Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin

Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

„STUDIU TEORETIC
ȘI EXPERIMENTAL PRIVIND COMPORTAREA
MATERIALULUI TUBULAR
PETROLIER CONFECȚIONAT DIN OȚEL P265GH
LA PIERDEREA STABILITĂȚII SUB ACȚIUNEA PRESIUNII
EXTERIOARE”

Rezumat
Atât pe plan naţional, cât şi pe plan mondial o atenţie importantă se acordă
resurselor de energie deoarece cerinţa industrială la nivel global, privind consumul acestora este
în continuă creştere. Cea mai mare contribuţie la aprovizionare cu energie o are petrolul şi gazele
naturale. Luând în considerare faptul că resursele cunoscute şi necunoscute sunt totuşi limitate,
se impune ca alături de identificarea unor noi rezerve, să se cunoască şi să se urmărească
modernizarea şi perfecţionarea metodelor şi procedeelor de extracţie a ţiţeiului şi gazelor.
Cuvinte-cheie: presiune exterioară,oţel,tubing flexibil,colaps.

Ţevile de extracţie sunt destinate exploatării sondelor de ţiţei şi gaze. Ele se introduc
în interiorul coloanei de exploatare şi sunt suspendate la gura sondei.
Cerinţele de bază la care trebuie să răspundă ţevile de extracţie sunt următoarele: rezistenţa
la tracţiune, rezistenţa îmbinărilor filetate, tenacitate, rezistenţă la turtire (colaps), rezistenţa
la coroziune.
Standardele româneşti şi cele europene reglementează, după tehnologia de fabricaţie,
numai ţevi de extracţie obţinute prin laminare, iar normele A.P.I. standardizează şi ţevile
de extracţie fabricate prin îndoire.
Ţevile de extracţie se livrează cu ambele capete filetate şi o mufă înşurubată cu momentul
de strângere prescris.
Mufele ţevilor de extracţie se execută cu faţa de reazem normală sau specială
(cu teşitură). Mufele se execută din acelaşi material şi cu aceleaşi caracteristici ca ţevile
de extracţie cu care se asamblează.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Materialul ţevilor de extracţie pentru condiţii normale de exploatare este din oţeluri carbon aliate
şi slab aliate (X70…X100).
Solicitările coloanei ţevilor de extracţie au caracter complex si sunt reprezentate
de: presiunea interioară, datorită coloanei fluidului pompat, greutatea proprie a coloanei ţevilor
de extracţie, solicitări temice, determinate de modificările temperaturii.

Tubingurile flexibile, spre deosebire de cele convenţionale, sunt mult mai uşoare, nu
prezintă asamblări filetate, find simplu de manevrat. Particularităţile constructive şi de exploatare
ale materialului tubular flexibil impun următoarele cerinţe generale:
a) rezistenţă la solicitări mecanice (încovoiere etc);
b) rezistenţă la presiune interioară;
c) rezistenţă la turtire (colaps);
d) rezistenţă la tracţiune;
e) rezistenţă la flambaj;
f) rezistenţă la coroziune şi la acţiunea factorilor fragilizanţi.
Tubingurile flexibile sunt confecţionate, în proporţie de peste 85%, din oţeluri carbon
slab aliate de înaltă rezistenţă (HSLA-High Strength Low Alloy), modificate, cu caracteristicile
mecanice prezentate în tabelul 1 şi compoziţia chimică prezentată în tabelul 2.
Tabelul 1. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor carbon slab aliate de înaltă rezistenţă
folosite pentru fabricarea tubingurilor flexibile

Limita de curgere, Rezistenţa la rupere, Duritatea Alungirea

Simbolizare min. N/mm2 min. N/mm2
HRC %

X70• 483 552 22 30

X80• 552 620 22 30
X90 620 676 22 30
X 100 690 745 22 30
 - Cele mai utilizate tipuri de tubinguri flexibile.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Tabelul 2. Compozita chimică a oţelurilor carbon slab aliate de înaltă rezistenţă folosite
pentru fabricarea tubingurilor flexibile
Simbolizare C Mn P S Si Cr Cu Ni Mo
% % % % % % % % %
0.10- 0.70- max max 0.30- 0.50- max max max
X70... 100
0.14 0.90 0.025 0.005 0.50 0.70 0.25 0.2 0.21

Un tubing flexibil este supus unor solicitări funcţionale, ambientale şi accidentale.

Principalele solicitări funcţionale sunt următoarele: tracţiunea şi compresiunea sub acţiunea
greutăţii proprii a tubingului flexibil, presiunea interioară, datorită fluidului vehiculat prin
tubingul flexibil, presiunea exterioară, datorită fluidului vehiculat prin spaţiul inelar dintre
tubingul flexibil şi coloana de exploatare.
Solicitările ambientale sunt generate de fenomene naturale (vânt, cutremure etc.) care afectează
integritatea și fiabilitatea tubingului şi au un pronunţat caracter aleator, datorat variabilitaţii greu
de prognozat a fenomenelor naturale care le generează, atât în timp, cât şi în spaţiu.
Solicitările accidentale pot fi definite ca fiind cele rezultate din exploatarea improprie
a tubingului.

Fenomenul de pierdere a stabilităţii are o largă cuprindere, incluzând acele fenomene care
se produc în momentul în care o structură (conductă, bară, grindă etc.) solicitată mecanic peste
o anumită limită, numită valoare critică, îşi pierde starea iniţială de echilibru stabil şi trece într-o
altă stare de echilibru, cu modificarea completă a configuraţiei sale geometrice.
În cazul materialului tubular pierderea stabilităţii este asociată, adesea, cu modificarea formei
secţiunii transversale prin ovalizarea excesivă (aplatizarea) a acesteia.
Astfel, pierderea stabilităţii prin ovalizare (turtire) apare, de regulă, în cazul unei ţevi solicitate
la presiune exterioară, eventual combinată cu sarcini axiale sau de încovoiere, sau în cazul
acţiunii unui moment încovoietor.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

În figura 1 sunt prezentate tensiunile principale care acţionează asupra secţiunii

tubingului flexibil.

Fig. 1. Tensiuni în tubingul flexibil

Fenomenele de pierdere a stabilităţii, în cazul materialului tubular petrolier pot fi

clasificate în următoarele două categorii principale:
-pierderea locală a stabilităţii peretelui conductei;
-propagarea fenomenului de pierdere locală a stabilităţii.

Descrierea standului de încercări destinat cercetărilor experimentale

Pentru a realiza cercetarea experimentală, s-a utilizat standul destinat efectuării de

încercări statice la presiune exterioară a materialelor tubulare, din cadrul
DEPARTAMENTULUI DE INGINERIE MECANICĂ.
Din studiul bibliografic se identifica două variante constructive principale pentru un stand de
încercări ale ţevilor pentru conducte la presiune exterioară.
O prima variantă este cea în care ţeava este fixată vertical, iar cea de-a doua variantă este cea în
construcţie orizontală.
Standul utilizat se încadrează în cea de a două variantă.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Fig. 2. Stand pentru încercarea la presiune exterioară a materialului tubular:

1. cameră de presiune; 2. pompă cu piston; 3. manometru; 4. furtun de alimentare.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Fig.3. Camera de presiune a standului pentru încercarea la presiune exterioara a

materialului tubular :
1. corp; 2. montaj capac; 3. șurub cav; 4. racord;
5. supapă aerisire; 6. ochet ridicare.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Studiul s-a efectuat utilizând 15 probe de ţeavă laminată, confecţionate din oţel
P265GH.
Probele au fost prelevate din ţevi cu diametrul exterior de 60 mm, corespunzător diametrului
interior al inelelor de susţinere a camerei de presiune. Caracteristicile mecanice ale probelor
supuse la încercările experimentale sunt prezentate în tabelul 3, iar compoziţia chimică a acestora
este prezentată în tabelul 4.

Tabelul 3. Caracteristicile mecanice ale probelor supuse încercărilor experimentale

Tip otel Limita de curgere Rezistenta la rupere Alungirea

[N/mm2] [N/mm2] %
P265GH
265 468 22

Tabelul 4. Compoziţia chimică a probelor supuse încercărilor experimentale

Tip otel C Mn P S Si Ni Al Cr Mo

% % % % % % % % %
P265GH
0,13 0,70 0,025 0,020 0,35 0,3 0,02 0,30 0,08

Ca urmare, se poate considera că cele 15 probe de ţeavă supuse încercărilor

experimentale sunt tuburi perfect circulare. Fotografiile probelor de ţeavă rezultate în urma
încercărilor experimentale sunt prezentate în figura 4.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

a) b) c)

Fig.4. Epruvetele supuse încercării la colaps, pentru diferite valori ale raportului D/t:
a) D/t = 20; b) D/t = 23,8; c) D/t = 29,5.

După producerea fenomenului de colaps al unei ţevi perfect cilindrice, lipsită

de imperfecţiuni iniţiale, se pot obţine trei configuraţii tipice, în secţiune transversal (fig.5)
şi anume:
-ovalizarea secţiunii transversale a ţevii în formă de ”8”,
-aplatisarea (turtirea) completă a secţiunii transversale;
-obţinerea unei secţiuni în formă de “U”.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Contribuţii personale
Contribuţiile personale la elaborarea acestei lucrari, constau în:

 studiul bibliografic şi realizarea unei baze de date referitoare la formele

constructive, dimensiunile şi conditiile tehnice ale ţevilor de extracţie,
tubingurilor flexibile, precum şi ale solicitărilor şi sarcinilor la care sunt
supuse acestea;

 studiul teoretico-experimental privind fenomenul de pierdere locală a

stabilităţii sub acţiunea presiunii exterioare.

Direcţii de studiu
În urma studiului teoretico-experimental efectuat în cadrul prezentei lucrări, se desprind
următoarele direcţii de studiu:

 extinderea studiilor teoretice şi experimentale asupra fenomenului de

pierdere locală a stabilităţii tubingurilor flexibile confecţionate din alte
materiale, sub acţiunea presiunii exterioare;
 elaborarea unei metodologii de calcul la pierderea stabilităţii tubingului
flexibil sub acţiunea cumulată a presiunii exterioare şi a tracţiunii axiale.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiești Mureşan Ioan-Sorin
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

BIBLIOGRAFIE

1. DUMITRESCU, A., Cercetări privind creşterea caracteristicilor de rezistenţă ale

conductelor submarine - teză de doctorat, U.P.G. Ploieşti, 1998.
2. DUMITRESCU, A,, ULMANU, V. Conducte submarine pentru transportul
produselor petroliere. Editura Agir, Bucureşti, 2001.
3. ENE, C, STAN, M..ZISOPOL, D. G. Contribuţii la cercetarea sistemelor de
manevră neconvenţionale, Revista Română de Petrol, Serie nouă, voi. 3, nr. 1, Pg. 54 - 61,
Petrom R. A, - I. C. P. T. Câmpina, februarie, 1996.
4. LOHMEIER A., SMALL, N. C, BORIN, H. J., GONNET, B. Collapse of Ductile
Heat Exchanger Tubes with Ovality under External Pressure, Proceeedings, 2,ui International
Conference on Structural Mechanics in Reactor Technology, Vol. 2, Paper 4, Berlin, September
1985.
5. MOGUEROU, A., ş.a. Fatigue oligocycliquebiaxiale sue tubes solicitesen
traction/compresionetpressioninterne/externe. Conference internaţionale sur la fatigue
oligocyclique et la prevision des durees de vie, Firniiny, 23 - 25 scptembre, 1980.
6. MURPHEY, C. E., LANGNER, C. G. Ultimate Pipe Strength under Bending,
Collapse, and Fatigue. SHELL Deepwater Pipeline Feasibility Study, Report 21 - I, SHELL
Development Company, April, 1975.