TOLERANTE GEOMETRICE DE FORMA SI DE POZITIE

Erori de dimensiune si de forma

In cazul tolerantelor dimensionale, am observat ca nu este posibila realizarea unei
dimensiuni exacte ci doar a uneia cuprinse într-un câmp de toleranţă.
In mod analog, este imposibila realizarea unei forme geometrice perfecte.
Astfel, asa cum au fost stabilite limite intre care sa varieze o dimensiune efectiva, trebuie sa
sa se stabileasca limite intre care sa varieze forma reala a unui element geometric (punct,
linie, suprafata).

Erori de formă si de pozitie

Pe langa observatiile facute anterior, este nevoie sa mentionam ca forma unui element
geometric nu are vreo valoare luata doar individual, ci si in relatie cu alte elemente. De
exemplu, poate fi necesar ca o suprafata sa aiba un anumit grad de planitate si sa fie
paralela cu o a doua suprafata de referinta.
Daca se tine cont si de imposibilitatea practica de a realiza pozitionari perfecte, este nevoie
sa se stabileasca tolerante de formă si de pozitie.

Scopuri si aplicatii
Scopul este de a permite conditii de functionare corecte si interschimbabilitatea pieselor.
Indicatia tolerantelor de forma si de pozitie trebuie facuta doar in cazul in care acestea sunt
necesare pentru asigurarea montării pieselor construite.
Daca pe piese este specificata doar toleranta dimensionala, acest fapt limiteaza automat si
erorile de forma. Suprafetele reale ale piesei pot, astfel, sa se abata de la forma geometrica
teoretica, cu conditia sa ramana in interiorul tolerantei dimensionale.
Daca in cazul erorilor de forma sunt necesare valori diferite de acelea derivate din tolerantele
dimensionale, este nevoie de indicarea tipologiei si valorilor acestora.
Tolerantele geometrice de forma si de pozitie definesc amplitudinea abaterilor in care
elementele geometrice respective (planuri, cilindri, puncte, axe etc.) trebuie sa fie continute.

Tabelul 1. Simbolurile pentru toleranţele de formă şi de poziţie

1
Exemple de indicatii ale tolerantelor geometrice pe desene

Indicatiile necesare vor fi introduse intr-o figura impartita in doua sau mai multe casute in
care se vor indica, din stanga in dreapta:
 simbolul
 valoarea tolerantei exprimata in milimetri sau in aceeasi unitate de masura utilizata pentru
dimensiunile liniare, eventual precedata de semnul  pentru piese cilindrice.
 daca este necesar indicarea suprafeţei de referinţă
 eventualele note ce privesc toleranta, de exemplu „6 gauri” sau „6 x”, vor fi scrise
deasupra figurii, ca în Fig.2.
 daca sunt indicate mai multe tolerante pe acelasi element, indicatiile vor fi facute in figuri
suprapuse.
 Indicatiile ulterioare vor fi scrise in apropierea figurii, de care pot fi unite cu o linie de
referinta.

Figura 1. Exemplu de indicare a toleranţelor de formă şi poziţie

 Observati ca in Fig.1a) nu este prezentă indicarea suprafetei de referinţă, deoarece

toleranta de rectiliniaritate se refera la un singur element si nu poate fi asociata cu altele.

Figura 2.Exemplu de indicare a toleranţelor de formă şi poziţie

Câmpul de toleranţă

Amplitudinea câmpului de toleranta se afla in directia indicata de sageata de pe linia de

referinta care uneste figura cu elementul tolerat, cu exceptia cazului in care valoarea
tolerantei este precedata de semnul .

2
 Figura 3.Exemplu de indicare a toleranţelor de formă şi poziţie

Câmpurile de toleranta simple care au aceeasi valoare si sunt folosite pentru mai multe
elemente separate, pot fi indicate ca si in figura, prin adaugarea pe desen a cuvintelor „zona
comuna”.

3xA
zona comune
0,1
zona comune
0,1 A
A
A

Figura 4.Exemplu de indicare a toleranţelor de formă şi poziţie

Suprafaţa de referinţă - se noteaza cu o majuscula in interiorul unei figuri după cum se

observă în Fig.5. Direct pe conturul elementului sau pe prelungirea sa (insa separat de linia
de masura) atunci cand elementul este linia sau suprafata insasi. Triunghiul care se sprijina
pe element poate fi plin sau gol.

3
 Figura 5.Indicarea suprafeţei de referinţă

Pe prelungirea liniei de masura, atunci cand suprafaţa de referinţă este axa sau planul de
simetrie, din motive de spatiu, triunghiul poate inlocui una dintre sagetile liniei de masura.

Figura 6.Indicarea suprafeţei de referinţă

Daca figura poate fi unita direct cu linia de referinta, litera indicatoare poate fi omisa ca în
Fig.7.

Figura 7.Indicarea suprafeţei de referinţă

4
Suprafaţai de referinţă poate fi indicată deasemenea ca în Fig.8.

Figura 8.Indicarea suprafeţei de referinţă

Indicatii restrictive:
Daca toleranta ii este applicata unei lungimi limitate, nedefinita ca si pozitie, aceasta lungime
se va adauga valorii(Fig.8).

Figura 9.Moduri de indicare a restricţiilor pe desen

Daca, pe langa toleranta normala, trebuie sa se indice o toleranta de acelasi tip pe intregul
element, insa care sa fie restrictiva si pe o lungime limitata, aceasta din urma se va scrie
dedesubtul primei(Fig.8).

Figura 10.Moduri de indicare a restricţiilor pe desen

Daca toleranta trebuie sa fie aplicata doar pe o parte definita a piesei, aceasta trebuie sa fie
cotata(Fig.10).

5
 Figura 11.Moduri de indicare a restricţiilor pe desen

Procedura analoaga pentru indicarea unei suprafeţe de referintă(Fig11).

Figura 12.Moduri de indicare a restricţiilor pe desen

Dimensiuni teoretic exacte

Daca sunt indicate tolerante de localizare de forma oarecare sau de inclinatii pentru un
element anume, cotele care determina pozitia, profilul sau inclinarea sunt considerate
teoretic exacte si nu au toleranta, fiind indicate intr-o figura, de ex. 30.
Dimensiunile efective corespunzatoare sunt limitate doar de tolerantele geometrice indicate
in figura(Fig 12).

Figura 13.Indicarea dimensiuni tolerate pe desen

6
Zona de toleranta proiectata

In unele cazuri, tolerantele de orientare si de pozitie sunt indicate pe proiectia lor externa.

Figura 14.Indicarea dimensiuni tolerate pe desen

Definiti ale tolerantelor

Diferitele tolerante sunt definite cu zonele corespunzatoare de toleranta in urmatoarele

tabele.
Toate figurile reprezinta doar acele erori relative tolerantelor in cauza.
Indicarea unei tolerante geometrice pe una sau mai multe caracteristici ale unui element
poate, in anumite cazuri, sa limiteze alte defecte ale acestuia, ca de exemplu: rectiliniaritatea
este limitata de toleranta de paralelism. Astfel, este arareori necesara simbolizarea tuturor
acestor caracteristici, deoarece erorile relative sunt incluse in zona de toleranta definita
explicit pe desen.
Alte tipuri de toleranta nu limiteaza, insa, alte defecte. De exemplu, toleranta de
rectiliniaritate nu limiteaza erorile de paralelism.

7
8
9
 PRINCIPIUL LUI TAYLOR

Pentru a respecta exigentele de functionare a elementelor cuplate, trebuie sa fie

stabilite criteriile de interpretare a erorilor de forma ale dimensiunilor in discutie. Aceste
criterii sunt continute in „PRINCIPIUL LUI TAYLOR” (UNI 7366-74) si au urmatoarele
concepte fundamentale:

 Gaurile trebuie sa poata fi cuplate complet cu calibre tampon TRECE, care sa aiba
lungimea cel putin egala cu lungimea de introducere. In plus, gaurile trebuie sa fie
masurate, in scopul de a verifica ca diametrele lor maxime, in orice punct al lor, să nu
depaseasca limitele toleranţa prescrisă.

 Arborii trebuie sa fie cuplati complet cu calibre cu inel TRECE, care sa aiba lungimea cel
putin egala cu zona utila de introducere prevazuta. In plus, arborii trebuie sa fie masurati,
astfel incat sa se verifice ca orice punct al diametrelor lor nu este inferior limitei toleranţa
prescrisă.
Daca dimensiunile gaurilor sau ale arborilor se afla in limitele TRECE, rectiliniaritatea si
circularitatea nu vor avea defecte semnificative.
Daca nu exista dispozitii contrare si daca cerinţele de execuţie sunt respectate, valorile
tolerantelor de forma (rectiliniaritate, circularitate) ce privesc suprafetele date, pot atinge
valorile abaterilor dimensionale stabilite pentru diametre.
In cazurile in care aceste erori nu corespund cerinţelor de functionalitate, desenele vor
indica separat tolerantele de forma.

Figurile urmatoare ilustreaza interpretarile dimensionale in relatie cu principiul lui TAYLOR.

Figura 15.Conditie a limitelor TRECE si NU TRECE pentru gauri, dupa principiul lui Taylor

10
 Figura 16.Conditie a limitelor TRECE si NU TRECE pentru arbori, dupa principiul lui Taylor

CONDITII DE MASURA MAXIMA A MATERIALULUI (CMM)

Jocul dintre doua elemente asamblate este rezultatul efectului combinat dintre
dimensiunile reale si erorile de forma si/sau pozitie ale acelorasi elemente. Vom avea, in
special, joc minim atunci cand dimensiunile sunt in masura maxima a materialului permisa de
tolerante si, viceversa, vom avea joc maxim atunci cand masura dimensiunilor materialului va
fi minima.
De aici, intuim ca jocul disponibil in cuplaj este cu atat mai mare, cu cat sunt mai mari
abaterile dimensiunilor reale ale masurii maxime a materialului. Astfel, cand dimensiunile
pieselor ce vor fi unite se indeparteaza de limitele dimensiunilor maxime ale materialului
prevazut, pot fi acceptate tolerante de forma si de pozitie mai mari, fara ca acest fapt sa
compromita cuplajele la care se face referire.
Principiul de masura maxima a materialului (CMM) consta in acceptarea, in timpul
testarii, a dimensiunilor si/sau a conditiilor geometrice in afara tolerantelor indicate de
desene, cand alte dimensiuni ale acelorasi elemente nu sunt in conditii de masura maxima a
materialului.
Astfel, raman nealterate caracteristicile prevazute in elementele cuplate.
Adoptarea CMM trebuie stabilita in timpul proiectarii, deoarece este admisibila doar in cazul
unor cuplaje.
Nu se aplica principiul maximului de material la: tolerante de batai, asamblari cu strangere,
lanturi cinematice, filete interioare, etc

Scopuri (o rezerva de toleranta)

Scopurile cele mai importante care deriva din adoptarea CMM sunt urmatoarele:

11
 Cresterea valorilor tolerantelor date prin utilizarea deplasarii maxime prevazuta de
campurile de tolerante ale altor piese.
 Acceptarea pieselor care, chiar daca nu se incadreaza in tolerantele prevazute, nu
prezinta dificultati de functionare.
In acest mod, pot fi evitate diverse problematici de productie si, astfel, se pot realiza
economii de costuri.

Indicarea pe desene a CMM

In cazurile in care „conditia de masura a maximului de material” este admisa, va trebui

scrisa pe desene cu simbolul M , alaturi de toleranta la care se refera. In acest caz, va
avea urmatarea semnificatie:
Valoarea atribuita tolerantei este valabila cand dimensiunea elementului este in conditii de
masura maxima de material in timp ce, in functie de dimensiunea reala a aceluiasi element si
pana la conditia de masura minima a materialului (abatere superioara pentru gauri, abatere
inferioara pentru arbori), este posibila cresterea aceleiasi valori a tolerantei indicata in conditii
de masura maxima a materialului.

In cazul in care principiul de masura maxima a materialului este aplicat elementului cu

toleranta sau elementului de referinta sau, simultan, amandurora, simbolul M trebuie trecut
pe desen astfel

Figura 17.Exemple de notare a maximului de material

Exemplu de aplicare a (CMM) pe PERPENDICULARITATE

12
 Figura 18.Principiul maximului de material aplicat la toleranta de perpendicularitate
În figura 18 este reprezentarea boltului cu limita superiora de toleranta (16 mm) in calibru cu
diametrul de 16,04; valoarea efectiva a tolerantei de perpendicularitate are un diametru de 0,04 mm şi
reprezentarea boltului la limita superiora de toleranta (15,98 mm) in calibru cu diametru de 16,04;
valoarea efectiva a tolerantei de perpendicularitate are diametrul de 0,06 mm.

Exemplu de aplicare a (CMM) la RECTILINIARITATE

Figura 19.Principiul maximului de material aplicat la toleranţe de rectiliniaritate

În figura 18 este Reprezentarea arborelui la limita superiora de toleranta (10 mm) in calibrul cu
diametru de 10,01; valoarea efectiva a tolerantei de rectiliniaritate are diametrul de 0,01 mm şi
reprezentarea arborelui la limita inferioara de toleranta (9,98 mm) in calibrul cu diametru de 10,01;
valoarea efectiva a tolerantei de rectiliniaritate are diametrul de 0,03 mm.

13
Exemplu de aplicare a (CMM) la COAXIALITATE

Figura 20.Principiul maximului de material aplicat la toleranţa de coaxialitate

În figura 20 în partea stanga este reprezentarea arborelui cu limita cea mai mica a tolerantelor
dimensionale (39,9 si 19,985) in calibrul cu diametru de 40,05 si 20; valoarea efectiva a tolerantei de
coaxialitate are diametrul de 0,165 mm.(0,05+0,1+0,015); eroarea de coaxialitate globala este 0,0852
mm iar în partea dreapta a figurii este reprezentarea arborelui la limita superioara a tolerantelor
dimensionale
(40 si 20) in calibrul cu diametru de 40,05 si 20; valoarea efectiva a tolerantei de coaxialitate are
diametrul de 0,05; eroarea de coaxialitate este de 0,025 mm.

14