Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

LDA 3
Caracteristici constructive și geometrice ale pneului

3.1 Scopul lucrării

- Analiza elementelor secțiunii transversale ale anvelopei de autovehicul și

determinarea caracteristicilor sale geometrice;
- Prezentarea simbolizării anvelopelor.

3.2 Aspecte teoretice

Roata autovehiculului se compune din:

-pneu;
-jantă.
Anvelopa reprezintă partea principală a pneului (fig. 3.1) și cuprinde următoarele
componente: carcasa, protectorul, stratul de ermetizare, taloanele și flancurile.

Fig. 3.1 – Părțile componente ale secțiunii de anvelopă

1 – Carcasa constituie structura de rezistență a anvelopei fiind solicitată, din interior,

de presiunea aerului, iar din exterior de forțele radiale, tangențiale și laterale. Este alcătuită
din mai multe straturi de cord cauciucat, numite pliuri sau pânze. În funcție de valoarea
unghiului de croială (αc) există două tipuri constructive de anvelope: anvelope în construcție
diagonală (αc≠0), la care firele de cord sunt dispuse diagonal în carcasă (fig. 3.2.a) și
anvelope în construcție radială (αc=0), la care firele de cord sunt dispuse meridional (fig.
3.2.b) și care sunt prevăzute cu centuri breker rigide.

1
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Fig. 3.2.a – Secțiune anvelopă în construcție diagonală

Fig. 3.2.b – Secțiune anvelopă în construcție radială

2 – Protectorul este amplasat la exteriorul anvelopei și are rolul de a proteja carcasa

de acțiunea mediului înconjurător, de a transmite forțele care apar la contactul cu calea și de a
amortiza șocurile datorate neregularităților căii de rulare. Zona de contact cu calea de rulare
are grosimea cea mai mare și se numește bandă de rulare, ce poate avea profilul standard de
stradă (de vară), profilul M+S (mud and snow = noroi și zăpadă; de iarnă) sau profilul
universal (sau pentru uz mixt). Părțile laterale se numesc flancurile protectorului, fiind
situate între zona umerilor și zona taloanelor.

3 – Stratul de ermetizare se află în interiorul anvelopei fără camera de aer (tubeless)

și are rolul de a realiza o etanșare perfectă atât la interiorul anvelopei, cât și la suprafața de
contact a anvelopei cu janta metalică.

4 – Taloanele constituie partea rigidă a anvelopei și dau posibilitatea obținerii unei

fixări rezistente a acesteia pe jantă. În interiorul talonului se găsește o inserție metalică (inel
talon), izolată cu amestec de cauciuc, care îi asigură rigiditatea necesară. Numărul acestor
inserții depinde de numărul straturilor de cord ale carcasei. Firele metalice izolate cu amestec
de cauciuc sunt acoperite cu o fâșie de întărire care se fixează de carcasă.

2
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

5 – Flancurile protejează pereții laterali ai carcasei și, în general, formează un tot

unitar cu banda de rulare.

Camera de aer, atunci când face parte din componența pneului, este un tor de cauciuc,
impermeabil la aer și ale cărei dimensiuni sunt corelate cu cele ale anvelopei și ale jantei.
Pentru a se evidenția caracteristicile geometrice ale anvelopei se utilizează secțiunea
anvelopei, o figură geometrică care se obține prin intersecția anvelopei cu un plan ce trece
prin axa de rotație a pneului (fig. 3.3).

δb

Fig. 3.3 – Caracteristici geometrice ale secțiunii anvelopei

unde:
- H înălțimea secțiunii anvelopei;
- Hs înălțimea de la axa orizontală a secțiunii până la coroană;
- Hi înălțimea de la baza talonului până la axa orizontală a secțiunii;
- Bu lățimea anvelopei;
- Bas ( Bj ) lățimea de așezare a anvelopei (lățimea jantei);
- bt lățimea talonului;
- Br ( Bb ) lățimea benzii de rulare;
- Das ( Dj ) diametrul de așezare al talonului (diametrul jantei);
- Du ( De ) diametrul exterior al anvelopei;
- Rbr raza de curbură a benzii de rulare;
- δb grosimea benzii de rulare.
Tipul anvelopei este determinat de forma secțiunii sale, exprimată de valoarea raportului
nominal de aspect:
H
ρna=
Bu
[-] (3.1)
a) Pentru anvelopele în construcție diagonală:
- anvelopă balon, ρna≈1,0;
- anvelopă superbalon, ρna=0,95;
- anvelopă cu secțiune joasă, ρna=0,86…..0,89;

3
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

- anvelopă cu secțiune foarte joasă, ρna≈0,82.

b) Pentru anvelopele în construcție radială:

- anvelopă cu seria milimetrică, ρna ≈0,82;
- anvelopă cu secțiunea lată, ρna={0,80; 0,75; 0,70; 0,65; 0,60}.

3.3 Simbolizarea anvelopelor

Fiecare pneu fabricat sau folosit în Uniunea Europeană este marcat cu o succesiune de
cifre și litere (ex: 185/65R13 91H), care, conform DIN ( Deutsche Industrie Normal) ne oferă
următoarele informații despre pneu:

(1) lățimea benzii de rulare, din flanc în flanc, atunci când pneul nu este umflat, în mm;
(2) seria anvelopei, care reprezintă de o sută de ori valoarea raportului nominal de aspect.
Dacă nu este specificată seria, nici acest raport nominal de aspect nu poate fi
determinat prin calcul (ex. codificare: 175R14), prin urmare se ia în considerare
raportul de bază, care în cazul anvelopelor radiale este de 82%;
(3) tipul construcției carcasei: „R” – construcție radială, „B” – construcție bretea, „D”(„-”)
– construcție în diagonală;
(4) diametrul jantei, în inch (se transformă în mm pentru eventuale calcule necesare);
(5) indicele de încărcare (LI)(tab. 3.2);
(6) indicele de viteză – viteza maximă pe care pneul o poate suporta timp de 10 minute
(tab. 3.3);

3.4 Modul de lucru

Studentul va executa un desen-schiță al secțiunii de anvelopă aflată pe masa de lucru,

pe un format A4 (vedere frontală). Pe desen se vor indica părțile componente ale secțiunii, iar
în referat se va menționa rolul fiecărei componente și se va reprezenta simbolic prin linii
continue numărul de pliuri ale carcasei și ale brekerului.
De asemenea, pe desenul-schiță se vor indica principalele dimensiuni măsurate, în
mm, după care se va calcula raportul nominal de aspect al secțiunii analizate.
În funcție de valoarea dimensiunilor măsurate, se va alege din STAS-uri sau cataloage
tipodimensiunea anvelopei din care ar putea face parte această secțiune, specificându-se:
- mărimea anvelopei și a jantei, cu explicarea fiecărei cifre și simbol din notare;
- dimensiunile principale ale anvelopei și jantei;
- parametrii regimului de exploatare (presiunea nominală a aerului, încărcarea radială
corespunzătoare admisibilă și viteza maximă de deplasare).

4
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

3.5 Rezultatele măsurătorilor, prelucrarea datelor și aplicații numerice

Alegerea a 4 variante de tipodimensiuni de anvelope (câte 2 din fiecare variantă
constructivă), din care ar putea face parte secțiunea analizată, se va face în funcție de valoarea
lățimii (Bu) măsurată și varianta constructivă (radială sau diagonală).
Centralizarea valorilor parametrilor constructivi și ai regimului de exploatare pentru
tipodimensiunile de anvelope alese din STAS-uri sau cataloage se va face în tabelul 3.1.

Tab. 3.1 – Variante de tipodimensiuni de anvelope (din care ar putea face parte secțiunea de
anvelopă analizată )
Sarcina
Nr. Simbol Varianta Bu, De, r e, rs, rr, pa, Vmax,
max,
crt. anvelopă constructivă mm mm mm mm mm bar km/h
kg
1
2
3
4

Pe baza datelor din tab. 3.1, pentru fiecare tipodimensiune de anvelopă, se vor
determina:
- înălțimea secțiunii, H, în mm;
- raportul nominal de aspect, ρna;
- raza liberă a pneului, ro, rezultată din simbolizarea anvelopei și comparată cu raza
exterioară, re, din tabel.

3.6 Observații și concluzii

Studentul va face aprecieri asupra preciziei măsurătorilor efectuate pe desenul schiță al
secțiunii analizate, precum și a valorilor parametrilor dimensionali ai anvelopei calculați față
de cei comunicați de constructor.

5
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Anexă I – Indici de încărcare, de viteză și de presiune

Tab.3.2 Indice de încărcare la anvelope

LI   kg LI   kg LI   kg LI   kg LI   kg LI   kg

50  190 70  335 90  600 110  1060 130  1900 150  3350
51  195 71  345 91  615 111  1090 131  1950 151  3450
52  200 72  355 92  630 112  1120 132  2000 152  3550
53  206 73  365 93  650 113  1150 133  2060 153  3650
54  212 74  375 94  670 114  1180 134  2120 154  3750
55  218 75  387 95  690 115  1215 135  2180 155  3875
56  224 76  400 96  710 116  1250 136  2240 156  4000
57  230 77  412 97  730 117  1285 137  2300 157  4125
58  236 78  425 98  750 118  1320 138  2360 158  4250
59  243 79  437 99  775 119  1360 139  2430 159  4375
60  250 80  450 100  800 120  1400 140  2500 160  4500
61  257 81  462 101  825 121  1450 141  2575 161  4625
62  265 82  475 102  850 122  1500 142  2650 162  4750
63  272 83  487 103  875 123  1550 143  2725 163  4875
64  280 84  500 104  900 124  1600 144  2800 164  5000
65  290 85  515 105  925 125  1650 145  2900 165  5150
66  300 86  530 106  950 126  1700 146  3000 166  5300
67  307 87  545 107  975 127  1750 147  3075 167  5450
68  315 88  560 108  1000 128  1800 148  3150 168  5600
69  325 89  580 109  1030 129  1850 149  3250 169  5800
 Pentru pneuri care pot fi utilizate și în configurație jumelată, se specifică indicele de sarcină
pentru utilizare simplă și jumelată, exemplu 149/145.

Tab.3.3 Indice de viteză la anvelope

Indice Viteza maximă Indice Viteza maximă Indice Viteza maximă

viteză km/h MPH viteză km/h MPH viteză km/h MPH

L 120 75 Q 160 100 U 200 125

M 130 81 R 170 105 H 210 130
N 140 87 S 180 113 V 240 150
P 150 95 T 190 118 W 270 168
Z 240+ 150+

Tab.3.4 Indice de presiune la anvelope

6
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

PSI 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85
p
1,4 1,7 2,1 2,4 2,8 3,1 3,4 3,8 4,1 4,5 4,8 5,2 5,5 5,9
[bar]
p
[kPa 140 170 210 240 280 310 340 380 410 450 480 520 550 590
]

PSI 90 95 100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150
p
6,2 6,6 6,9 7,2 7,6 7,9 8,3 8,6 9,0 9,3 9,7 10,0 10,3
[bar]
p
100 103
[kPa 620 660 690 720 760 790 830 860 900 930 970
0 0
]

Exemple:

Simbolizare Bu – Das / Npl PR (STAS) , unde

Bu – în mm sau inch;
“-“ anvelopă diagonală;
Das - în inch;
Npl – nr. întreg, nr. pliuri echivalente (Play Rating - PR).

 9,00 – 20,00 / 14 PR - anvelopă diagonală, Bu = 9 inch = 229mm, (1 inch =

25,4mm), Das = 20 inch = 508mm, 14 pliuri echivalente.

 400 – 15,5 / 10 PR - anvelopă diagonală, Bu = 400mm, Das = 15,5 inch, 10 pliuri

echivalente.

Simbolizare Bu Sb Das , unde

Bu - în mm sau inch;
Sb - simbol: R – pneu radial; S, T, U, H, V, W, Y indice de viteză; HD (heavy duty –
serviciu greu de funcționare); EM (excavating machines – mașini de excavare);
Das – în inch .

• 135 SR 13 - anvelopă radială, Bu = 135mm, Das = 13 inch ,viteza maximă 180 km/h.

Simbolizare Bu/Zs Sb Das Is Iv , unde

Bu – în mm;
Zs = 100ρna, seria anvelopei;
Sb - simbol: „R” – pneu radial, sau „–” pneu diagonal;
Das – în inch;
Is - indice de sarcină;
Iv - indice de viteză.

• 185/60 R 13 80 S - Bu = 185mm, 100 ρna = 60, construcție radială „R”,

diametrul de așezare a talonului Das = 13 inch = 13 x 25,4 mm ≈ 330 mm, indice de sarcină 80
(580 daN), indice de viteză S (180 km/h).
H = 60 x 185/100 = 111mm; Du = 330 + 2 x 111 = 552mm.

7
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

146 L
• 250/70 R 20 149/145 J TUBELESS M + S 90 PSI
143
Bu = 250mm, 100ρna = 70, construcție radială „R”, diametrul de așezare a talonului D as =
20 inch = 20 x 25,4 mm = 508 mm, indice de sarcină la utilizare simplă 149 (3250 daN), respectiv
la utilizare jumelată 145 ( 2900 daN), indice de viteză J (100 km/h), poate fi utilizată în categoria
de viteză L (120 km/h) la indici de sarcină 146 (3000daN), respectiv 143 (2725 daN), poate fi
utilizată fără cameră de aer, este destinată utilizării pe timp de iarnă, are presiunea de umflare
corespunzătoare clasei 90 (6,2 bar).

H = 70 x 250/100 = 175mm, Du = 508 + 2 x 175 = 858mm.

Seria DOT (Department of Transportation) a anvelopei indică data de fabricare. Este

compus din 4 cifre care indică săptămâna și anul de fabricare.

|Exemplu : DOT CP8E 91N3 0917

CP : Codul uzinei unde a fost fabricat pneul.

8E : Codul dimensiunilor specific
producătorului.
91N3 : Cod opțional specific producătorului.
0917 : Data de fabricare a anvelopei. Aici,
pneul a fost fabricat în a 09-a săptămână a
anului 2017.

Clasificarea UTQG caracterizează anvelopa în funcție de nivelul său de

performanță. Indicii UTQG sunt prezenți pe flancul anvelopei.

Treadwear: indice de uzură a benzii de rulare: corespunde vitezei de uzură a benzii de

rulare a anvelopei. Acest test este efectuat pe o distanță de aproximativ 10 000km. Cu cât indicele
de uzură (Treadwear) este mai mare, cu atât anvelopa va avea o durată de viață mai lungă.

8
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Tracțiune: indice de aderență: corespunde aderenței anvelopei pe șosea umedă. El

variază între AA și CC. Indicele C corespunde celei mai mici valori care trebuie respectată. Cu cât
indicele de tracțiune este mai important, cu atât distanța de frânare va fi mai scurtă.
Temperatură: indice de rezistență la încălzire Acest indice corespunde rezistenței
anvelopei la temperaturile ridicate, dar și capacitatea sa de a disipa căldura. Variază între A și C,
C fiind valoarea minimă acceptată.

Anexă II – Etichetarea pneurilor

1. Eficiența consumului de combustibil;

2. Aderență pe teren umed;
3. Zgomot exterior de rulare;
4. Marginea etichetei;
5. Scara „A”-„G”;
9
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

6. Clasificare;
7. Liniile scării;
8. Textul scării;
9. Valoarea măsurată a zgomotului de rulare;
10. Sigla UE;
11. Trimitere la regulament și la clasa de pneuri;
12. Clasa de zgomot exterior de rulare, astfel cum este prevăzut în partea C din anexa
I;

Cerințe pentru rezistența la rulare

Valorile maxime ale coeficientului de rezistență la rulare pentru fiecare tip de pneu,
măsurate în conformitate cu ISO 28580 nu trebuie să depășească următoarele limite:

Valoare maximă (kg/tonă)

Clasa de pneu
Primul stadiu
C1 12,0
C2 10,5
C3 8,0

Valoare maximă (kg/tonă)

Clasa de pneu
Al doilea stadiu
C1 10,5
C2 9,0
C3 6,5

În cazul pneurilor pentru zăpadă, limitele stabilite pentru tabelul 2 cresc cu 1 kg/tonă.

Măsurarea rezistenței la rulare:

Conform ISO 28580, măsurarea rezistenței la rulare se face într-un laborator, la o
temperatură ambiantă de 25°C. Pentru realizarea măsurării se utilizează un cilindru pe care se
aplică anvelopa, cu o sarcină și o presiune prestabilite:

10
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

După ce se face o primă măsurare fără anvelopă, când cilindrul este învârtit liber și se
măsoară forța necesară acestei mișcări, a doua măsurare este efectuată cu anvelopa, măsurând
forța necesară pentru a învârti cilindrul. Calculând diferența dintre cele două forțe, se obține
un cuplu numit rezistența la avansare, exprimată în kilograme pe tonă.

Cerințe pentru aderența pe teren umed

Pneurile din clasa C1 trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Indice de aderență pe
Categoria de utilizare
teren umed (G)
pneu pentru zăpadă cu simbol de viteză („Q” sau mai scăzut
cu excepția „H”) indicând o viteză maximă admisibilă nu ≥ 0,9
mai mare de 160 km/h
pneu pentru zăpadă cu simbol de viteză („R” sau mai mult la
care se adaugă „H”) indicând o viteză maximă admisibilă ≥ 1,0
mai mare de 160 km/h

pneu normal (de drum) ≥ 1,1

Cerințe pentru zgomotul de rulare

Nivelurile de zgomot determinate în conformitate cu procedura specificată în măsurile
de implementare regulamentare nu trebuie să depășească limitele desemnate la punctele 1.1.
sau 1.2. Tabelele de la punctele 1.1 și 1.2 reprezintă valorile măsurate, corectate cu
temperatura, cu excepția pneurilor C3 și cu toleranța instrumentului și rotunjite în jos până la
cea mai apropiată valoare întreagă.

11
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

1.1. Pneuri din clasa C1, cu referire la grosimea nominală a secțiunii pneului testat:

Pneu din clasa Grosimea nominală a secțiunii Valori limită în dB (L)

(mm)
C1A ≤185 70
C1B >185≤215 71
C1C >215≤245 71
C1D >245≤275 72
C1E >275 74

Pentru pneurile pentru zăpadă, pneurile de suprasarcină sau pneurile ranforsate, sau orice
combinație a acestor clasificări, limitele de mai sus cresc cu 1 dB(A).

1.2. Pneuri din clasa C2 și C3, cu referire la categoria de utilizare a gamei de pneuri:

Pneu din clasa Categoria de utilizare Valori limită în dB (L)

Pneuri normale 72
C2
Pneuri de tracțiune 73
Pneuri normale 73
C3
Pneuri de tracțiune 75
 „pneu de tracțiune” înseamnă un pneu din clasele C2 sau C3 care poartă inscripțiile „M + S”,
„M.S” sau „M&S” și este conceput pentru a echipa puntea sau punțile motoare ale
vehiculului;

12
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Pneurile se clasifică după cum urmează:

(a) pneuri din clasa C1 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M1, N1,
O1 și O2;
(b) pneuri din clasa C2 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M2, M3,
N, O3 și O4 cu indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≤ 121 și simbolul de categorie
de viteză ≥ „N”;
(c) pneuri din clasa C3 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M2, M3,
N, O3 și O4 cu unul dintre următorii indici de capacitate de încărcare:
(i) indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≤ 121 și simbolul categoriei de
viteză ≤ „M”;
(ii) indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≥ 122.

Un pneu poate fi clasificat în mai mult de una dintre clase, dacă îndeplinește toate cerințele
relevante ale fiecărei clase în care este clasificat.

În principal, clasificare pneurile este:

— pneuri C1 – pentru autoturisme;
— pneuri C2 – pentru autovehicule utilitare ușoare, cum ar fi camionetele;
— pneuri C3 – pentru autovehicule grele (camioane și autobuze).

Categoriii M, N și O (Directiva 2007/46/CE):

Categoria M – Autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul

persoanelor și al bagajelor acestora
Categoria M1 – vehicule din categoria M, având cel mult opt locuri așezate în plus față de
locul așezat al conducătorului auto.
Categoria M2 – vehicule din categoria M, având mai mult de opt locuri așezate în plus
față de locul așezat al conducătorului auto și care au o masă maximă care nu depășește 5 tone.
Categoria M3 – vehicule din categoria M, având mai mult de opt locuri așezate în plus
față de locul așezat al conducătorului auto și care au o masă maximă care depășește 5 tone.

Categoria N – Autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul

mărfurilor
Categoria N1 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care nu depășește 3,5
tone.
Categoria N2 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care depășește 3,5 tone,
dar care nu depășește 12 tone.
Categoria N3 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care depășește 12 tone.

Categoria O – remorci concepute și construite pentru transportul mărfurilor sau al

persoanelor, precum și pentru cazarea persoanelor
Categoria O1 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care nu depășește 0,75
tone.
Categoria O2 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care depășește 0,75 tone,
dar care nu depășește 3,5 tone.
Categoria O3 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care depășește 3,5 tone.

13
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

14