru conuri

Sunt utilizate pentru controlul gaurilor conice. O linie marcata pe tamponul conic stabileste
profunzimea la care trebuie să ajunga tamponul când este introdus în gaura prelucrata.

Fig.32 Calibru pentru conuri

Calibre pentru filete

Sunt utilizate în controlarea şuruburilor (filete exterioare) şi a piuliţelor (filete

interioare). Pot fi de tip simplu şi de tip bilateral. Calibrele simple sunt în forma de inel
pentru controlarea şuruburilor, şi în forma de tampon pentru controlarea piuliţelor.
Calibrele bilaterale în forma de tampon pentru piuliţe sunt identice cu calibrele
tampon. Partea TRECE trebuie să se înşurubeze uşor, iar partea NU TRECE nu trebuie
să se înşurubeze.

Fig.33 Calibre pentru filete(A- Calibre simple, B- Calibru bilateral)

35
Calibre speciale

Pentru controlul dimensiunilor şi a formelor particulare se poate face uz de

constructia calibrelor speciale, care permit controlul simultan al mai multor elemente. Sunt
utilizate doar în producţie de serie mare şi masă.
Exemplu: Daca dorim controlarea simultana a dimensiunii diametrului unui arbore,
dimensiunea unui canal de pană, se va construi un calibru cu o forma ca şi aceea din
figura 34.

Si aceste calibre pot fi

construite prin sistemul
TRECE şi NU TRECE

Fig.34 Calibru special

Cale plan-paralele

Calele plan paralele sunt paralelipipede din oţel special cu două suprafeţe opuse
plane şi paralele, ce constituie suprafetele de măsură. Grosimea calelor este constanta în
fiecare punct şi este egala cu dimensiunea nominala marcata pe o latura a calei.
Calele plan-paralele sunt cunoscute şi sub numele de „placute Johansson”, de la numele
tehnicianului suedez care le-a inventat la sfarsitul secolului trecut.
Calele plan-paralele sunt caracterizate de:
 un înat grad de precizie dimensionala, planitate şi paralelism al suprafeţelor
 grad de finisare a suprafeţelor de tip oglinda (Ra 0,025 m sau inferior)
 o mare duritate superficiala (60 – 67 HRC)
 o bună rezistenţă la uzură
 un coeficient scăzut de dilatare termica
 o bună rezistenţă la coroziune în condiţii normale de lucru

Toate aceste caracteristici sunt obtinute prin intermediul prelucrarii, tratamentelor

speciale şi prin utilizarea materialelor potrivite.
Calele plan-paralele sunt construite la diferite grade de precizie:

 00 = pentru laborator şi pentru esantion de măsurăre

 0 = ca şi esantion de măsurăre pentru controlarea placutelor Johansson de
prelucrare şi pentru reglarea aparatelor şi masinilor de măsură de înaltă precizie.
I = pentru controlul calibrelor de reglare a aparatelor de măsurăre a lungimilor, dar şi
pentru masurare precisa în sala de control.

36
 II = indicata, în special, ca şi placuta de prelucrare şi de reglare pentru controlul
aparatelor cu palpator, cu comparatoare, dar şi a calibrelor.

Fig.35 Cutie cu cale plan-paralele

Seria dimensionala la care facem referire are 88 masuri, care sunt reprezentate în
tabelul de mai jos.

Numar Dimensiune nominala (mm) Progresie

placute (mm)
1 1,0005 0,0005
9 1,001-1,002-1,003-………………..-1,007-1,008-1,009 0,001
49 1,01-1,02,1,03……………………………-1,47-1,48-1,49 0,01
19 0,5-1-1,5-2-……………………………………….-8,5-9-9,5 0,5
10 10-20-30-40-50-60-70-80-90-100 10

Combinand în mod potrivit calele din seria în discutie, este posibila realizarea unei
cote eşantion oarecare de la 1 mm la peste 500 mm, cu o aproximare de ½ miime de mm
(0,0005 mm = 0,5 m).

Combinarea calelor
Pentru a realiza o cota standard cu cel mai mic numar posibil de placute, se procedeaza
astfel:
 Mai intai, se aleg placutele care formeaza partea fractionara a cotei, incepand cu
aceea care da ultima cifra zecimala.
Apoi se adauga placutele care folosesc la compunerea partii intregi a cotei de ralizat.

Daca, de exemplu,se doreste formarea unei cote de 29,786 mm, se vor alege din seria
mentionata mai sus urmatoarele placute: 1,006 + 1,280 + 7,500 + 20,000 = 29,786.

37
 Fig.36 Blocul de cale(formarea cotei de 29,786 mm)

Suprapunerea calelor plan-paralele

În timpul suprapunerii, calele trebuie să adere perfect, astfel incat să fie eliminat riscul
unui strat de aer intre suprafetele de măsură.
Metoda cea mai eficienta consta în dispunerea placutelor una pe cealalta în pozitie
perpendiculară, şi apoi, în determinarea suprapunerii perfecte a acestora prin rotirea şi
apasarea uneia pe cealalta ca în figura 37. Pentru a le separa, se procedeaza în mod
contrar.

Fig.37 modul de suprapunere al calelor plan-paralele

.

38